Vai al contenuto

Marlene Dietrich: Cagnamiente nfra 'e versiune

'A Wikipedia.
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xqbot (chiàcchiera | contribuzzione)
Nessun oggetto della modifica
 
(8 verziune ntermedie 'a 4 n'ati ddoj'utente nun è mmustata)
Riga 1: Riga 1:
[[File:Marlene_Dietrich_in_Shanghai_Express_(1932)_by_Don_English.png|thumb|right|300px|Marlene Dietrich int'ô [[1932]]]]
Mariè Magdalèn "Marlenè" Dietrìch (Schönebèrg - Berlinò, 27 dicèmbr 1901 – Parigì, 6 maggiò 1992) è statà un''attrìc e cantànt tedescà.
Fr e' cchiu' notè iconè ro' munno cinematografìc ra' primà mètà ro' Novecentò, a' Dietrìch fu nu' verò e propeto mitò ed na' divà, lasciànd un''imprònt duratùr attravèrs a' sua recitazionè, e' sue immagìn e l''interpretaziòn re' canzòn (arricchìt ra na' ammaliànt e sensuàl vocè). nu' mìx, raramènt ripetùt aropp' e' leì, ca' è sufficiènt a farlà trasi' int'a' leggènd dellò shòw businèss qualè modèll e' femmè fatalè ppe antonomasià.
Il suo mitò nascette e si svilùppò in contrapposiziòn a chello ra' divinà Gretà Garbò, entràmb stàr e' puntà e' duje compagniè e' produziòn rivali.
==Biografia==
===Successi===
Nacquè a Schönebèrg, oggì quartièr e' Berlinò, o' 27 dicèmbr 1901, ra Louìs Erìch Ottò Dietrìch (ufficiàl militàr prussianò) e ra Elisabèth Josephìn Felsìng (figlià e' nu' gioiellierè), pure si lei stessà dichiàrò cchiu' vote' e' esserè natà into 1904. Dal 1907 o' 1919 frequèntò e' scuolè e' Berlìn e e' Dessaù: a quàttr annì inizìò a studiàr o' francesè, l''inglesè, o' violìn e o' pianofortè. A causà e' nu' stràpp a' legamènt e' nu' ditò ra' manò fu costrètt a interrompèr o' studiò ra' museca suonàt e si dìplomò comm cantànt all''Accademià e' Berlino.
Nèl 1922 inizìò a calcàr e' palcoscenìc dei teatrì e' Berlìn (Großès Schauspielhaùs Berlìn) e làvorò cu o' regìst Max Reinhàrdt, ottenènd piccòl partì in alcunì fìlm mutì. o' 17 maggiò 1923 sposò Rudòlf Siebèr, nu' aiutò registà, e nu' annò aropp' nascette a' figlià Marià Elisabèth. into 1929 arrìvò a' sua primà interpretaziòn ra protagonìst into fìlm Die Fraù nàch der man sìch sehnt.
Nell''ottòbr dellò stessò annò fìrmò o' contràtt ppe interpretàr o' fìlm ca' e' diedè a' famà, L''angèl azzurrò, cu a' regià e' Josèf von Sternbèrg, trattò ra nu' romànz e' Heinrìch Mànn, fratèll ro' cchiu' famosò Thomàs.
In chistu fìlm, ca' è o' primò fìlm sonorò ro' cinemà tedescò, a' si vere sfoderàr nu' toccò e' pervèrs sensualìtà ed interpretàr a' famosà canzòn Lolà Lolà. e' pellicòl vennè giratà in versiòn multiplà, in tedèsc e in inglesè. e' costùm furonò disegnàt ra lei stessà (in seguìt sarànn disegnàt dal sartò Travìs Bantòn). È in chistu periòd ca' o' regìst Sternbèrg a' convìns a farsì toglièr quàttr molarì e a' misè a dietà ferreà ppe darlè nu' aspètt cchiu' Il">"drammaticò".
Il juorno aropp' a' primà de L''angèl azzurrò, a' stampà berlinès a' proclàmò na' stàr, capacè e' mettèr in sicond pianò pure a' provà recitatìv ro' grandè attorè Emìl Jannìngs, ma l''attrìc in chillu mument era già ncopp'o' transatlantìc ca' a' portàv in America.
===Glorià ad Hollywood===
Mèntr o' regìst stavà nata vota montànd a' versiòn definitìv a' Paramoùnt, ca' distribuìv neglì Statì Unitì L''angèl azzurrò, o' 29 gennaiò 1930 telèfonò a' nova stellà e e' òffrì nu' contràtt settennàl cu nu' stipendiò iniziàl e' 500 dollàr a semana e aumènt finò a 3.500 o' settìm annò[1]. L''attrìc accèttò, ma riùscì ad inserìr into contràtt na' clausòl accessorià importantè, ca' si rivelèrà oneròs ppe o' studiò: chella e' potèr sceglièr o' regìst dei suoì fìlm, na' condiziòn maturàt ppe paurà e' perdèr a' collaboraziòn e' von Sternberg.
Sùl viaggiò in transatlantìc ìncontrò Travìs Bantòn, o' costumìst cu o' qualè collàborò semprè, cu o' qualè avevà in comunè l''ammiraziòn ppe Sternbèrg e na' straordinarià resistènz fisicà a' faticà. Fu in chistu periòd ca' vennè scattàt a' famosà fotò e' Marlèn vestìt ra yachtmàn, scattàt ra Sternbèrg stessò, ca' vennè diffùs ra' Paramoùnt cu a' frasè e' lanciò dell''immagìn divistìc e' Marlenè: "La femmena ca' perfìn e' femmene possòn adorarè". o' glamoùr e' chella immagìn spàzzò via tuttè e' remorè ra' Paramoùnt ca' invanò avevà tentàt e' proibìrl e' mostràrs in pantalonì: a quell''epocà, indossàr vestìt e' foggià maschìl ppe na' donnà, quann nessùn donnà, in nessùn casò indossàv pantalonì, a menò e' nun volèr sembràr nu' sconvolgènt androginò, era nu' attò ben cchiu' sovversìv e' oggi.
Marlèn Dietrìch arrìvò accussì a Hollywoòd o' 2 aprilè 1930, aro' si rifugerànn ambress pure alcunì tra e' migliòr attorì, regìst e tecnìc ro' cinemà tedèsc dell''epocà, in fugà dal nazismò. a' Paramoùnt a' misè in contrapposiziòn a Gretà Garbò, a' stàr scandinàv ra' MGM. a' divà tedèsc avevà pure o' donò ro' cantò, o' ca' e' davà na' cartà in cchiu' into cinemà sonorò.
L Dietrìch inizìò quindì a recitàr in na' seriè e' fìlm memorabìl giratì dal suo regìst e' fiducià, Sternbèrg, e fotografàt sul e soltànt ra Rudòlph Màté, ca' e' crèò quell''immagìn e' graffiànt ma raffinàt sensualìtà ca' a' consègnò a' popolarìtà mondialè.
Il primò fìlm americàn fu Maroccò, nellò stessò 1930 (ottobrè), into qualè cantàv duje canzòn e ca' e' valsè a' nominatiòn all''Oscàr comm migliòr attricè. Maròcc ùscì neglì Statì Unitì primà de L''angèl azzùrr (dicèmbr 1930) e into marzò 1931 arrivàv int'e' salè già Disonoratà: in pochì mis era già diventàt na' stàr cinematografìc mondialè.
In Maròcc rèstò famosà a' sua performànc canorà vestìt ra omm e o' vas cu na' femmena ro' pubblicò, o' primò vas ricchione ra' storià ro' cinemà. ppe Shanghaì Exprèss (1932) vennè accoratamènt sturiato o' suo loòk: vestìt nerì ca' a' snellissèr e piumè nerè e' gallò ra combattimentò. L''ànn aropp' Sternbèrg si rifiùtò e' dirigèrl ne o' Cantìc dei Canticì, ma e' suggèrì comunquè e' chiedèr Roubèn Mamouliàn, cosà ca' lei facette puntualmènt in vìrtù ra' sua libèrtà contrattuàl in meritò a' sceltà dei registì.


'''Marie Magdalene "Marlene" Dietrich''' ([[Berlino]], [[27 'e dicembre]] [[1901]] – [[Parigge]], [[6 'e majo]] [[1992]]) è stata n'attrice e cantante [[Germania|turesca]].
I fìlm successìv cchiu' celèbr song tuttì declinaziòn su sfondò fantasiosamènt esotìc ra' sua immagìn e' divà, comm era succèss in Maroccò: a' Russià cu L''imperatrìc Caterinà, a' Spagnà cu Capricciò spagnòl (1935), ca' fu l''ultìm fìlm into qualè collàborò cu Sternbèrg. ppe quest''ultìm fìlm essà volevà da' na' sfumatùr mediterraneà o' personaggiò e' Conchìt e cèrcò e' scurìrs e' occhì, usandò nu' colliriò ppe dilatàr e' pupillè. nun riuscènd pèrò a muovèrs ncopp'o' set confèssò a Sternbèrg a' sua mala trovàt ed eglì a' rassicùrò: cu nu' piezzo e' cartà ca' coprìv na' partè ro' riflettòr ca' illuminàv o' suo primò pianò riùscì a darlè a' sfumatùr brunà cercatà[2].
L professionalìtà e a' determinaziòn ra' Dietrìch ncopp'o' set eranò proverbialì. cu a' disciplìn essà pretendèv ra si stessà un''interpretaziòn perfettà, ca' andàss a coprìr cacc peccà ncopp'o' profìl dell''interpretaziòn drammaticà. In Capricciò spagnolò, ad esempiò, Sternbèrg avevà ideatò a' scenà e' presentaziòn e' nu' personaggiò, cu o' primò pianò e' nu' palloncìn ca' scoppià e mostrà o' voltò ra' divà. e' vennè richièst e' restàr impassibìl allò scoppiò ro' palloncinò, evitànd o' riflèss naturàl e' sbattèr almenò e' palpebrè: essà si sottopòs a provè estenuantì, ma a' finè riùscì ad eseguirè, comm semprè, a' corrètt performance[3].
Dòp settè annì e' permanènz neglì USA ottènn a' cittadinanzà. e' suoì familiàr a' seguiròn poi nell''avventùr americanà, pure si ormaì vivevà separàt dal suo unicò maritò ca' convivèv cu na' sua ex-amicà; ro' restò eranò innumerevòl e' avventùr ca' si concedèv cu amantì e' ambò e' sessì: a' sua era na' vità ca' moltì definivàn scandalosà. into 1934 arrìvò a guadagnàr 350.000 dollàr l''annò, na' cifrà astronomicà, ca' a' rendevàn na' re' perzone cchiu' ricchè deglì Statì Unitì[4]. chello stessò annò facette nu' viaggiò in Europà.
Il rappòrt cu Sternbèrg era assaie tesò: entràmb si sfidavàn continuamènt e arrivavàn ad aggredìrs verbalmènt durànt e' ripresè[5]. a' rottùr definitìv avvènn into 1935, soprattùtt ppe volòntà e' luì. a' sua immagìn comunquè rèstò ancoràt a chella creatà ra Sternbèrg. cu e' Statì Unitì collàborò tenènd spettacòl e' intrattenimènt ppe e' truppè americàn e portànd a' sua artè in Nòrd Africà e in Europà neglì ospedàl ra campò: cantàv - cu indòss un''unifòrm e' sua creaziòn - a' canzòn pacifìst Lilì Marleèn, ca' fusse poi diventàt o' suo inno.
Nèl 1950 ricevètt a' Legiòn d''onòr dal govèrn francès e, primà femmena ra' storià, ricevè a' Medàl of Freedòm, massìm onorificènz civilè concèss neglì Statì Unitì d''Americà[6]. Dal 1954, quann a' carrièr cinematografìc era ormaì declinatà, su consigliò ro' commediogràf Noèl Cowàrd, ca' ne fu l''organizzatorè, si èsibì in spettacòl in cui cantàv e' canzòn dei suoì fìlm ed intrattenèv o' pubblìc cu monològh estemporaneì. o' shòw fu portàt in girò ppe tuttò o' munno cu grandè succèss e aret lautì compensi.
Nègl annì sessànt insèrì into suo repertoriò pure alcunì branì e' Bob Dylàn, ma Lilì Marleèn restèrà a' canzòn ca' fu o' suo innò personàl e ca' diedè nu' marchiò a tuttà a' sua carriera.
===Tramontò==
L sua ultimà esibiziòn in pubblìc ebbè luogò a Sydnèy, into 1975, ppe'tramente' o' suo ultimò fìlm fu Gìgolò, interpretàt accànt a Davìd Bowiè.


Fra 'e cchiù note icone d"o munno cinematografeco d"a primma meta d"o [[XX seculo|Noveciento]], 'a Dietrih fuje nu vero e propeto mito e na' d"e primme [[Divismo|dive]], lascianno n"mprunta duratura attraverso 'a suja recitazzione, 'e suje immagene e l"interpretazzione d"e canzune. Nu mìx, raramente ripetuto aropp"e ida, ca' è sufficiente a farla trase int'â leggenda d"o ''[[show business]]'' chillo modello 'e ''[[femme fatale]]'' pe' antonomasia.


'O sujo mito nascette e se sviluppò 'n contrapposizzione a chello d"a divina [[Greta Garbo]], entrambe star 'e punta 'e dduje cumpagnie 'e produzzione rivale.
[[Categoria:Personaggi]]


[[Categoria:Biografie]]
[[af:Marlene Dietrich]]
[[als:Marlene Dietrich]]
[[an:Marlene Dietrich]]
[[ar:مارلينه ديتريش]]
[[arz:مارلين ديتريتش]]
[[as:মাৰ্লিন ডিট্ৰিস]]
[[az:Marlen Ditrix]]
[[bat-smg:Marlene Dietrich]]
[[be:Марлен Дзітрых]]
[[be-x-old:Марлен Дытрых]]
[[bg:Марлене Дитрих]]
[[bjn:Marlene Dietrich]]
[[bn:মারলেনে ডিট্রিশ]]
[[bpy:মার্লিন ডিট্রিখ]]
[[br:Marlene Dietrich]]
[[bs:Marlene Dietrich]]
[[ca:Marlene Dietrich]]
[[ckb:مارلێنە دیتریچ]]
[[cs:Marlene Dietrichová]]
[[cy:Marlene Dietrich]]
[[da:Marlene Dietrich]]
[[de:Marlene Dietrich]]
[[el:Μαρλέν Ντίτριχ]]
[[en:Marlene Dietrich]]
[[eo:Marlene Dietrich]]
[[es:Marlene Dietrich]]
[[et:Marlene Dietrich]]
[[eu:Marlene Dietrich]]
[[fa:مارلنه دیتریش]]
[[fi:Marlene Dietrich]]
[[fr:Marlène Dietrich]]
[[fy:Marlene Dietrich]]
[[ga:Marlene Dietrich]]
[[gl:Marlene Dietrich]]
[[got:𐌼𐌰𐍂𐌻𐌴𐌽𐌴 𐌳𐌹𐍄𐍂𐌹𐍇]]
[[he:מרלן דיטריך]]
[[hif:Marlene Dietrich]]
[[hr:Marlene Dietrich]]
[[hsb:Marlene Dietrich]]
[[hu:Marlene Dietrich]]
[[hy:Մառլեն Դիտրիխ]]
[[ia:Marlene Dietrich]]
[[id:Marlene Dietrich]]
[[io:Marlene Dietrich]]
[[is:Marlene Dietrich]]
[[it:Marlene Dietrich]]
[[ja:マレーネ・ディートリッヒ]]
[[ka:მარლენ დიტრიხი]]
[[kaa:Marlene Dietrich]]
[[kbd:Марлен Дитрих]]
[[kk:Марлен Дитрих]]
[[ko:마를레네 디트리히]]
[[krc:Марлен Дитрих]]
[[ksh:Marlene Dietrich]]
[[kw:Marlene Dietrich]]
[[la:Maria Magdalena Dietrich]]
[[lb:Marlene Dietrich]]
[[lez:Марлен Дитрих]]
[[li:Marlene Dietrich]]
[[lmo:Marlene Dietrich]]
[[lt:Marlene Dietrich]]
[[lv:Marlēna Dītriha]]
[[mhr:Марлен Дитрих]]
[[mk:Марлен Дитрих]]
[[ml:മാർലിൻ ഡീട്രിച്ച്]]
[[mn:Марлен Дитрих]]
[[mr:मार्लीन डीट्रिच]]
[[mrj:Дитрих, Марлен]]
[[ms:Marlene Dietrich]]
[[my:မာလင်း ဒိုင်းထရစ်ချ်]]
[[new:मार्लीन डायट्रिच]]
[[nl:Marlene Dietrich]]
[[nn:Marlene Dietrich]]
[[no:Marlene Dietrich]]
[[nov:Marlene Dietrich]]
[[oc:Marlene Dietrich]]
[[pam:Marlene Dietrich]]
[[pl:Marlene Dietrich]]
[[pms:Marlene Dietrich]]
[[pnb:مارلین ڈائٹرچ]]
[[pt:Marlene Dietrich]]
[[ro:Marlene Dietrich]]
[[roa-tara:Marlene Dietrich]]
[[ru:Дитрих, Марлен]]
[[rue:Марлен Дітріх]]
[[sah:Марлен Дитрих]]
[[sc:Marlene Dietrich]]
[[sh:Marlene Dietrich]]
[[simple:Marlene Dietrich]]
[[sk:Marlene Dietrichová]]
[[sl:Marlene Dietrich]]
[[sr:Марлен Дитрих]]
[[srn:Marlene Dietrich]]
[[sv:Marlene Dietrich]]
[[sw:Marlene Dietrich]]
[[ta:மார்லீன் டீட்ரிக்]]
[[th:มาร์ลีน ดีทริช]]
[[tr:Marlene Dietrich]]
[[tt:Марлен Дитрих]]
[[uk:Марлен Дітріх]]
[[ur:مارلین ڈائٹرچ]]
[[vi:Marlene Dietrich]]
[[vo:Marlene Dietrich]]
[[war:Marlene Dietrich]]
[[xmf:მარლენ დიტრიხი]]
[[yi:מארלין דיטריך]]
[[zh:玛莲娜·迪特里茜]]
[[zh-min-nan:Marlene Dietrich]]
[[zh-yue:瑪琳黛德麗]]

Vversione attuale dde 12:29, 29 ott 2014

Marlene Dietrich int'ô 1932

Marie Magdalene "Marlene" Dietrich (Berlino, 27 'e dicembre 1901Parigge, 6 'e majo 1992) è stata n'attrice e cantante turesca.

Fra 'e cchiù note icone d"o munno cinematografeco d"a primma meta d"o Noveciento, 'a Dietrih fuje nu vero e propeto mito e na' d"e primme dive, lascianno n"mprunta duratura attraverso 'a suja recitazzione, 'e suje immagene e l"interpretazzione d"e canzune. Nu mìx, raramente ripetuto aropp"e ida, ca' è sufficiente a farla trase int'â leggenda d"o show business chillo modello 'e femme fatale pe' antonomasia.

'O sujo mito nascette e se sviluppò 'n contrapposizzione a chello d"a divina Greta Garbo, entrambe star 'e punta 'e dduje cumpagnie 'e produzzione rivale.