Partidul Național-Țărănesc: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
m →Evoluții legislative și economice: Modificare minoră; actualizarea secțiunii |
m Actualizarea introducerii; modificare minoră |
||
| (Nu s-au afișat 12 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
Linia 1:
{{Infocaseta Partid politic
| ideologie = [[Big tent]]<br>'''Majoritatea''':<br>[[Agrarianism]]<br>Naționalism cultural<br>[[Monarhism]]<br>Conservatorism național<br>[[Liberalism economic]]<br>Regionalism<br>[[Antifascism]]<br>[[Anticomunism]]<br>[[Europenism]]<br>Federalism balcanic<br>'''Minoritate''':<br>[[Poporanism]]<br>Corporatism social<br>Socialism agrar<br>[[Centrism (Calea a treia)|Calea a treia]]<br>[[Național-liberalism]]<br>[[Antimaghiarism]]<br>[[Creștin democrație]]<br>Rasism biologic<br>[[Nativism (politică)|Nativism]]<br>[[Antisemitism|Antisemitism economic]]
| poziție = [[
}}
{{despre|partidul din perioada interbelică|partidul actual|Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat}}
[[File:Logo PNȚ Biblioteca de informație cetățenească 1933.svg|thumb|Logo-ul Partidului Național Țărănesc de-a lungul epocii interbelice]]
'''Partidul Național
== Constituirea partidului ==
Linia 48:
În plan social, național-țărănistii au votat mai multe legi de conversiune a datoriilor agricole, care în fond a însemnat o amânare a plății acestora. De asemenea, în plan social în data de 30 martie 1931, a fost votată legea pentru revizuirea împroprietării( al cărui scop era înlăturarea abuzurilor comise cu prilejul aplicării reformei agrare). Altă lege importantă, în plan social a fost cea din 4 martie 1930, legea pentru retificarea tratatului de muncă încheiat între [[Franța]] și [[România]](prin această lege cele două țări ofereau populației șanesele de a lucra în una din cele două țări, astfel românii puteau pleca în Franța pentru a munci). În domeniul politicii sanitare, guvernarea Partdiului Național Țărănesc a dat o nouă lege în 14 iulie 1930, conform căreia se crea un Oficiu de ocrotire în fiecare capitală de județ, acesta având ca scop îngrijirea de sănătatea populației din acel județ.
În fața greutăților financiare guvernarea național-țărănistă a luat o măsura drastic: reducerea salariilor cu 10-25%, s-a asistat la acordarea de gradații, iar avansările în funcțiile publice nu mai erau însoțite de creșteri ale venitului lunar. Național-țărăniștii s-au confruntat cu conflicte sociale declanșate de criza economică în care s-a aflat țara.(în acest sens a avut loc greva muncitorilor de la [[Lupeni]], angajații cereau încheierea unui nou contract de muncă prin care cereau ziua de lucru să fie de 8 ore, mărirea salariilor cu 40% pentru muncitorii de la focuri și puțuri, desființarea amenzilor, aprovizionarea cu alimente și bocanci cu preț redus, interzicerea utilizărilor minorilor în subteran. Aceste tratative au durat 8 luni, ulterior muncitorii au decis să declanșeze greva, în acest context au intervenit organele locale fiind uciși 22 de muncitori și 58 fiind răniți[3]).Ei au încurajat capitalurile străine, ducând o politică cunoscută sub numele de: “porțile deschise capitalului străin”.
Național-țărăniștii au introdus măsuri menite să îmbunătățească agricultura: în 1929 au sporit cuantumul creditului disponibil în zonele rurale și au înființat noi instituții pentru a acorda credite(această lege însă s-a dovedit ineficientă din cauza crizei economice); în 1 august 1929 a introdus legea tarifelor vamale(încuraja comerțul exterior, reducerea taxelor vamale la importul de mașini agricole și unele bunuri de consum) legea din 28 martie 1929 privea organizarea coperativelor(însa ea a oferit avantaje reduse maselor de țărani, vizând mai mult țăranii înstăriți)<ref>{{Citat carte|nume=Hitchins|prenume=Keith|an=1996|titlu=România 1866-1947|pagină=407|editură=Humanitas}}</ref>. Astfel, programul agrar al Partidului Național Țărănesc nu a reușit să rezolve problemele fundamentale ale agriculturii. Partidul Național Țăranesc a acordat o atenție mică în ceea ce privește industria. Cu toate acestea ei au recunoscut necesitatea îmbunătățirii rețelei de transport și comunicații, astfel în 1929 au înființat un program de reparații feroviare și construcții de șosele, în 1930 au hotărât să creeze un sistem național de legături telefonice. Criza declanșată în 1929 a afectat toate ramurile economiei în [[România]]. Guvernul național-țărănist a încercat numeroase măsuri pentru a combate criza. Aceste măsuri au afectat în special țăranii, aceștia trebuind să plătească toate taxele datorate statului, în cazul în care nu plăteau proprietățile le erau scoase la licitație. Principalul motiv al acestei acțiuni a fost lipsa disperată de bani a guvernului. În 18 decembrie 1931 guvernul a ordonat strângerea forțată a datoriilor proprietarilor din mediul rural și a adoptat un program de conversie a datoriilor.
Linia 116:
=== Renașterea după 1990 ===
{{articol principal|Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat}}
După [[Revoluția română din 1989|Revoluția din 1989]], un grup de foști lideri ai PNȚ, printre care s-au remarcat în special [[Corneliu Coposu]], [[Ion Rațiu]] și [[Ion Diaconescu]], au reconstituit partidul, sub numele de [[Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat]] (PNȚCD). Acesta a fost un factor de primă importanță în viața politică românească în perioada [[1992]]-[[1996]] (când a fost principalul partid de opoziție) și între [[1996]] și [[2000]] când a fost principalul partid de guvernare. După alegerile din noiembrie 2000, când nu a reușit să mai pătrundă în [[Parlamentul României|Parlament]], partidul a scăzut în semnificație și nu a mai reușit să joace un rol politic important. La alegerile parlamentare din decembrie [[2012]] partidul a reușit să obțină un loc în [[Senat]] și un loc in [[Camera Deputaților]].
== Rezultatele în alegeri ==
▲== Rezultatele în alegeri<ref>Tudor Călin Zarojanu - "Viața lui Corneliu Coposu", Editura Mașina de scris, București 1996, ISBN 973-97126-7-3</ref> ==
{| class="wikitable"
|-
! An
! % voturi
! Observații
|-
! [[Alegeri generale în România, 1928|1928]]
| 77,76%
|
|-
| 14,99%
| {{no2|PNL a câștigat cu 47,49%.}}
|-
| 40,3%
|
|-
! [[Alegeri generale în România, 1937|1937]]
| 20,4%
| {{no2|PNL a avut 35,9%.}}
|-
! [[Alegeri generale în România, 1946|1946]]
| 12,9%
| {{no2|Așa-zisul [[Blocul Partidelor Democrate|Bloc al Partidelor Democrate]] (BPD) a câștigat fraudulos alegerile de atunci.}}
|-
|}
| |||