Vizualizare sursă pentru „Traian Băsescu”

{{pp-semi-vandalism|small=yes}}
{{trimite|Băsescu}}
{{Infocaseta Om politic
| nume = Traian Băsescu
| imagine = EPP Summit; Meise, Dec. 2013 (11449226465) (cropped 2).jpg
| descriere = Traian Băsescu (în 2013)
| order = [[Fișier:Coat of arms of Romania.svg|30px]] <br/> Al V-lea
| functia = [[Președinții României|Președinte al României]]
| primministru = [[Eugen Bejinariu]] - 2004 (interimar) <br /> [[Călin Popescu Tăriceanu]] - 2004-2008 <br /> [[Emil Boc]] - 2008-2012 <br /> [[Cătălin Predoiu]] - 2012 (interimar) <br /> [[Mihai Răzvan Ungureanu]] - 2012 <br /> [[Victor Ponta]] - 2012-2014
| inceput = 20 decembrie 2004
| sfarsit = 21 decembrie 2014
| predecesor = [[Ion Iliescu]]
| succesor = [[Klaus Iohannis]]
| functia1 = Membru al [[Parlamentul European|Parlamentului European]] din partea [[România|României]]
| început1 = 2 iulie 2019
| sfarsit1 = 15 iulie 2024
| functia2 = [[Senatul României|Senator]] al României
| început2 = 20 decembrie 2016
| sfarsit2 = 19 iunie 2019
| functia3 = Președinte al [[Partidul Mișcarea Populară|Partidului Mișcarea Populară]]
| început3 = 27 martie 2016
| sfarsit3 = 16 iunie 2018
| predecesor3 = [[Eugen Tomac]]
| succesor3 = Eugen Tomac
| functia4 = Președinte al [[Partidul Democrat Liberal (România)|Partidului Democrat]]
| început4 = 19 mai 2001
| sfarsit4 = 18 decembrie 2004
| predecesor4 = [[Petre Roman]]
| succesor4 = [[Emil Boc]]
| functia5 = [[Primar General al municipiului București|Primar General]] al [[București|Municipiului București]]
| început5 = 16 iunie 2000
| sfarsit5 = 20 decembrie 2004
| predecesor5 = [[Viorel Lis]]
| succesor5 = [[Adriean Videanu]]
| functia6 = [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (România)|Ministrul Transporturilor]]
| început6 = 30 aprilie 1991
| sfarsit6 = 19 noiembrie 1992
| predecesor6 = [[Doru Pană]]
| succesor6 = [[Paul Teodoru]]
| primministru6 = [[Theodor Stolojan]]<br> Petre Roman
| functia7 = [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (România)|Ministrul Transporturilor]]
| început7 = 12 decembrie 1996
| sfarsit7 = 11 februarie 1998
| predecesor7 = [[Aurel Novac]]
| succesor7 = [[Anton Ionescu]]
| primministru7 = [[Victor Ciorbea]]
| functia8 = [[Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (România)|Ministrul Transporturilor]]
| început8 = 17 aprilie 1998
| sfarsit8 = 26 iunie 2000
| predecesor8 = Anton Ionescu
| succesor8 = [[Anca Boagiu]]
| primministru8 = [[Radu Vasile]]<br>[[Alexandru Athanasiu]] (interimar)<br>[[Mugur Isărescu]]
| functia9 = [[Camera Deputaților din România|Deputat]] al [[România|României]]
| început9 = octombrie 1992
| sfarsit9 = 14 noiembrie 2000
| soție = Maria Băsescu
| copii = [[Ioana Băsescu]]<br>[[Elena Băsescu]]
| frați = [[Mircea Băsescu]]
| cetățenie = {{flagcountry|România}}<br>{{MLD}} (2016-2017)
| profesia = Ofițer de marină comercială
| religia = [[BOR|ortodox]]
| semnatura = Signature of Traian Băsescu.png
| otherparty = '''Afiliere europeană:'''<br>[[Partidul Popular European|PPE]] (2005-prezent)<br>[[Partidul Socialiștilor Europeni|PES]] (1996-2005)
| partid = [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]] (9 octombrie 2015-prezent) <br>[[PDL|PD]] (1993-2004)<br/> [[Frontul Salvării Naționale|FSN]] (1990-2003)<br/> [[Partidul Comunist Român|PCR]] (până la 1989)
| functia10 = Președinte de onoare al [[Partidul Mișcarea Populară|PMP]]
| început10 = 29 ianuarie 2014
}}
'''Traian Băsescu''' ({{Date biografice}}) este un politician român, fost președinte al României între [[2004]] și 2014. Anterior, din [[iunie]] [[2000]] până în [[decembrie]] [[2004]], a fost primar general al [[Municipiul București|municipiului București]], ales din partea [[Partidul Democrat (România)|PD]]. Traian Băsescu a fost în [[Republica Socialistă România|regimul comunist]] colaborator cu [[Securitatea]] ca [[Poliție politică]] sub numele de cod ''Petrov'', fapt dovedit la [[Înalta Curte de Casație și Justiție|Înalta Curte de Justiție a României]], care a admis cererea [[CNSAS]] de constatare a calității de colaborator pentru fostul președinte al României.<ref>Valentin Busuioc pe m.luju.ro: ''[https://m.luju.ro/justitia-l-a-scufundat-pe-basescu-inalta-curte-a-stabilit-definitiv-ca-fostul-presedinte-traian-basescu-a-colaborat-cu-securitatea-ca-politie-politica-judecatorii-iccj-ana-roxana-tudose-ionel-barba-si-adrian-remus-ghiculescu-au-respins-recursul-lui-basesc?fbclid=IwAR1fY0P0IIqrCBcdNZ11OULtIKxDH4P4wWct1TXeVOQ1VjX1pIpHzRFdc-g Justiția l-a scufundat pe Băsescu...]'' - din 23 martie 2022, accesat 23 martie 2022</ref>

În [[2001]] a câștigat în cursul alegerilor interne președinția [[Partidul Democrat (România)|Partidului Democrat]], înlocuindu-l pe [[Petre Roman]]. A fost copreședinte al [[Alianța Dreptate și Adevăr|Alianței Dreptate și Adevăr]], formată din [[PNL]] și [[Partidul Democrat (România)|PD]] în 2003. În urma retragerii lui [[Theodor Stolojan]] ([[PNL]]) din cursă, Traian Băsescu (PD) a devenit candidatul [[Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007)|Alianței DA]] pentru președinția României.

La [[alegeri prezidențiale în România, 2009|alegerile prezidențiale din 2009]] a fost reales președinte al României pentru un mandat de 5 ani, învingându-l pe [[Mircea Geoană]] ([[Partidul Social Democrat|PSD]]).

La [[1 ianuarie]] [[2007]], în timpul mandatului său de președinte, România a aderat la [[Uniunea Europeană]].

== Tinerețea și cariera ==
Traian Băsescu s-a născut la data de [[4 noiembrie]] [[1951]] în casa familiei din [[Murfatlar|Basarabi]], [[regiunea Constanța]], fiind moșit de cele două bunici.<ref name="evz2004"/> Mama sa, Elena, s-a născut în 1929 și a copilărit alături de opt frați în Basarabi.<ref name="evz2004">{{citat web |url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1247627-povestile-adolescentului-traian-basescu.htm|titlu=Poveștile adolescentului Traian Băsescu |autor=[[Evenimentul Zilei]] |editură=HotNews |dată=15 decembrie 2004 |datăaccesare = 2011-12-27}}</ref> Tatăl său, Dumitru Băsescu, s-a născut în 1925 și era originar din satul [[Podu Hagiului, Iași|Podu Hagiului]], [[comuna Gorban, Iași]], de profesie muncitor, selectat de [[Partidul Comunist Român]] pentru a absolvi o școală militară.<ref name="adevărul5.10.2010"/> Dumitru Băsescu a terminat în 1949 cursurile [[Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu” din Sibiu|Școlii de Ofițeri de la Sibiu]], unde a fost coleg cu [[Victor Stănculescu]] și [[Vasile Milea]], avansați în timpul [[România comunistă|regimului comunist]] la gradul de general, cu funcții cheie în [[Guvernul Constantin Dăscălescu (2)|guvernul Constantin Dăscălescu]].<ref>[http://www.frontpress.ro/2009/10/sergiu-nicolaescu-partidul-comunist-l-a-facut-ofiter-pe-tatal-lui-traian-basescu.html Partidul Comunist l-a făcut ofițer pe tatăl lui Traian Băsescu], Ziua, 6 octombrie 2009</ref> Tatăl și mama lui Traian Băsescu s-au cunoscut după ce tânărul ofițer Băsescu a fost repartizat în 1949 la Regimentul 18 de Tancuri din Basarabi.<ref name="adevărul5.10.2010">{{citat web |url=http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/A_murit_un_om_discret-_mama_presedintelui_0_347365874.html|titlu=A murit un om discret: mama președintelui Băsescu |autor=Roxana Glăvan |editură=[[Adevărul]] |dată=5 octombrie 2010 |datăaccesare = 2011-12-27}}</ref>

În 1953 s-a născut [[Mircea Băsescu]], fratele lui Traian Băsescu. În 1957 Dumitru Băsescu, în urma unei avansări, a fost transferat la o unitate militară din [[Iași]]. La Iași Traian Băsescu a terminat școala primară, iar primul an de gimnaziu l-a urmat la [[Liceul Costache Negruzzi din Iași|Liceul Costache Negruzzi]].<ref name="ascensiuneI">[[Marius Oprea]], [http://www.observatorcultural.ro/Ascensiunea-lui-Traian-Basescu-%28I%29*articleID_20154-articles_details.html Ascensiunea lui Traian Băsescu], Observator cultural, iulie 2008</ref> În 1963 familia Băsescu se mută la [[Bacău]] datorită detașării tatălui său, colonel de armată, la o unitate din oraș. Acolo Traian Băsescu fost elev al Școlii Numărul 5 (Școala Generală „Alexandru cel Bun") și al „Liceului Lucrețiu Pătrășcanu" (în prezent [[Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu” din Bacău|Colegiul Național „Gheorghe Vrănceanu”]]).<ref>[http://www.click.ro/news/bucuresti/luat-Base-bacalaureat-urma-ani_0_1218478293.html Cât a luat Băse la bacalaureat, în urmă cu peste 40 de ani! | Click<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>

Traian Băsescu a absolvit în anul [[1976]] [[Academia Navală Mircea cel Bătrân|Institutul de Marină Mircea cel Batrân]] din [[Constanța]], Facultatea de Navigație, Secția Comercială. S-a căsătorit cu Maria Băsescu, cu care are două fete, [[Ioana Băsescu|Ioana]], născută în 1977, și [[Elena Băsescu|Elena]], în 1980. În anul 1995 a absolvit cursurile avansate în Industria Transportului Maritim ale Academiei Norvegiene, ca bursier al acestui stat.<ref>[http://alegeri.kappa.ro/?pag=7 Informații despre Traian Băsescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070712090200/http://alegeri.kappa.ro/?pag=7 |date=2007-07-12 }} pe site-ul kappa.ro despre alegerile din 2004</ref> Tatăl său, Dumitru Băsescu, a decedat în anul [[2002]], în urma unei afecțiuni cardiace, iar mama sa, Elena Băsescu, în anul [[2010]].

== Activitate profesională și politică ==
Între 1981-1987 a fost comandant de navă<ref>[http://www.ziare.com/actual/dezvaluiri/01-30-2008/traian-basescu-a-incendiat-37-de-nave-226659 Traian Băsescu a incendiat 37 de nave]</ref> în cadrul flotei comerciale a [[Republica Socialistă România|RSR]]. A fost membru al [[Partidul Comunist Român]]. După căderea comunismului a declarat că s-a înscris în PCR doar pentru a putea face carieră în marina comercială. În perioada 1984-1987 a fost comandantul [[petrolier]]ului [[nava „Biruința”|''Biruința'']]. Începând cu [[1987]] a făcut parte din reprezentanța Navrom la [[Anvers]]. În anul 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigație Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în [[Guvernul Constantin Dăscălescu (2)|cabinetul Dăscălescu]], funcție pe care a îndeplinit-o până la [[Revoluția română din 1989|Revoluția din 22 decembrie 1989]].

În primul guvern de după Decembrie 1989, [[Guvernul Petre Roman (1)]], a ocupat funcția de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor. A fost numit în funcția de ministru al transporturilor în guvernele [[Guvernul Petre Roman (2)|Petre Roman(2)]] (30 aprilie 1991 – 16 octombrie 1991) și [[Guvernul Theodor Stolojan]] (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992). A făcut parte din consiliul de administrație al firmei [[Astra Vagoane Călători Arad]], pentru o perioadă, în [[1992]]<ref name="cp2011-07-22">[http://www.banknews.ro/stire/31450_astra_vagoane_arad_va_produce_un_vagon_de_tren_ieftin_si_pregateste_prototipul_unui_vagon_de_tramvai.html Astra Vagoane Arad va produce un vagon de tren ieftin si pregateste prototipul unui vagon de tramvai], 24-08-2009, banknews.ro, accesat la 22 iulie 2011</ref>.

La [[Alegeri legislative în România, 1992|alegerile legislative din 1992]] a fost ales deputat de [[județul Vaslui|Vaslui]] din partea [[FSN]] (1992 – 1996). În cadrul parlamentului a deținut funcția de vicepreședinte al Comisiei de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților, pe durata întregului mandat.

În 1996 a fost director coordonator al campaniei electorale a lui [[Petre Roman]], candidatul Partidului Democrat la președinția țării. Deși Petre Roman nu a intrat nici în turul al doilea, în urma victoriei lui [[Emil Constantinescu]] asupra lui Ion Iliescu, PDSR a pierdut puterea și s-a format o coaliție între CDR și PD. Astfel Traian Băsescu, care la alegerile parlamentare simultane câștigase și un mandat de deputat pentru PD în [[Vaslui]] (1996-2000, pe listele [[Uniunea Social-Democrată (1995)|Uniunii Social-Democrate]]) a fost numit din nou ministrul al transporturilor, de data aceasta în [[Guvernul Victor Ciorbea]] (12 decembrie 1996 – 11 februarie 1998). A fost ministrul transporturilor și în guvernele [[Radu Vasile|Guvernul Radu Vasile]] (17 aprilie 1998 – 22 decembrie 1999) și în [[Mugur Isărescu|Guvernul Mugur Isărescu]] (22 decembrie 1999 – 26 iunie 2000).

În iunie 2000, Traian Băsescu a participat din partea PD la alegerile pentru Primăria Municipiului București, câștigând mandatul de primar general, pe care l-a deținut până în decembrie 2004. După ce fusese președinte al Organizației Partidului Democrat al Municipiului București (2000 – 2001), în mai 2001 a câștigat președinția [[Partidul Democrat (România)|Partidului Democrat]], înfrângându-l în cadrul congresului pe Petre Roman. Mandatul de primar general a coincis cu [[Guvernul Adrian Năstase|guvernarea Adrian Năstase]], stilul combativ al lui Traian Băsescu și desele conflicte cu majoritatea de stânga din Consiliul General al Municipiului București crescându-i notorietatea la nivel național.

===Lider al Partidului Democrat (PD)===
După alegerile din 2000, Partidul Democrat a trecut în opoziție, dar filonul social-democrat de centru-stânga pe care se situa oferta sa electorală a devenit din ce în ce mai mult exploatat de Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), care a adoptat o atitudine mai moderată sub președinția lui Adrian Năstase și a atras într-o fuziune și fostul partener de alianță al Democraților, PSDR-ul lui Sergiu Cunescu. Relansarea partidului a pornit de la candidatura primarului Traian Băsescu pentru președinția PD. El a considerat că singura modalitate de a relansa partidul a fost opoziția fermă, fără compromisuri, față de PDSR și succesorul acestuia, PSD, în ciuda faptului că, nominal, ambele partide aveau aceeași doctrină și ambele făceau parte din [[Internaționala Socialistă]] și din [[Partidul Socialiștilor Europeni]].<ref>{{Cite web |title=Sfera Politicii |url=https://revistasferapoliticii.ro/sfera/140/art05-mitulescu.html |access-date=2024-08-13 |website=revistasferapoliticii.ro}}</ref><ref>{{Cite web |title=The faces of populism in post-communist Romania {{!}} CIDOB |url=https://www.cidob.org/en/publication/faces-populism-post-communist-romania |access-date=2024-08-13 |website=www.cidob.org |language=en}}</ref> Legitimat de victoria în alegerile pentru Primăria Capitalei, Băsescu apărea drept cel mai popular personaj al Partidului Democrat. El a intrat în opoziție față de Petre Roman, care era dispus la o colaborare condiționată cu PDSR. Băsescu a obținut organizarea Convenției Naționale în mai 2001, convenție în care a reușit să obțină și adoptarea moțiunii „România puternică – România Social Democrată” susținută de grupul său de promovare. În ciuda titlului moțiunii sale, alegerea lui Băsescu a marcat abandonarea doctrinei social-democrate și un viraj ferm spre dreapta politică. Sub conducerea lui Băsescu, PD a adoptat o retorică populistă anticomunistă, anti-corupție, anti-PDSR și pro-UE.<ref>{{Cite web |title=The faces of populism in post-communist Romania {{!}} CIDOB |url=https://www.cidob.org/en/publication/faces-populism-post-communist-romania |access-date=2024-08-13 |website=www.cidob.org |language=en}}</ref>

Organizatoric, Băsescu a mărit numărul de vicepreședinți de la 6 la 12 pentru a acoperi toate domeniile care interesau funcționarea partidului. Cu tot cu secretarii executivi și responsabilii regionali, Biroul Permanent Național a ajuns să cuprindă 45 de membri, față de cei 19 de dinainte de CNE. De fapt, cea mai importantă modificare a Statutului a constat în desființarea Consiliului Politic, structură care a blocat funcționarea BPN. Statutar, în termen de o lună de la CNE, la 15 iunie 2001 CNC a ales Biroul Permanent Național, actualmente aflat în funcție. Alegerile pentru conducerile locale și județene au avut loc în intervalul iulie – octombrie 2001. Prin Hotărâre C.N.C., la aceste alegeri candidaturile pentru ocuparea oricărei funcții în partid nu au fost condiționate de vechimea în partid. Fuziunea PANR la PD, decisă în BPN în 25 iunie 2001, a fost desăvârșită prin hotărâre judecătorească la 14 august 2001.

[[File:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Congress Rome 2006 (75).jpg|thumb|Băsescu vorbind la congresul [[Partidul Popular European|PPE]] din 2006, după ce PD a aderat la popularii europeni]]

Pe măsură ce se contura o candidatură a lui Adrian Năstase la prezidențialele din 2004 - Ion Iliescu nu mai avea dreptul să candideze din nou - Partidul Democrat și Partidul Național Liberal, care reprezentau opoziția din parlament, au decis să formeze o alianță electorală. Astfel în 2003 devin copreședinți ai Alianței D.A (Dreptate și Adevăr) președinții celor două partide, urmând ca Theodor Stolojan să candideze pentru președinția țării, iar Traian Băsescu să fie numit premier. Din cauze neelucidate complet până astăzi, este anunțată într-o conferință de presă retragerea lui Stolojan, care este înlocuit de liberalul Călin Popescu Tăriceanu în PNL și la copreședinția Alianței D.A.

== Președinte al României ==
=== Primul mandat ===
{{Articol principal|Alegeri prezidențiale în România, 2004}}

La alegerile prezidențiale din decembrie 2004, Traian Băsescu a reușit să îl învingă pe Adrian Năstase în al doilea tur de scrutin, după ce în primul s-a clasat de pe a doua poziție. Pe 21 decembrie 2004 a depus jurământul în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului României.<ref>[http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=5866&_PRID=ag Discursul președintelui României, Traian Băsescu, la ceremonia de depunere a jurământului în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului Romaniei], 21 decembrie 2004, presidency.ro</ref>

==== Guvernul Tăriceanu ====
[[Fișier:Călin Popescu Tăriceanu and Traian Băsescu.jpg|thumb|right|Traian Băsescu și Călin Popescu Tăriceanu. Declarații de presă referitoare la Raportul de monitorizare al [[Comisia Europeană|Comisiei Europene]] (25 octombrie 2005)]] 
La sfârșitul anului 2004, după alegerile parlamentare, Traian Băsescu l-a numit pe [[Călin Popescu Tăriceanu]] prim-ministrul României, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară, prin cooptarea [[Partidul Conservator|Partidului Umanist Român]] la guvernare. La câteva luni după instalarea guvernului Tăriceanu, președintele Băsescu, datorită majorității fragile a coaliției în parlament, i-a cerut premierului Tăriceanu să demisioneze în vederea provocării alegerilor parlamentare anticipate pentru a se putea forma o majoritate confortabilă, necesară trecerii proiectelor de lege pentru aderarea în [[Uniunea Europeană]]. Deși inițial premierul acceptă un astfel de plan, la scurt timp hotărăște și declară că o astfel de decizie ar conduce la o instabilitate administrativo-politică indezirabilă în contextul aderării la UE. În aceste condiții, apar primele disensiuni în interiorul coaliției guvernamentale formată din [[Alianța D.A.]], [[Partidul Conservator (România)|PC]] și [[UDMR]]. Se formează două tabere, una care susține acțiunile președintelui, iar alta care acuză din ce în ce mai puternic implicarea președintelui în viața politică și în activitatea guvernului dincolo de limitele impuse funcției de [[Constituția României]]. La aceasta se adaugă doctrina declarată a lui Băsescu de a fi un ''președinte jucător''<ref>{{Citat web |url=http://www.romanianews.net/modules.php?name=News&file=article&sid=78 |accessdate=2007-05-04 |titlu=Romania News - Băsescu: "Vreau să fiu un președinte-jucător, nu un președinte-spectator" |archive-date=2007-09-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070927043055/http://www.romanianews.net/modules.php?name=News&file=article&sid=78 |dead-url=yes }}</ref>, care nu asistă pasiv la derularea afacerilor politice, ci intervine activ în procesele politice. Traian Băsescu a acționat în diverse moduri care au stârnit nemulțumiri în rândul unora dintre actorii politici, mai puțin în rândurile partidului condus până la funcția de președinte de Traian Băsescu, [[PD]].

====== Aderarea la Uniunea Europeană ======
{{expand}}

===== Condamnarea comunismului =====
La impulsul regizorului [[Sorin Ilieșiu]], Traian Băsescu a decis în 2006 să condamne comunismul și regimul comunist din România, însă s-a declarat incapabil să o facă în lipsa unei baze documentare. Astfel, l-a însărcinat în prima jumătatea a anului pe politologul Vladimir Tismăneanu să formeze o comisie care să elaboreze un raport, pe baza căruia urma să se facă condamnarea simbolică. Tismăneanu, un expert în comunism, provenind însuși dintr-o familie a nomenclaturii comuniste române, a alcătuit și a condus [[Comisia Prezidențială de Analiză a Dictaturii Comuniste din România]], din care făceau parte personalități ale lumii academice și reprezentanți ai exilului românesc. În decembrie 2006, Băsescu a condamnat comunismul din România, într-un discurs ținut în Parlamentul țării, discurs care s-a bazat pe probele concrete oferite de raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România, conduse de [[Vladimir Tismăneanu]].<ref>[http://cpcadcr.presidency.ro/upload/8288_ro.pdf Discursul președintelui României, Traian Băsescu, prilejuit de Prezentarea Raportului Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120513161319/http://cpcadcr.presidency.ro/upload/8288_ro.pdf |date=2012-05-13 }} (Parlamentul României, 18 decembrie 2006)</ref> Gestul președintelui a stârnit un scandal public de proporții foarte mari și reacții amestecate, de la elogii până la acuze că ar fi instrumentalizat trecutul în vederea obținerii de avantaje politice.

===== Prima suspendare =====
{{Articol principal|Referendumul pentru demiterea președintelui, 2007}}
[[Fișier:TB si TS.jpg|thumb|Traian Băsescu și [[Theodor Stolojan]] în Piața Universității (19 aprilie 2007)]]
Pe data de 18 ianuarie 2007 [[PSD]] a inițiat o acțiune pentru suspendarea președintelui Băsescu, pentru încălcări ale Constituției. În avizul din 5 aprilie 2007, [[Curtea Constituțională a României|Curtea Constituțională]] s-a exprimat<ref>{{Citat web |url=http://www.ccr.ro/deciziitotal/pdf/2007/ro/avizconsultativ.pdf |accessdate=2009-12-09 |titlu=copie arhivă |archive-date=2012-11-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121116064954/http://www.ccr.ro/deciziitotal/pdf/2007/ro/avizconsultativ.pdf |dead-url=yes }}</ref> împotriva suspendării, argumentând că faptele incriminate nu au încălcat Constituția: „Propunerea de suspendare din funcție a domnului Traian Băsescu, Președintele României, inițiată de 182 deputați și senatori, prezentată în ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului la data de 28 februarie 2007 și înaintată Curții Constituționale la 21 martie 2007, se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului, care, însă, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție.”

Cu toate acestea, în ședința comună din 19 aprilie 2007 Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, și 10 abțineri<ref>{{Citat web |url=http://www.hotnews.ro/articol_70243-Traian-Basescu-a-fost-suspendat-de-Parlament-cu-322-de-voturi-%27pentru%27.htm |accessdate=2007-04-19 |titlu=Presedintele - suspendat de Parlament, Vacaroiu - interimar, Iliescu - regizor - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2007-09-26 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070926221730/http://www.hotnews.ro/articol_70243-Traian-Basescu-a-fost-suspendat-de-Parlament-cu-322-de-voturi-%27pentru%27.htm |dead-url=yes }}</ref>. Suspendarea a devenit efectivă în [[20 aprilie]] [[2007]], după ce Curtea Constituțională a luat act de decizia Parlamentului României.<ref>{{Citat web |url=http://www.ccr.ro/press/2007/comunicat.pdf |accessdate=2007-04-20 |titlu=copie arhivă |archive-date=2007-10-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20071013150604/http://www.ccr.ro/press/2007/comunicat.pdf |dead-url=yes }}</ref>

Ca urmare a [[Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, 2007|Referendumului din 19 mai 2007]] suspendarea Președintelui a încetat, acesta fiind reconfirmat cu un scor de 74,48% cei prezenți la vot (conform rezultatelor oficiale furnizate de [[Biroul Electoral Central]]). Prezența la referendumul pentru demiterea președintelui României a fost de 44,45%. [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]] a prezidat comisia parlamentară pentru suspendarea președintelui în funcție, [[Traian Băsescu]]. 

După prima suspendare, Traian Băsescu îl identifică pe Dan Voiculescu drept principalul său adversar. Dan Voiculescu este condamnat in 2014 la 10 ani închisoare. În ianuarie 2017, într-o înregistrare audio pe care Traian Băsescu o recunoaște ca fiind veridică, Băsescu recunoaște că știa sentința care urma să se pronunțe în dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat, cu trei zile înainte ca aceasta să fie pronunțată, când la Curtea de Apel încă se mai judecau termene.<ref>{{Citat web|url=http://stiri.tvr.ro/inregistrare-audio-cu-traian-basescu--fostul-presedinte-vorbeste-despre-sentinte-aranjate-in-dosare-penale_813098.html#view|titlu=Înregistrare audio cu Traian Băsescu. Fostul președinte vorbește despre sentințe aranjate în dosare penale|accessdate=|autor=}}</ref> Fapte confirmate ulterior și de [[Dan Andronic]].<ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/culisele-dosarului-ferma-baneasa.html|titlu=Culisele Dosarului Ferma Băneasa. Care a fost miza condamnărilor|accessdate=|autor=}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://evz.ro/la-inceput-de-an-despre-papusari-si-papusi.html|titlu=La început de an. Despre păpușari și păpuși|accessdate=|autor=}}</ref>

===== Guvernul Tăriceanu minoritar =====
După remanierea din 2007, guvernul Tăriceanu a rămas până la încheierea mandatului său în minoritate, fiind sprijinit în Parlament de [[Partidul Social Democrat]].
==== Guvernul Emil Boc (1) ====
Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 le-au precedat pe cele prezidențiale cu un an, întrucât în urma modificării din 2003 a legii fundamentale, mandatul prezidențial durează cinci ani, față de cei patru ani ai mandatului legislativ. În urma acestui scrutin, desfășurat în premieră după un sistem de vot majoritar (cu elemente de realizare a proporționalității), numit eronat vot uninominal,<ref>Întrucât doar colegiile electorale pot fi numite uninominale.</ref> PDL și PSD au obținut scoruri electorale similare. A fost nominalizat inițial [[Theodor Stolojan]] pentru formarea guvernului, însă acesta a renunțat după o zi la mandat.

Traian Băsescu l-a numit pe [[Guvernul Boc|Emil Boc]] prim-ministru al României, după ce a fost constituită majoritatea parlamentară, printr-o alianță de guvernare între PD-L și PSD, convenită în urma semnării „Parteneriatului pentru România”.

Pe data de 2 octombrie 2009, Traian Băsescu l-a destituit din funcția de ministru pe [[Dan Nica]] (PSD), ceea ce a provocat reacția promptă a social-democraților: demisia în bloc a tuturor membrilor guvernului desemnați de [[PSD]].

În urma demiterii [[Guvernul Boc|Guvernului Boc]] de către parlament prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie, Traian Băsescu l-a desemnat pe [[Lucian Croitoru]] în funcția de prim-ministru.

Pe data de 6 noiembrie 2009, Traian Băsescu, l-a desemnat pentru funcția de prim-ministru pe [[Liviu Negoiță]] ([[PD]], [[PD-L]]), după ce Parlamentul nu a validat guvernul format de [[Lucian Croitoru]].

=== Al doilea mandat ===
{{Articol principal|Alegeri prezidențiale în România, 2009}}
La alegerile prezidențiale din 2009 a fost reales președinte al României pentru un nou mandat de 5 ani, învingându-l pe [[Mircea Geoană]] ([[Partidul Social Democrat|PSD]]). Pe 21 decembrie 2009 a depus jurământul în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului României.<ref>[http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/traian-basescu-a-depus-juramantul-pentru-al-doilea-mandat-la-cotroceni-173060 Traian Băsescu a depus jurământul pentru al doilea mandat la Cotroceni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141201214014/http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/traian-basescu-a-depus-juramantul-pentru-al-doilea-mandat-la-cotroceni-173060 |date=2014-12-01 }}, 21 decembrie 2009, romanialibera.ro</ref>

Mandatul lui Traian Băsescu se termină pe 21 decembrie 2014.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/basescu-pana-in-ultima-zi-a-mandatului-meu-21-decembrie-2014-voi-fi-un-presedinte-implicat-11855839 Băsescu: Până în ultima zi a mandatului meu, 21 decembrie 2014, voi fi un președinte implicat], 6 ianuarie 2014, mediafax.ro</ref><ref>[http://www.obiectiv.info/basescu-pleaca-de-la-cotroceni-in-prima-zi-in-care-i-se-termina-mandatul_28898.html Băsescu pleacă de la Cotroceni în prima zi în care i se termină mandatul], 14 ianuarie 2014, obiectiv.info</ref><ref>[http://www.dcnews.ro/basescu-nu-raman-pre-edinte-nicio-zi-in-plus-ar-fi-ilegal_457177.html Băsescu: Nu rămân președinte nicio zi în plus. Ar fi ilegal], 23 octombrie 2014, dcnews.ro</ref>

==== Guvernul Emil Boc (2) ====

===== Declarații despre Regele Mihai =====
[[Fișier:Flickr - europeanpeoplesparty - EPP Summit 19 March 2009 (321).jpg|thumb|Basescu si Boc]]
Într-o emisiune la B1TV din iunie 2011, în preajma comemorării anexării [[Basarabia|Basarabiei]] de către [[Uniunea Sovietică]] în 1940, Băsescu a făcut afirmații despre fostul șef de stat al României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, regele [[Mihai I al României|Mihai I]], sugerând că abdicarea acestuia din 1947 ar fi fost „un act de trădare a interesului național al României” și că regele ar fi avut, ca șef al statului, partea sa de responsabilitate pentru [[Holocaust]]ul împotriva [[evrei]]lor și [[romi]]lor.<ref>{{Citat web|title=Băsescu, atac la rupere la Regele Mihai: „A comis un act de trădare. Doar pentru că unul a fost slugă la ruși îl iertăm de toate păcatele?”|title=Băsescu, atac la rupere la Regele Mihai: „A comis un act de trădare. Doar pentru că unul a fost slugă la ruși îl iertăm de toate păcatele?”|publisher=[[Gândul]]|date=22 iunie 2011|accessdate=27 iulie 2011}}</ref> Declarația a provocat un mare scandal public, care i-a adus lui Băsescu foarte multe critici, delimitându-se de el chiar membri ai PDL, precum Toader Paleologu. Numeroși istorici și cercetători ai perioadei l-au contrazis, explicând contextul mai larg al abdicării forțate și sugerând că atitudinea Casei Regale în ansamblu și a regelui în particular față de evrei și Holocaust este mai bine exemplificată prin cea a reginei-mamă Elena, care prin insistențe a salvat zeci de mii de evrei și a primit titlul de [[Drept între popoare]] din partea [[Yad Vashem]].<ref>{{Citat web|url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/atac-la-rege-il-scuza-traian-basescu-pe-maresalul-antonescu-229217.html|title=Atac la rege: îl scuză Traian Băsescu pe Mareșalul Antonescu?|first=Claudiu|last=Berbece|date=23 iunie 2011|publisher=[[România liberă]]|accessdate=26 iulie 2011|archive-date=2020-09-21|archive-url=https://web.archive.org/web/20200921033055/http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/atac-la-rege-il-scuza-traian-basescu-pe-maresalul-antonescu-229217.html|dead-url=yes}}</ref> Afirmațiile lui Băsescu intrau în conflict chiar cu Raportul Tismăneanu, pe baza căruia Băsescu condamnase în decembrie 2006 în Parlamentul României regimul comunist.<ref>{{Citat web|title=Acuzația de trădare lansată de Băsescu împotriva Regelui Mihai, în conflict cu raportul Tismăneanu: "Distrugerea continuității constituționale a statului român prin abdicarea forțată a Regelui Mihai în decembrie 1947 rămâne unul din marile abuzuri ale comunismului în România" |url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-9128141-acuzatia-tradare-lansata-basescu-impotriva-regelui-mihai-conflict-raportul-tismaneanu-distrugerea-continuitatii-constitutionale-statului-roman-prin-abdicarea-fortata-regelui-mihai-decembrie-1947-raman.htm|date=23 iunie 2011|accessdate=26 iulie 2011|first=Cristian|last=Pantazi|publisher=Hotnews.ro}}</ref> Casa Regală nu a comentat declarațiile lui Băsescu.<ref>{{Citat web|url=http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Casa_Regala_nu_comenteaza_declaratiile_lui_Traian_Basescu-_Principesa_Margareta-_-Asa_e_cel_mai_bine_0_504549965.html|title=Casa Regală nu comentează declarațiile lui Traian Băsescu. Principesa Margareta: "Așa e cel mai bine"|publisher=[[Adevărul]]|date=23 iunie 2011|accessdate=27 iulie 2011}}</ref> În luna iulie 2012, Băsescu a declarat „Am un regret profund că am spus public ce gândesc. Și asta îmi arată că uneori politicienii, măcar în chestiuni foarte sensibile, este bine să nu spună ce gândesc”, fără a se distanța însă de conținutul afirmației.<ref>Departamentul politic, [http://www.gandul.info/news/basescu-am-un-regret-profund-ca-am-spus-public-ce-gandesc-in-legatura-cu-regele-mihai-cum-i-a-caracterizat-pe-iliescu-ceausescu-ciorbea-si-emil-constantinescu-9896754 Băsescu: "Am un regret profund că am spus public ce gândesc în legătură cu Regele Mihai". Cum i-a caracterizat pe Iliescu, Ceaușescu, Ciorbea și Emil Constantinescu], Gândul, 23 iulie 2012</ref>

===== Protestele din ianuarie 2012 =====

{{Articol principal|Protestele din România din 2012}}

Pe 9 ianuarie 2012, Traian Băsescu a intervenit telefonic într-o emisiune la care era prezent doctorul și secretarul de stat în Ministerul Sănătății [[Raed Arafat]], o personalitatea foarte populară și respectată pentru întemeierea [[Serviciul Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare]] (SMURD), pe care Băsescu îl decorase anterior. Băsescu, vizibil iritat, l-a atacat pe Arafat pentru opoziția la proiectul unei noi legi a sănătății, proiect susținut de guvern și de președinție. Băsescu a spus: „Vreau să-l atenționez pe domnul doctor Arafat că acest proiect de lege este pentru discutat, de asta a fost lansat în dezbatere publică, cea mai corectă abordare este să se prezinte la ministru cu observațiile dânsului și nu să creeze o psihoză publică, că acest guvern, - ticălos, de altfel, nu, domnu' Arafat? - vrea să distrugă sistemul de ambulanță, să-l dea la niște golani privați.”<ref>{{Citat web |url=http://www.realitatea.net/razboi-basescu-arafat-la-realitatea-tv-sa-si-trimita-observatiile-la-minister-sa-nu-dezinformeze_902495.html#ixzz2Ftd54TcW |accessdate=2012-12-23 |titlu=RĂZBOI BĂSESCU- RAED ARAFAT la Realitatea TV: Să nu creeze o psihoză publică! VIDEO {{!}} REALITATEA .NET<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2012-11-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121106053829/http://www.realitatea.net/razboi-basescu-arafat-la-realitatea-tv-sa-si-trimita-observatiile-la-minister-sa-nu-dezinformeze_902495.html#ixzz2Ftd54TcW |dead-url=yes }}</ref> În continuare, Băsescu a insinuat că Raed Arafat și-ar fi făcut imagine publică pe baza SMURD.<ref>[http://www.rtv.net/basescu-atac-dur-la-arafat-creeaza-o-psihoza-publica-ca-da-guvernul-ambulanta-la-golani-privati_9967.html Băsescu, ATAC DUR la Arafat: Creează "o psihoză<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Efectele publice ale acestei intervenții au fost protestele violente din Piața Universității, în cadrul cărora manifestanții s-au solidarizat cu Arafat - neimplicat, de altfel - și s-au strigat sloganuri pentru demisia lui Băsescu și a lui Boc. A fost demis inițial ministrul de externe, Teodor Baconschi, care se pronunțase depreciativ despre protestatari. Pe 6 februarie a fost anunțată demisia Guvernului Emil Boc.

==== Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu ====

Simultan cu demisia guvernului condus de Emil Boc, erodat puternic de anii precedenți de guvernare, a fost anunțată încredințarea mandatului de premier istoricului și diplomatului [[Mihai Răzvan Ungureanu]], care după demisia din funcția de ministru de externe din [[Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu]] fusese numit de Băsescu director al [[Serviciul de Informații Externe|Serviciului de Informații Externe]]. Au fost exprimate în presă rezerve și critici în legătură cu atribuirea puterii executive către un fost șef de servicii secrete, insinuându-se că Băsescu ar folosi serviciile de informații și spionaj în scop politic.

==== Guvernul Victor Ponta (1) ====
În urma demiterii guvernului lui Mihai Răzvan Ungureanu, Traian Băsescu a stârnit uimire, nominalizându-l pe președintele PSD, Victor Ponta, să formeze un nou guvern, deși declarase în prealabil că nu îl va numi niciodată pe Ponta premier. 
===== Conflictul asupra reprezentării la Consiliul European =====
O dispută de natură constituțională a fost declanșată de Victor Ponta, care a dorit să reprezinte România la lucrările Consiliului European de la [[Bruxelles]] în general, și în special la reuniunea acestuia din 28 - 29 iunie 2012.
Atât președintele Băsescu cât și premierul [[Victor Ponta]] și-au anunțat participarea la acest summit [[UE]].
Susținut de o decizie a Parlamentului care a fost declarată însă neconstituțională,<ref>{{Citat web|url=http://www.jurnalul.ro/politica/curtea-constitutionala-consiliul-european-ponta-basescu-616704.htm|title=Curtea Constituțională a decis: Băsescu merge la Consiliul European. Ponta: "Și eu voi merge la Bruxelles"|publisher=[[Jurnalul național]]|date=27 iunie 2012|accessdate=6 iulie 2012|archive-date=2012-07-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20120707040436/http://www.jurnalul.ro/politica/curtea-constitutionala-consiliul-european-ponta-basescu-616704.htm|dead-url=yes}}</ref> la Consiliul European a fost prezent doar premierul, președintele Băsescu susținând, pe baza deciziei Curții Constituționale, că a fost împiedicat să își exercite atribuțiile de șef de stat.<ref>Ziare.com: [http://www.ziare.com/basescu/victor-ponta/basescu-despre-ponta-la-bruxelles-live-1175678 "Băsescu: Ponta nu are mandat pentru reprezentarea României la Bruxelles"]</ref><ref>Ziarul financiar: [http://www.zf.ro/politica/scandalul-reprezentarii-romaniei-la-bruxelles-a-ajuns-la-curtea-constitutionala-parlamentul-contraataca-cu-o-lege-9780633 "Scandalul reprezentării României la Bruxelles a ajuns la Curtea Constituțională. Parlamentul contraatacă cu o lege"]</ref>

===== A doua suspendare =====
{{Articol principal|Referendumul pentru demiterea președintelui, 2012 }}

[[Fișier:Băsescu îi prezintă pe MRU, Cristian Preda & Adrian Papahagi, protest Piaţa Revoluţiei 26-7-12.jpg|thumb|Băsescu îi prezintă pe MRU, Cristian Preda & Adrian Papahagi, protest Piața Revoluției 26-7-12]]
În contextul scăderii popularității președintelui Băsescu și a partidului din care provine ([[PDL]]), în vara anului 2012 mai mulți parlamentari din acest partid trec de partea opoziției și în cele din urmă Parlamentul votează (la 3 iulie 2012) revocarea din funcție a președinților celor două camere (ambii susținători ai lui Traian Băsescu).

Astfel devine tot mai clară intenția majorității parlamentare de a iniția procesul de suspendare a sa din funcția de președinte.<ref>Cotidianul.ro [http://www.cotidianul.ro/basescu-in-parlament-pentru-suspendare-187826/ "Băsescu, în Parlament pentru suspendare"]</ref>

Printre principalele acuzații aduse președintelui se pot enumera: intervenția în deciziile guvernului, presiuni exercitate asupra magistraților sau chiar refuzul de a nominaliza un prim-ministru din partea unei majorități [[Uniunea Social-Liberală|USL]] rezultate în urma alegerilor legislative (programate în acest caz pentru luna decembrie a anului [[2012]]). Curtea Constituțională a admis, în parte, că președintele „nu a exercitat cu maximă eficiență rolul de mediator”, în același timp calificând alte acuzații ca fiind nefondate sau absurde, susținând faptul că însăși existența [[Guvernul Ponta|cabinetului Ponta]] (susținut de USL) infirmă rea-credința imputată de noua majoritate parlamentară președintelui.<ref>[http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/ccr-a-dat-aviz-negativ-privind-suspendarea-lui-basescu-168839.html CCR respinge cele mai grave acuzații ale USL]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

La data de [[6 iulie]] [[2012]] camerele reunite ale Parlamentului României au votat prin vot secret, cu bile, suspendarea președintelui Traian Băsescu. Un număr de 256 parlamentari au votat în favoarea suspendării. Un referendum popular prin care populația s-a pronunțat pro sau contra suspendării lui Traian Băsescu a avut loc la data de [[29 iulie]] [[2012]].

Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridică la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46.24% din români. 87.52%, 7.403.836 au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. 11.15%, 943.375 persoane au votat NU, fiind contra demiterii președintelui. La data de [[21 august]] [[2012]] Curtea Constituțională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar.<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-esential-13063437-ora-10-00-incepe-sedinta-curtii-constitutionale-care-urmeaza-decida-daca-referendumul-este-sau-nu-valid.htm Curtea Constitutionala a invalidat referendumul cu scorul 6-3. Traian Basescu revine la Cotroceni - Esential - HotNews.ro<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>

La data de [[28 august]] [[2012]] președintele Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni pentru a-și continua mandatul.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/traian-basescu-a-revenit-la-palatul-cotroceni-9988387 Traian Băsescu a revenit la Palatul Cotroceni] Mediafax, 28 august 2012.</ref>

===== Coabitarea cu USL =====

După revenirea la Cotroceni, Băsescu a evitat să facă declarații până la începutul campaniei electorale pentru alegerile din 9 decembrie 2012. În ultima perioadă a campaniei, Băsescu a făcut declarații dese, avertizând în mod repetat Uniunea Social Liberală să nu îl implice în campania electorală, pentru că în acest caz ar fi avut să intervină pentru a se apăra. În întreaga perioadă, presa și televiziunile au discutat aprins dacă Băsescu avea să îl nominalizeze pe președintele PSD și copreședinte al USL Victor Ponta pentru funcția de premier, dacă formațiunea sa (USL) ar fi câștigat peste 50% din mandatele în noul parlament. Constituția României acordă după alegerile parlamentare președintelui dreptul de a nominaliza în consultare cu partidele parlamentare o persoană pentru a forma un guvern, Parlamentului României revenindu-i rolul de a accepta prin vot această persoană.

===== Alegerile din 9 decembrie 2012 =====
Rezultatele exit-poll-urilor din 9 decembrie, care indicau un procent de peste 55% pentru USL, și maximum 18% pentru Alianța România Dreaptă (din care făcea parte și PDL, partidul din care provine Băsescu)<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-alegeri_parlamentare_2012-13781040-exit-poll-televiziunile-pregatesc-anunte-sondajele-iesirea-urne.htm EXIT POLL Televiziunile anunta o victorie peste 55% a USL, ARD in jur de 20%, UDMR la limita intrarii in Parlament - Alegeri parlamentare - HotNews.ro<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> au redus puternic probabilitatea ca PDL să poată forma următorul guvern.<ref>[http://www.realitatea.net/blaga-daca-ard-ajunge-la-30prc-in-alegeri-sunt-sigur-ca-vom-putea-forma-o-majoritate_1042041.html#ixzz2AmA6oD1D Blaga: Dacă ARD ajunge la 30% în alegeri, sunt sigur că vom putea forma o majoritate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121103190554/http://www.realitatea.net/blaga-daca-ard-ajunge-la-30prc-in-alegeri-sunt-sigur-ca-vom-putea-forma-o-majoritate_1042041.html#ixzz2AmA6oD1D |date=2012-11-03 }}, Realitatea TV, 30 octombrie 2012, accesat 16 decembrie 2012</ref> Pe 12 decembrie 2012 Victor Ponta a declarat că un membru al PSD ar fi purtat în interiorul partidului discuții în numele lui Traian Băsescu pentru formarea unui guvern și că acea persoană (identificată de unele surse a fi Mircea Geoană, fără a fi numită explicit de Ponta) urma să fie exclusă.<ref>{{Citat web |url=http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/udpate-surse-ponta-s-ar-fi-referit-la-geoana-cand-a-spus-ca-cineva-a-vorbit-in-psd-in-numele-lui-bases-287181.html |accessdate=2012-12-13 |titlu=UDPATE. Surse: Ponta s-ar fi referit la Geoană când a spus că cineva a vorbit în PSD în numele lui Băses {{!}} Romania Libera<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2012-12-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121214221118/http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/udpate-surse-ponta-s-ar-fi-referit-la-geoana-cand-a-spus-ca-cineva-a-vorbit-in-psd-in-numele-lui-bases-287181.html |dead-url=yes }}</ref><ref>Lucian Negrea, [http://adevarul.ro/news/politica/victor-ponta-recunoaste-mircea-geoana-tradatorul-negociat-basescu-functia-premier-1_50ead3ba56a0a6567e4cdad3/index.html Victor Ponta dă de înțeles că Mircea Geoană este „trădătorul” care a negociat cu Băsescu pentru funcția de premier], Adevărul, 7 ianuarie 2013</ref>

Pe 10 decembrie 2012, Băsescu a reprezentat România la ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace în 2012 Uniunii Europene.

==== Guvernul Victor Ponta (2) ====
===== Acordul de colaborare și nominalizarea premierului =====
În cadrul unei întâlniri informale, ținută inițial secretă, care a avut loc miercuri, pe 12 decembrie, în prezența lui Victor Ponta, Crin Antonescu și Liviu Dragnea, Ponta și Băsescu au semnat un document intitulat „Acord de colaborare instituțională”, în care erau stabilite liniile directoare ale coabitării politice dintre cei doi, menite „păstrării stabilității țării și asigurării unui climat funcțional, bunei guvernări și asigurării încrederii piețelor internaționale”.<ref name="Acordul">„Acordul de colaborare instituțională” ([http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/12/19//273354-document-2012-12-19-13845640-0-acordul-colaborare-institutionala-semnat-basescu-ponta.pdf publicat în România Liberă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121224170019/http://www.romanialibera.ro/usr/imagini/2012/12/19/273354-document-2012-12-19-13845640-0-acordul-colaborare-institutionala-semnat-basescu-ponta.pdf |date=2012-12-24 }})</ref><ref name="Bonea">Monica Bonea, [http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/document-basescu-a-facut-public-acordul-semnat-cu-ponta-pe-ce-nu-au-voie-sa-se-certe-si-cum-se-impaca-premierul-si-presedintele-287837.html Document. Băsescu a făcut public acordul semnat cu Ponta. Pe ce nu au voie să se certe și cum se împacă premierul și președintele] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121221022530/http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/document-basescu-a-facut-public-acordul-semnat-cu-ponta-pe-ce-nu-au-voie-sa-se-certe-si-cum-se-impaca-premierul-si-presedintele-287837.html |date=2012-12-21 }}, România Liberă, 19 decembrie 2012</ref> Documentul a fost făcut public după o săptămână, pe 19 decembrie.<ref name="Bonea" /> Conține prevederi referitoare la păstrarea și respectarea de către ambele părți a direcției politice asupra orientării strategice a României (apartenența la NATO și UE), securității României și independenței justiției<ref name="Acordul" /> Cele două părți se angajează, printre altele, la menținerea coeziunii mesajului extern al României, să evite confruntările publice inutile și să se consulte ex-ante asupra mandatelor ce vizează aplicarea politicilor europene.<ref name="Acordul" /> Sunt de asemenea separate responsabilitățile politice ale Administrației Prezidențiale și ale Guvernului, președintelui revenindu-i poziția preeminentă în politica externă, de securitate, de apărare și reprezentarea țării la Consiliul European. Guvernului îi revin politica economică și socială. Este stabilit de asemenea un ''mecanism informal de mediere'', în cazul unui conflict politic între cele două părți urmând să aibă loc o ședință la care ar participa un număr egal de consilieri prezidențiali și miniștri, care ar urma să elaboreze variante și opțiuni rezultate în urma abordării tehnice și juridice a problemei care necesită convergență. Consultările nu sunt a fi făcute publice până la convenirea lor de către decidenți.<ref name="Acordul" />

Pe 17 decembrie 2012, au avut loc la [[Palatul Cotroceni]] consultări formale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea premierului, în urma cărora Victor Ponta a fost singura persoană propusă de acestea să formeze noul guvern.<ref>Redacția știri, [http://www.hotnews.ro/stiri-politic-13831901-inregistrarea-video-integrala-consultarilor-dintre-traian-basescu-liderii-politici.htm Înregistrarea video integrală a consultărilor dintre Traian Băsescu și liderii politici. Băsescu: Eu nu am cum să nu colaborez cu majoritatea parlamentară], Hotnews, 17 decembrie 2012</ref> Pe 21 decembrie, Guvernul Victor Ponta (2) a primit votul de încredere al Parlamentului și a depus jurământul în fața lui Traian Băsescu.<ref>Alina Brebenel, [http://adevarul.ro/news/politica/cabinetul-ponta-depunde-juramantul-palatul-cotroceni-incepand-ora-2130-1_50d4b16b596d720091238b55/index.html Foto Miniștrii Guvernului Ponta au depus jurământul. Mesajul președintelui: „Sunteți condamnați să aveți succes”], [[Ziarul Adevărul|Adevărul]], 21 decembrie 2012</ref><ref>Silviu Sergiu, [http://www.evz.ro/detalii/stiri/basescu-anunta-protocol-minimal-la-investirea-guvernului-ponta-1016865.html Miniștrii au depus jurământul. Traian Băsescu: „În cazul în care nu știți tot, puteți apela la mine. Sunt sigur că știți mai mult decât tot”], Evenimentul zilei, 22 decembrie 2012</ref>

===== Bugetul Uniunii Europene și Spațiul Schengen =====
În seara lui 8 februarie 2013, Traian Băsescu, într-o stare de spirit foarte bună, a anunțat într-o transmisiune directă de la Bruxelles rezultatele negocierilor din cadrul Consiliului European asupra bugetului Uniunii Europene pentru intervalul 2014-2020.<ref name=2013feb08b>[http://www.b1.ro/stiri/economic/traian-basescu-de-la-bruxelles-romania-a-ob-inut-aproape-40-de-miliarde-de-euro-din-bugetul-ue-cea-mai-mare-cre-tere-procentuala-49451.html Traian Băsescu, de la Bruxelles: România a obținut aproape 40 de miliarde de euro din bugetul UE, cea mai mare creștere procentuală] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130212035135/http://www.b1.ro/stiri/economic/traian-basescu-de-la-bruxelles-romania-a-ob-inut-aproape-40-de-miliarde-de-euro-din-bugetul-ue-cea-mai-mare-cre-tere-procentuala-49451.html |date=2013-02-12 }}, B1.ro, 8 februarie 2013. Accesat la 8 februarie 2013.</ref> Deși Comisia Europeană propusese un buget de 1003 de miliarde de euro,<ref>Mihai Draghici, [http://www.mediafax.ro/economic/bugetul-uniunii-europene-pentru-2014-202-960-de-miliarde-de-euro-prima-scadere-din-istorie-10551746 Bugetul Uniunii Europene pentru 2014-202: 960 de miliarde de euro. Prima scădere din istorie], Mediafax, 8 februarie 2013. Accesat la 8 februarie 2013</ref> negocierile de 18 ore au produs în final o sumă de 960 de miliarde de euro, având pentru prima dată în istoria Uniunii o scădere a bugetului.<ref>{{en icon}}Lisbeth Kirk, [http://euobserver.com/news/118998], EUobserver, 8 februarie 2013. Accesat la 8 februarie 2013</ref> României i-au fost alocate însă 39.887 de miliarde,<ref name=2013feb08/> cu 18% mai mult decât în intervalul 2007-2013, având cea mai mare creștere procentuală dintre țările membre.<ref name=2013feb08b/> La această sumă adăugându-se 4 miliarde de euro, salvate de la dezangajare de pe exercițiul bugetar anterior. Din delegația care l-a sfătuit pe Băsescu au făcut parte, conform declarației, experți din guvern, de la ministerele de finanțe și externe. Premierul Victor Ponta, aflat în țară, s-a declarat dezamăgit de rezultatul negocierilor, luând ca mărime de referință propunerea Comisiei din noiembrie.<ref name=2013feb08>S. T., [http://www.antena3.ro/romania/ponta-sunt-foarte-dezamagit-de-rezultatul-de-la-bruxelles-nu-e-niciun-euro-in-plus-202590.html Ponta: Sunt foarte dezamăgit de rezultatul de la Bruxelles, nu e niciun euro în plus], Antena3.ro, 8 februarie 2013. Accesat la 8 februarie 2013</ref> Și purtătorul de cuvânt al Partidului Social Democrat, [[Cătălin Ivan]], a prezentat rezultatul negocierilor ca pe un eșec al lui Băsescu,<ref>{{Citat web |url=http://www.money.ro/cresterea-de-18prc--a-fondurilor--o-pacaleala-statistica-in-opinia-lui-catalin-ivan_1240286.html |accessdate=2013-02-09 |titlu=copie arhivă |archive-date=2014-08-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140813191019/http://www.money.ro/cresterea-de-18prc--a-fondurilor--o-pacaleala-statistica-in-opinia-lui-catalin-ivan_1240286.html |dead-url=yes }}</ref> evitând însă să ia în considerare că sub toate guvernele de până în 2013 ratele de absorbție ale României fuseseră foarte mici, nedepășind, conform expertei Bianca Toma a [[Centrul Român de Politici Europene|Centrului Român de Politici Europene]], 10%.<ref name=2013feb09>Silviu Sergiu, [http://www.evz.ro/detalii/stiri/analiza-evz-cum-incearca-usl-sa-arunce-in-derizoriu-rezultatele-romaniei-la-consiliul-eur-102.html#ixzz2KQ4otnYi Analiză EVZ. USL îl acuză pe Băsescu că a eșuat la negocierea fondurilor UE. Cine are dreptate? România - perdantă sau câștigătoare?], Evenimentul Zilei, 9 februarie 2013, Accesat la 9 febuarie 2013.</ref> Politologul Cristian Pîrvulescu susținea că negocierile fuseseră un eșec, însă nu pentru România, ci pentru întreaga Europă.<ref name=2013feb09/>

La începutul lui [[martie]] [[2013]], s-au iscat tensiuni între președinte și premierul Victor Ponta pe tema aderării la [[Spațiul Schengen]]. Guvernul ar fi dorit să forțeze luarea unei decizii, cerând un vot în [[Consiliul de miniștri]] (JAI) din 7 și 8 martie 2013 - chestiunea fusese anterior amânată de mai multe ori, dar nu respinsă prin vot. Primind semnale că în cazul unui vot mai multe țări membre ale UE ar fi făcut uz de dreptul de veto (chiar și Germania),<ref>{{de icon}}http://www.faz.net/aktuell/politik/europaeische-union/rumaenien-empoert-ueber-friedrich-deutschland-haette-den-mund-halten-sollen-12102563.html</ref> guvernul a renunțat la această strategie, ministrul de externe Titus Corlățean declarând în plus, la 1 martie, că România nu mai e interesată de aderare.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/corlatean-daca-ne-amana-iar-pe-schengen-romania-nu-mai-e-interesata-asa-cum-am-trait-fara-schengen-putem-sa-traim-in-continuare-10623460 Corlățean: Dacă ne amână iar pe Schengen, România nu mai e interesată. Așa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare - Mediafax<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Băsescu a ținut pe 4 martie o conferință de presă, reiterând că „România are ca obiectiv major intrarea în zona Schengen”.<ref>[http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13875&_PRID= Președintele României<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> A dat vina pentru eșec pe guvern, declarând: „Eu nici nu am ținut miniștri penali în Guvern, nici nu am votat pentru neridicarea imunității parlamentare a unor penali, nici nu am făcut presiuni pe Justiție, nici nu am dat lovituri prin CSM.”<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/basescu-nu-imi-asum-esecul-amanarii-aderarii-la-schengen-cautati-responsabili-in-alta-parte-10634613 Băsescu: Nu îmi asum eșecul amânării aderării la Schengen, căutați responsabili în altă parte - Mediafax<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Monica Macovei a declarat că menținerea acestei priorități pe agenda JAI, programtă pentru decembrie 2013, se datorează lui Băsescu.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/macovei-intrarea-romaniei-in-schengen-a-ramas-pe-agenda-jai-datorita-interventiei-lui-basescu-10657214 Macovei: Intrarea României în Schengen a rămas pe agenda JAI datorită intervenției lui Băsescu - Mediafax<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>

La data de [[23 martie]] [[2013]], după Convenția Națională [[PDL]] pentru alegerea conducerii PDL, a anunțat printr-un mesaj postat pe facebook că se desparte de PDL, acuzând fraudarea rezultatului votului de către echipa lui [[Vasile Blaga]] pentru ca acesta să fie reales președintele PDL, preferata lui fiind [[Elena Udrea]]. Totodată a afirmat că va crea un nou partid de dreapta, [[Fundația Mișcarea Populară]]; el a mai vorbit despre acest proiect și în [[2011]] și cu alte ocazii. [[Fundația Mișcarea Populară]] a fost lansată la data de [[26 martie]] [[2013]].

== Direcțiile politice ale mandatelor prezidențiale ==
=== Politica internă ===
==== Modernizarea statului și lupta anticorupție ====
 
==== Criza economică și financiară. Austeritatea ====
 
=== Politica externă ===
[[Fișier:Traian Băsescu in Afghanistan, 2009.jpg|thumb|Traian Băsescu in Afghanistan, 2009]]

La data de [[15 februarie]] [[2013]] președintele Traian Băsescu l-a vizitat pe [[Papa Benedict al XVI-lea]], fiind ultimul șef de stat care l-a vizitat înainte de retragerea sa din oficiul de papă.<ref>Carmen Vintilă, [http://www.evz.ro/detalii/stiri/traian-basescu-in-vizita-la-vatican-1023759.html Corespondență de la Vatican. Traian Băsescu: Întâlnirea cu papa va rămâne un eveniment de suflet Citiți mai mult: CORESPONDENȚĂ DE LA VATICAN. Traian Băsescu: Întâlnirea cu papa va rămâne un eveniment de suflet], Evenimentul Zilei, 15 februarie 2013. Accesat la 15 februarie 2013.</ref>
==== Politica europeană ====
[[Fișier:Traian Băsescu (9307147790).jpg|thumb|Traian Băsescu si Angela Merkel]]
În materie de politică europeană, Băsescu a preluat în 2004 linia politică anterioară, continuând eforturile României de a se integra în [[Uniunea Europeană]]. În primul discurs în Parlamentul României, la depunerea jurământului, Băsescu declara că o „prioritate majoră de politică externă, cât și de evoluție pozitivă a României, este integrarea în Uniunea Europeană. Integrarea în UE este un element de forță în politica externă a României.”<ref name="Discurs inaugural">[http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=5866&_PRID=ag Discursul președintelui României, Traian Băsescu, la ceremonia de depunere a jurământului în fața Camerelor Reunite ale Parlamentului Romaniei] (Palatul Parlamentului, 21 decembrie 2004)</ref> Continua subliniind că „lupta pentru integrare se dă în România. Aici trebuie să îndeplinim toate obligațiile asumate de Guvernul României în procesul de negociere. Lupta grea pentru integrare în UE trebuie să se câștige la noi acasă.”<ref name="Discurs inaugural"/>

==== Relația cu Statele Unite ale Americii ====
[[Fișier:Traian Băsescu meets George W. Bush 2005March09.jpg|right|thumb|Traian Băsescu în vizită la [[Casa Albă]], împreună cu președintele [[George W. Bush]] (9 martie 2005)]]
{{Articol principal|Relațiile româno-americane}}
{{expand}}

Relația României cu Statele Unite ale Americii în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Băsescu a urmat liniile hotărâte de predecesorii săi, în condițiile în care România devenise membră a NATO în timpul mandatului lui Ion Iliescu. Traian Băsescu a pus puternic accentul pe relația României cu Statele Unite ale Americii, vorbind deja în campania electorală de la sfârșitul anului 2004 despre „Axa București - Londra - Washington”, deși această sintagmă pare a fi fost utilizată doar unilateral.

==== Relația cu Republica Moldova ====
{{Articol principal|Relațiile româno-moldovene}}
==== Relația cu Federația Rusă ====
{{Articol principal|Relațiile româno-ruse}}
[[Fișier:Vladimir Putin 4 April 2008-10.jpg|right|thumb|Împreună cu președintele rus [[Vladimir Putin]] (4 aprilie 2008)]]

Relația României cu Rusia a fost și este una foarte complicată, pozițiile politice reciproce fiind influențate de relația istorică complicată (cu probleme nerezolvare precum recuperarea [[Tezaurul României|tezaurului român]]), de problemele legate de Republica Moldova și apartenența României la [[NATO]].

Traian Băsescu a vizitat [[Moscova]] în zilele de 14 și 15 februarie 2005, la invitația președintelui [[Vladimir Putin]].<ref name=admprez15feb2005>Administrația Prezidențială, [http://www.presidency.ro/index.php?_RID=det&tb=date&id=5958&_PRID=search COMUNICAT DE PRESĂ. Președintele României, Traian Băsescu, și-a încheiat vizita de două zile în Federația Rusă, întreprinsă la invitația omologului său Vladimir Putin. Vă prezentăm declarația de presă făcută, la revenirea în țară, pe Aeroportul „Henry Coandă”], 15 februarie 2005, accesat 22 ianuarie 2013</ref> Principalele teme de discuții au fost trei, conform unui document american publicat de pagina Wikileaks: Republica Moldova și Transnistria, securitatea la Marea Neagră și schimburile comerciale bilaterale.<ref name=1415feb2005wikileaks>[http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8447722-wikileaks-ambasada-sua-vladimir-putin-propus-lui-traian-basescu-2005-crearea-unei-unitati-navale-comune-marea-neagra.htm?cfnl= WIKILEAKS Ambasada SUA: Vladimir Putin i-a propus lui Traian Basescu, in 2005, crearea unei unitati navale comune in Marea Neagra - Esential - HotNews.ro<!-- Titlu generat de robot -->]{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8447722-wikileaks-ambasada-sua-vladimir-putin-propus-lui-traian-basescu-2005-crearea-unei-unitati-navale-comune-marea-neagra.htm?cfnl= }}</ref> Un deziderat al României a fost lărgirea formatului de negocieri asupra Transnistriei, prin introducerea României, ceea ce ar fi impulsionat discuțiile în opinia părții Române.<ref name=1415feb2005wikileaks /> Băsescu l-a informat pe Vladimir Putin despre posibilitatea stabilirii unei baze militare a SUA în România, Putin răspunzând că „transferul bazelor SUA la est de Germania «nu are temei politic», dar are «implicații potențial neplăcute»”.<ref name=1415feb2005wikileaks /> De asemenea, conform documentului, Putin a propus, aparent spontan, crearea unei unități navale comune (cu vase sub drapelele ambelor țări) în bazinul Mării Negre, care să acționeze împotriva crimei organizate, propunere la care România s-ar fi eschivat, comunicând separat SUA că ar prefera o prezență de securitate în [[Marea Neagră]] sub egida [[NATO]].<ref name=1415feb2005wikileaks /> În comunicatul de presă făcut pe 15 februarie 2005, la revenirea în țară, pe aeroportul „Henry Coandă”, Băsescu declara că întâlnirea cu Putin fusese „extrem de bună”,<ref name=admprez15feb2005/> și că „principalele probleme au fost legate de nevoia creării unui climat de încredere între cele două țări”.<ref name=admprez15feb2005/>

În mai 2005, Traian Băsescu a vizitat Federația Rusă, cu ocazia manifestărilor prilejuite de împlinirea a 60 de ani de la sfârșitul celui de-[[al Doilea Război Mondial]].<ref>[http://moscova.mae.ro/node/167 Pagina de internet a ambasadei României la Moscova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130731095642/http://moscova.mae.ro/node/167 |date=2013-07-31 }}. Accesat la 5 februarie 2013</ref> A fost ultima sa vizită oficială în Rusia. Pe 15 iulie 2005, Băsescu a semnat decretul de numire a lui [[Ioan Donca]] ca ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Federația Rusă.<ref>[http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/culise-41901.html Culise]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, România liberă, 16 iulie 2005. Accesat la 5 februarie 2013</ref>

Ministerul de Externe al Federației Ruse a reacționat acid la declarațiile lui Băsescu din iunie 2011 referitoare la evenimentele din 1941, declarând prin [[purtător de cuvânt|purtătorul de cuvânt]] că Băsescu ar fi justificat astfel agresiunea Germaniei împotriva Uniunii Sovietice.<ref name=iunie2011 /> Băsescu a răspuns că reacția sa „a fost în deplin acord cu poziția României care a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov. Mai mult decât atât, Duma de Stat a condamnat pactul Ribbentrop-Molotov, deci nu văd unde este supărarea, iar Uniunea Sovietică nu mai există. Noi avem o relație cu Federația Rusă. Iar despre istoria noastră nu aveam cum să nu discutăm. Este vorba de o realitate din istoria Rusiei și a relațiilor României cu Uniunea Sovietică, nimic nou sub soare, mai ales că poziția a fost în deplin acord cu condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov.”<ref name=iunie2011>[http://www.realitatea.net/traian-basescu-daca-cineva-de-la-vreo-antena-3-are-dureri-ca-a-disparut-uniunea-sovietica-eu-nu-am_849027.html#ixzz2IfARLbBG Rușii îl atacă pe Băsescu: Bravada nerușinată, care justifică agresiunea fascistă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20131018081716/http://www.realitatea.net/traian-basescu-daca-cineva-de-la-vreo-antena-3-are-dureri-ca-a-disparut-uniunea-sovietica-eu-nu-am_849027.html#ixzz2IfARLbBG |date=2013-10-18 }}, Realitatea.net, 30 iunie/1 iulie 2011, accesat 22 ianuarie 2013</ref>

În octombrie 2014 Traian Băsescu a declarat că „niciun gram, niciun metru cub de gaz românesc nu va tranzita proiectul [[South Stream]]”, care va trece prin [[Bulgaria]], precizând că exporturile românești de gaze se vor face prin [[Transgaz]].<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/basescu-niciun-metru-cub-de-gaz-romanesc-nu-va-tranzita-south-stream-exportul-de-gaze-se-va-face-prin-transgaz-13455741 Băsescu: Niciun metru cub de gaz românesc nu va tranzita South Stream. Exportul de gaze se va face prin Transgaz]</ref> În decembrie 2014, pe final de mandat, Traian Băsescu și-a reiterat poziția opunându-se din nou reluării proiectului South Stream, care, conform lui „este suprasusținut de [[OMV Petrom]], grup care ar dori să pompeze gazul din Marea Neagră în South Stream, ceea ce ar face din România, care e proprietara gazului care se va extrage din Marea Neagră, o țară dependentă de infrastructura [[Gazprom]]”.<ref>[http://www.mediafax.ro/economic/basescu-romania-nu-poate-accepta-si-nu-isi-doreste-proiectul-south-stream-13732939 Băsescu: România nu poate accepta și nu își dorește proiectul South Stream]</ref>

=== Relația cu presa ===
[[Fișier:Traian Băsescu (9307148048).jpg|thumb|Traian Băsescu în octombrie 2012]]
Traian Băsescu a fost susținut în prima campanie electorală pentru președinție de postul [[Realitatea TV]]. Însă în 2007, folosea deja sintagma ''mogulii de presă'', care avea să se impună în discursul public. Președintele făcea astfel aluzie la proprietarii posturilor Realitatea TV și [[Antena 3]], [[Sorin Ovidiu Vântu]], respectiv [[Dan Voiculescu (politician)|Dan Voiculescu]], precum și la [[Dinu Patriciu]], proprietarul ziarului [[Adevărul]].

[[Mugur Ciuvică]], care avea să fie mai târziu un invitat constant al postului Antena 3 și un critic al lui Traian Băsescu, afirmase în februarie 2004, într-o conferință de presă, că Băsescu fusese informator al Securității. A fost condamnat de justiția română la plata unor despăgubiri de 13.600 de euro, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg i-a respins ca inadmisibilă plângerea conform Art. 10 al [[Convenția Europeană a Drepturilor Omului|Convenției Europene a Drepturilor Omului]], pentru încălcarea libertății de exprimare.<ref>Silviu Sergiu, [http://www.evz.ro/detalii/stiri/ciuvica-trebuie-sa-i-plateasca-lui-basescu-13600-de-euro-pentru-ca-l-a-calomniat-1022925.html#ixzz2KQC6oIm0 Ciuvică trebuie să-i plătească lui Băsescu 13.600 de euro pentru că l-a calomniat. A pierdut în România, dar și la CEDO], Evenimentul Zilei, 9 februarie 2013, Accesat la 9 febuarie 2013.</ref>

=== Relația cu intelectualii ===

Traian Băsescu a avut la începutul primului mandat prezidențial o relație bună cu intelectualitatea de dreapta, care s-a deteriorat cu trecerea timpului. În timp ce la referendumul din 2007<ref>Vezi lista semnatarilor unui apel pro-Băsescu, la [http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1082205-plesu-liiceanu-apel-pentru-respectarea-statului-drept-democratiei.htm Plesu, Liiceanu & co: Apel pentru respectarea statului de drept si a democratiei], Hotnews, 7 mai 2007</ref> și în anul electoral 2009<ref>Băsescu a fost invitat la un dialog la GDS, în prezența lui Gabriel Liiceanu, Andreea Pora, Andrei Cornea, Rodica Culcer ș.a.</ref> el a fost susținut de o mare parte a intelectualilor de dreapta, Băsescu și-a pierdut tot mai mulți susținători în cel de-al doilea mandat, mulți intelectuali distanțându-se odată cu declarațiile din iunie 2011 despre regele [[Mihai al României|Mihai]]. În timp ce stilul său este foarte departe de cel intelectual, Băsescu a speculat foarte bine doleanțele intelectualității și avantajele de a se înconjura de persoane cu experiență academică sau intelectuală. Indiferent de nuanțele relației lor cu Băsescu, o serie de persoane au rămas, cel puțin în percepția publică, drept apropiați ai lui Băsescu, fiind criticați de presa ostilă lui Băsescu.

A fost susținut în campania din 2004 de [[Alina Mungiu-Pippidi]], în virtutea faptului că a fost cel mai receptiv dintre șefii de partide în a se conforma obiectivelor [[Coaliția pentru un Parlament Curat|Coaliției pentru un Parlament Curat]]. Poetul și fostul disident anti-ceaușist [[Mircea Dinescu]] l-a susținut activ în campania electorală din 2004, filmând un videoclip de promovare. Eseistul [[Andrei Pleșu]], fost ministru de externe sub guvernarea CDR, a fost numit după câștigarea alegerilor din decembrie 2004 consilier prezidențial pentru politică externă, însă a demisionat după jumătate de an, invocând probleme de sănătate.<ref>Monica Iordache, Oana Stancu,[http://jurnalul.ro/stiri/politica/demisie-andrei-plesu-l-a-parasit-pe-basescu-45773.html Demisie - Andrei Plesu l-a părăsit pe Băsescu], Jurnalul Național, 03 mai 2005, accesat 21 ianuarie 2013</ref> Informal se știa că Pleșu nu se putuse acomoda cu stilul lui Băsescu, însă aceste lucruri au ieșit la iveală de-abia într-o dispută publică, când Băsescu l-a atacat pe Pleșu, neputând însă să producă probe pentru acuzele sale. Pleșu, filozoful Liiceanu și Horia Roman Patapievici au fost prezenți în decembrie 2006, când Băsescu a condamnat comunismul în Parlamentul României. Comparând în 2012 perspectiva înlocuirii lui Băsescu cu Crin Antonescu (aliatul politic al lui Victor Ponta), Andrei Pleșu spunea că nu ar vrea să înlocuiască un „berbec cu două gâște”.<ref>R.M., [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12884742-andrei-plesu-nu-merg-referendum-nu-vad-niciun-motiv-inlocuiesc-berbec-doua-gaste.htm Andrei Plesu: Nu merg la referendum. Nu vad niciun motiv sa inlocuiesc un berbec cu doua gaste], Hotnews, 26 iulie 2012, accesat 22 ianuarie 2013</ref>

Una dintre cele mai mediatizate numiri a fost cea a eseistului [[Horia Roman Patapievici]] în fruntea [[Institutul Cultural Român|Institutului Cultural Român]]. Institutul Cultural Român fusese gândit ca o instituție publică menită să promoveze cultura română, însă sub mandatul lui [[Augustin Buzura]] nu reușise să iasă în evidență. Patapievici a organizat un sistem jurizat de selecție, care decidea evenimentele și manifestațiile artistice menite a fi puse în practică în străinătate, precum și asupra unui program de traduceri din scriitori români în limbi străine. Patapievici și ICR au intrat sub scrutinul publicului în timpul scandalului „Poneiului Roz”.

Un intelectual care a avut de câștigat de pe urma relației cu Traian Băsescu este [[Traian Ungureanu]], un publicist care scria laudativ despre Băsescu în revista „Idei în dialog” și în ziarul de dreapta „Cotidianul” (în perioada dinaintea venirii lui Cornel Nistorescu), a fost propus inițial pentru postul de ambasador la Londra, neacceptând în urma reacțiilor dezaprobatoare,<ref>Cristian Tudor Popescu, [http://www.gandul.info/news/traian-intelectual-si-presedinte-280321 Traian - intelectual și președinte], Gândul, 14 februarie 2007</ref> apoi a devenit membru al PDL și a candidat pentru Parlamentul European din partea PDL, susținându-l pe Băsescu și în timpul suspendării din 2012.

=== Relația cu partidele politice ===
[[Fișier:Traian Băsescu (9304365167).jpg|thumb|Traian Băsescu si Vasile Blaga]]
[[Fișier:Conventia PD-L 2013 - Traian Băsescu (9).jpg|thumb|Conventia PD-L 2013 - Traian Băsescu (9)]]
==== Partidul Democrat ====
Dintre toate partidele politice, relația cea mai bună a lui Băsescu a fost cu [[Partidul Democrat (România)|Partidul Democrat]], din care provine. Întrebat în ianuarie 2005 de [[Stelian Tănase]] dacă se mai simte membru al acestui partid, Băsescu a răspuns: „e un partid în care am pus mult suflet, mă bucur că am fost președintele acestui partid și l-am readus pe prima scenă politică, mă bucur că acest partid a fost capabil să dea un președinte; și asta rămâne în istoria acestui partid. Dacă aș spune m-am degajat de acest partid și nu mă mai interesează, aș minți.”<ref name=Interviu2005.01.10>[http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=5898&_PRID=ag Traian Băsescu la emisiunea „10 si un sfert”], [[Realitatea TV]], realizator [[Stelian Tănase]], 10 ianuarie 2005</ref> Această apropiere i-a fost adesea imputată lui Băsescu, întrucât ar fi contrară Art. 84 din Constituție, conform căruia „În timpul mandatului, Președintele României nu poate fi membru al unui partid (...)”.<ref>[https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2 Constituția României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091010155729/https://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c2 |date=2009-10-10 }}, Pagina oficială a [[Camera Deputaților|Camerei Deputaților]]. Accesat la 18 februarie 2013</ref>

Partidul Democrat a fuzionat în decembrie 2007 cu [[Partidul Liberal Democrat (România, 2006)|Partidul Liberal Democrat]], care provenea din [[PNL]], fiind condus de Theodor Stolojan. Astfel s-a format [[Partidul Democrat Liberal]], în care balanța de putere a rămas înclinată în favoarea PD.
PDL l-a susținut pe Traian Băsescu în toate confruntările sale majore, precum cele două suspendări și realegerea în 2009. Deși nu au fost aduse dovezi hotărâtoare, se pare că Partidul Democrat Liberal a susținut-o și pe Elena Băsescu în campania electorală din 2009 pentru Parlamentul European, după aceasta își dăduse demisia din PDL, în urma unui scandal în care Traian Băsescu a fost acuzat de nepotism. Elena Băsescu fusese aleasă în prealabil secretar general al Organizației de Tineret a PDL, cu cvasi-majoritate de 377 voturi la 6,<ref>{{Citation |author1=Antena 3 |publisher=www.antena3.ro |language=Romanian |title=Elena Băsescu este noul secretar general al Organizației de Tineret a PD-L |url=http://www.antena3.ro/politica/elena-basescu-este-noul-secretar-general-al-organizatiei-de-tineret-a-pd-l-46053.html}}</ref><ref>[http://www.gandul.info/politica/elena-basescu-secretar-general-al-tineretului-pdl-video-2411853 Elena Băsescu, secretar general al tineretului PDL - VIDEO - Gândul<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> deși înainte se făcuse remarcată public doar ca fotomodel.

Un important colaborator politic în PDL al lui Traian Băsescu a fost Emil Boc, care a îndeplinit din 2008 până în 2012 funcția de premier. Lui Emil Boc i-a fost reproșată în nenumărate rânduri subordonarea față de Traian Băsescu,<ref>Cristian Anghelache, [http://www.cotidianul.ro/maria-sa-basescu-este-in-dificultate-cu-guvernul-nu-cu-prea-supusul-boc-119385/ Măria sa Băsescu este în dificultate cu Guvernul, nu cu prea-supusul Boc], Cotidianul, 8 iulie 2010. Accesat la 19 februarie 2013</ref><ref>[http://www.agenda.ro/joaca-te-cu-marioneta-emil-boc/75450 Joacă-te cu „marioneta” Emil Boc!]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }},Agenda, 2 februarie 2009. Accesat la 19 februarie 2013</ref><ref>Iulian Leca, [http://www.ziare.com/politica/guvern/dar-poporul-cand-il-schimbati-1039401 Dar poporul când îl schimbați?], ziare.com, 3 septembrie 2010. Accesat la 19 februarie 2013</ref><ref>[http://www.stiridecluj.ro/politic/ponta-ii-raspunde-lui-emil-boc-marioneta-pe-baterii-boc-sa-taca-din-gura Ponta îi răspunde lui Emil Boc: „Marioneta pe baterii Boc” să tacă din gură], Știri de Cluj, 16 mai 2012. Accesat la 19 februarie 2013</ref> pe fondul măsurilor nepopulare de austeritate pe care le-a luat în contextul crizei. Băsescu însă a vorbit despre un parteneriat politic pentru stabilizarea macroeconomică a țării.<ref name=2013feb14 /> În cursul protestelor din decembrie 2012, a fost sacrificat inițial ministrul [[Teodor Baconschi]],<ref>Ovidiu Nahoi,[http://adevarul.ro/news/societate/baconschi-sacrificat-urmeaza-1_50a7c4ce7c42d5a6636a12f5/index.html Baconski, sacrificat! Cine urmează?], Adevărul, 23 ianuarie 2012. Accesat la 19 februarie 2013</ref> însă la scurt timp a venit și demisia Guvernul Emil Boc.<ref>[http://www.businessmagazin.ro/actualitate/politic/cum-a-plecat-guvernul-boc-de-la-a-la-z-9238270 Cum a plecat guvernul Boc - de la A la Z - BusinessMagazin<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Confruntat cu presiuni din interiorul partidului, Emil Boc a demisionat și din fruntea acestuia, în locul său venind Vasile Blaga. PDL a susținut numirea lui [[Mihai Răzvan Ungureanu]] în funcția de premier de către Băsescu, însă după doar 78 de zile acest guvern a cedat unei moțiuni de cenzură, Ungureanu având să afirme mai târziu că demiterea guvernului său era consecința trădării unor parlamentari din PDL.<ref>{{Citat web |url=http://www.b1.ro/stiri/politica/mru-caderea-guvernului-ungureanu-un-act-de-tradare-migra-ia-dinspre-pdl-la-usl-un-puci-parlamentar-29219.html |accessdate=2013-02-18 |titlu=MRU: Căderea Guvernului Ungureanu, un act de trădare. Migrația dinspre PDL la USL, un puci parlamentar<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2012-06-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120604071553/http://www.b1.ro/stiri/politica/mru-caderea-guvernului-ungureanu-un-act-de-tradare-migra-ia-dinspre-pdl-la-usl-un-puci-parlamentar-29219.html |dead-url=yes }}</ref>

La alegerile din decembrie 2012, Partidul Democrat Liberal a suferit o înfrângere de netăgăduit, obținând un scor foarte mic, de 16%, un singur mandat fiind câștigat în diasporă cu majoritate de peste 50%, restul fiind alocate prin redistribuire. În februarie 2013, Vasile Blaga a anunțat organizarea unui congres pentru a fi aleasă din nou conducerea, anunțându-și noua candidatură. La data de [[12 februarie]] [[2013]] Elena Udrea a declarat că va candida pentru funcția de președinte [[PDL]].<ref>Andreea Udrea, [http://www.evz.ro/detalii/stiri/elena-udrea-si-a-anuntat-candidatura-la-sefia-pdl-1023312-1.html Elena Udrea și-a anunțat candidatura la șefia PDL], Evenimentul Zilei, 12 februarie 2013. Accesat la 18 februarie 2013.</ref> Într-un interviu ulterior, președintele Traian Băsescu, l-a atacat de mai multe ori pe [[Vasile Blaga]], exprimându-și îndoială că acesta ar fi „prezidențiabil”.<ref name=2013feb14>Interviu cu Traian Băsescu în emisiunea Sub semnul întrebării, b1.ro, 14 februarie 2013. Accesat la 18 februarie 2013</ref> Poziția președintelui a fost interpretată a fi favorabilă candidaturii lui Udrea,<ref>Alina Mungiu-Pippidi, [http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/basescu-nu-l-va-numi-pe-blaga-seful-partidului-nici-daca-va-cistiga-alegerile-293603.html Băsescu nu-l va numi pe Blaga șeful partidului nici dacă va cîștiga alegerile] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130218041400/http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/basescu-nu-l-va-numi-pe-blaga-seful-partidului-nici-daca-va-cistiga-alegerile-293603.html |date=2013-02-18 }}, România liberă, 16 februarie 2013. Accesat la 18 februarie 2013</ref><ref>{{Citat web |url=http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/udrea-presedinte-ce-veste-minunata-293629.html |accessdate=2013-02-18 |titlu=Udrea, președinte? Ce veste minunată! {{!}} Romania Libera<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2013-02-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130220004642/http://www.romanialibera.ro/opinii/editorial/udrea-presedinte-ce-veste-minunata-293629.html |dead-url=yes }}</ref><ref>[http://www.ziare.com/geoana/psd/geoana-basescu-o-sustine-de-fapt-pe-udrea-la-sefia-pdl-1218772 Geoana: Basescu o sustine, de fapt, pe Udrea la sefia PDL<!-- Titlu generat de robot -->]</ref><ref>[http://www.dcnews.ro/2013/02/vezi-reactia-lui-basescu-dupa-ce-blaga-a-spus-ca-o-sustine-pe-udrea/ Reacția lui Băsescu după ce Blaga a spus că o susține pe Udrea | DC News | De ce se intampla<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> deși afirmațiile lui Băsescu nu fuseseră lipsite de echivoc.<ref name=2013feb14 /> Pe 18 februarie 2013, într-o declarație pe pagina sa de [[Facebook]], președintele a declarat că după alegerile din decembrie 2012 nu avusese nici un dialog și nici nu ar putea exista unul cu conducerea actuală a PDL.<ref>[http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/basescu-nu-pot-avea-dialog-cu-liderii-pdl-cat-timp-conducerea-e-asigurata-de-actuala-echipa-293765.html Băsescu: NU POT avea dialog cu liderii PDL cât timp conducerea e asigurată de actuala echipă] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130227095608/http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/basescu-nu-pot-avea-dialog-cu-liderii-pdl-cat-timp-conducerea-e-asigurata-de-actuala-echipa-293765.html |date=2013-02-27 }}, România liberă, 18 februarie 2013. Accesat la 19 februarie 2013</ref>

==== Alte partide ====
Relația lui Traian Băsescu cu [[Partidul Național Liberal]] s-a înrăutățit după ce [[Călin Popescu Tăriceanu]] a refuzat să își dea demisia de la guvern pentru a declanșa alegeri anticipate, care ar fi permis în opinia lui Băsescu să creeze o majoritate stabilă. În 10 ianuarie 2005, Băsescu își permitea încă să afirme „cu certitudine (...) că nici Calin Popescu Tăriceanu și nici un alt ministru nu se va crampona de funcția de ministru dacă nu vor putea îndeplini programul Alianței. Noi nu am venit cu un program (...) care a vrut sa fie un program de modernizare a României.”<ref name=Interviu2005.01.10/> În același interviu, Traian Băsescu se pronunța pentru fuziunea PD și PNL: „O spun ca o părere de om politic. Eu cred că aflându-se la guvernare, guvernarea devine mai solidă dacă cele două partide fuzionează. Sigur, aici apar discuțiile și s-ar putea ca aceste discuții interne să facă ca cele două partide să rămână în linia protocolului”, însă tot el observa problema doctrinei partidului rezultat din fuziune, „dacă cele două partide se înțeleg asupra locului unde se pot așeza.”<ref name=Interviu2005.01.10/>

==Poziții politice==
Ca lider al PD, Băsescu a adoptat o retorică populistă, anti-corupție, anti-PSD și pro-europeană, apropiindu-se de dreapta politică.<ref>{{Citation |publisher=www.cidob.org |language=en |title=The faces of populism in post-communist Romania {{!}} CIDOB |url=https://www.cidob.org/en/publication/faces-populism-post-communist-romania}}</ref> Totuși, Băsescu a încercat să mențină aparențele social-democrate ale PD. În 2003 declara, despre o eventuală fuziune PD-PNL: „Nu e o soluție. Noi avem o mare obligație, ca partid membru în [[Internaționala Socialistă]]: ca într-o țară care este în proporțiede 70% de stânga să generăm adevărata social-democrație, și nu cea pe care o clamează PSD.”<ref>{{Citation |date=2007-01-01 |author1=Pantelimon, Razvan Victor |title=Evoluţia Partidului Democrat în perioada 2000 -2004 Răzvan Victor Pantelimon |url=https://www.academia.edu/39154174/Evolu%C5%A3ia_Partidului_Democrat_%C3%AEn_perioada_2000_2004_R%C4%83zvan_Victor_Pantelimon}}</ref>

Băsescu a abandonat discursul de stânga în 2005, după ce a fost ales președinte. Băsescu și [[PDL]] (succesorul PD) au promovat politici economice [[neoliberalism|neoliberal]]e<ref>https://www.researchgate.net/publication/359057917_Vrem_o_tara_ca_afara_Neoliberalism_alienare_si_auto-colonialism_in_Romania_dupa_aderarea_la_Uniunea_Europeana</ref><ref>{{Citation |date=2023-12-11 |title=Dreptul neoliberal românesc. Între mituri fundaționale și realitatea precarizarii proprietății individuale în blocurile de locuințe {{!}} CriticAtac |url=https://www.criticatac.ro/dreptul-neoliberal-romanesc-intre-mituri-fundationale-si-realitatea-precarizarii-proprietatii-individuale-in-blocurile-de-locuinte/}}</ref> și [[conservatorism|conservatoare]] pe teme social-culturale.<ref>https://revistacultura.ro/nou/capitalismul-liberal-conservator-o-apologie-facuta-%e2%80%9emogulilor%e2%80%9c/</ref> În prezent, Băsescu se identifică ca un politician de [[dreapta politică|dreapta]].<ref>{{Citation |date=2020-03-07 |author1=Redactia Hotnews |publisher=HotNews.ro |title=Băsescu: Dreapta românească, o victimă sigură a alegerilor locale. De ce spune că PSD își va marca revenirea cu o victorie - HotNews.ro |url=https://hotnews.ro/basescu-dreapta-romneasca-o-victima-sigura-a-alegerilor-locale-de-ce-spune-ca-psd-si-va-marca-revenirea-cu-o-victorie-272085}}</ref><ref>{{Citation |date=2009-12-04 |publisher=ZF.ro |title=Basescu: Avem nevoie de o alianta puternica de dreapta, PDL-PNL |url=https://www.zf.ro/zf-24/basescu-avem-nevoie-de-o-alianta-puternica-de-dreapta-pdl-pnl-5154857}}</ref><ref>{{Citation |date=-0001-11-30 |publisher=Asociatia Detectivilor din Romania |title=Traian Băsescu de la naţional-populist la naţionalo-populisto-conservator - Asociatia Detectivilor din Romania |url=https://www.investigatii.ro/traian-b%c4%83sescu-de-la-na%c5%a3ional-populist-la-na%c5%a3ionalo-populisto-conservator/}}</ref> Politologul [[Cristian Pîrvulescu]] a declarat că, din funcția de președinte, Băsescu a promovat scindarea societății printr-un discurs extremist și prin antagonizarea unei părți a populației împotriva celeilalte.<ref>{{Citation |date=2024-05-19 |author1=Adrian Cochino |publisher=HotNews.ro |title=Cristian Pîrvulescu, critici pentru Traian Băsescu: „A susținut masiv toate aceste orientări violente” - HotNews.ro |url=https://hotnews.ro/cristian-prvulescu-critici-pentru-traian-basescu-a-sustinut-masiv-toate-aceste-orientari-violente-910815}}</ref>

După ce n-a mai fost președinte și a preluat conducerea [[PMP]], Traian Băsescu a adoptat un discurs [[național conservatorism|național-conservator]] pe teme precum migrația<ref>{{Citation |date=2024-05-19 |author1=Adrian Cochino |publisher=HotNews.ro |title=Cristian Pîrvulescu, critici pentru Traian Băsescu: „A susținut masiv toate aceste orientări violente” - HotNews.ro |url=https://hotnews.ro/cristian-prvulescu-critici-pentru-traian-basescu-a-sustinut-masiv-toate-aceste-orientari-violente-910815}}</ref> sau drepturile LGBT. Deși, în 2013, întrebat dacă este de acord cu recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex, Băsescu declara că "fiecare este liber să facă ce vrea cu viața lui",<ref>{{Citation |date=2013-06-16 |publisher=www.digi24.ro |title=T. Băsescu, întrebat dacă este de acord cu căsătoriile gay: „Fiecare este liber să facă ce vrea cu viaţa lui” |url=https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/t-basescu-intrebat-daca-este-de-acord-cu-casatoriile-gay-fiecare-este-liber-sa-faca-ce-vrea-cu-viata-lui-82372}}</ref> în 2018 a susținut [[Referendumul constituțional din România, 2018|referendumul constituțional pentru definirea familiei tradiționale]].<ref>{{Citation |date=2024-11-10 |publisher=Ziare.com |title=Basescu s-a razgandit. Dupa ce a sustinut casatoriile gay, acum spune ca familia e formata dintr-o femeie si un barbat |url=https://ziare.com/basescu/stiri-traian-basescu/basescu-s-a-razgandit-dupa-ce-a-sustinut-casatoriile-gay-acum-spune-ca-familia-e-formata-dintr-o-femeie-si-un-barbat-1441927}}</ref>

Băsescu a fost reclamat de mai multe ori la [[CNCD]] pentru declarații rasiste la adresa romilor.<ref>{{Citation |date=2020-05-03 |author1=Alina Mihai |publisher=Mediafax.ro |title=Traian Băsescu, reclamat şi el la CNCD pentru afirmaţii „incitatoare la ură”. Ce a spus fostul preşedinte despre etnicii romi |url=https://www.mediafax.ro/politic/traian-basescu-reclamat-si-el-la-cncd-pentru-afirmatii-incitatoare-la-ura-ce-a-spus-fostul-presedinte-despre-etnicii-romi-19112378}}</ref><ref>{{Citation |date=2020-05-02 |publisher=Centrul de Resurse Juridice |title=Traian Băsescu discriminează din nou |url=https://www.crj.ro/traian-basescu-discrimineaza-din-nou/}}</ref>

În 2020, Băsescu declara despre [[USR]] că "[[Marxism cultural|sunt neo-marxiști]]" și că [[progresism]]ul este "o ideologie toxică și dezgustătoare", susținând că USR și [[Dacian Cioloș|Cioloș]] vor să distrugă valorile familiale și creștine.<ref>{{Citation |publisher=www.antena3.ro |language=Romanian |title=Traian Băsescu, atac de o duritate extremă la USR-PLUS: Neomarxişti cu politică toxică şi dezgustătoare |url=https://www.antena3.ro/alegeri-parlamentare-2020/traian-basescu-usr-plus-neomarxisti-alianta-toxica-587584.html}}</ref><ref>{{Citation |date=2020-11-29 |author1=selfweb, Autor: |publisher=Informatii utile despre institutiile din judetul tau! |title=Băsescu, atac de o duritate extremă la USR-PLUS: Neomarxişti… |url=https://www.institutiilestatului.ro/stiri/basescu-atac-de-o-duritate-extrema-la-usr-plus-neomarxisti/}}</ref>

== Controverse ==
Ziarul „Jurnalul Național” a scris că în perioada în care a deținut diferite funcții publice între 1994 și 2001, Traian Băsescu și familia sa au obținut echivalentul a peste un milion de dolari din fondurile destinate României prin programul [[PHARE]]-UE pentru firmele lor.<ref name="dato2012-07-06">[http://www.jurnalul.ro/special/basescu-si-a-sters-datoriile-la-banci-119573.htm Băsescu și-a șters datoriile la bănci]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 16 martie 2008, Andrei Badin, ''Jurnalul Național'', accesat la 6 iulie 2012</ref>
Traian Băsescu a negat la data de 17 martie 2008 informațiile apărute în ''Jurnalul Național'' printr-un comunicat de presă.<ref>{{Citat web|url=http://presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9696&_PRID=ag|title=Președintele României, Traian Băsescu, constată cu regret că ziarul Jurnalul Național, parte a trustului Intact, aparținând familiei Voiculescu, continuă politica de denigrare zilnică a șefului statului|publisher=Administrația Prezidențială|date=[[17 martie]] [[2008]]}}</ref>

În timpul unui miting electoral la [[Ploiești]] în anul 2004 Traian Băsescu apărea într-un film scurt lovind cu palma peste față un copil aflat lângă scenă.<ref>{{Citat web |url=http://www.220.ro/video-news/Traian-Basescu-Loveste-Un-Copil-Cu-Pumnul-In-Gura/2uN4vxr0wX/ |accessdate=2011-02-12 |titlu=VIDEO - Traian Basescu loveste un copil cu pumnul in gura<!-- Titlu generat de robot --> |archive-date=2011-01-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110127060050/http://www.220.ro/video-news/Traian-Basescu-Loveste-Un-Copil-Cu-Pumnul-In-Gura/2uN4vxr0wX/ |dead-url=yes }}</ref> Confruntat în direct cu fragmentul audio-video, Băsescu a spus că nu-și amintește despre ce era vorba.<ref>[http://www.ziaruldevrancea.ro/national/50698-filmul-basescu-lovind-un-copil-reluat-in-editie-de-vara.html Filmul Basescu lovind un copil , reluat in editie de vara - Ziarul de Vrancea<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> Administrația prezidențială a solicitat INEC (Institutul Național pentru Expertize Criminalistice) o verificare a filmului, institutul confirmând că filmul prezentat de televiziuni nu este autentic.<ref>[http://www.mediafax.ro/politic/basescu-inec-a-stabilit-ca-filmul-de-la-ploiesti-contine-elemente-de-editare-computerizata-5149064 Băsescu: INEC a stabilit că filmul de la Ploiești conține elemente de editare computerizată - Mediafax<!-- Titlu generat de robot -->]</ref>

Pe data de 3 ianuarie 2017, o înregistrare controversată cu [[Traian Băsescu]] a fost difuzată pe televiziune.<ref name=":0">{{Citat web|url=http://adevarul.ro/news/politica/traian-basescu-intr-o-inregistrare-difuzata-rtv-Asta-e-stat-mafiot-Stiu-spun-1_586be2175ab6550cb80be101/index.html|accessdate=|autor=|titlu=Traian Băsescu, într-o înregistrare difuzată de România TV: „Ăsta e stat mafiot. Știu ce spun“}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=MPQZ90SIFdA|accessdate=|autor=|titlu=Basescu Traian eu spun mereu ca asta e STAT MAFIOT}}</ref> Fostul șef al statului, în timpul mandatului său, afirma într-o discuție cu interlocutorul său că România este "un stat mafiot", că "știe ce spune" și că are înregistrări cu [[Florian Coldea]] (fost director adjunct SRI), [[Laura Codruța Kövesi]] (procuror șef DNA), și fosta judecătoare [[Camelia Bogdan]].<ref name=":0" /> Cel care a trimis înregistrarea, fostul deputat [[Sebastian Ghiță]], susține că numeroase cazuri care au dus la condamnări au fost "măsluite" de către [[Traian Băsescu]]. În plus, [[Sebastian Ghiță|Ghiță]] a vorbit atunci și de fraudarea alegerilor prezidențiale din 2009, caz care este anchetat acum.<ref>{{Citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21758742-comisia-ancheta-parlamentara-privind-alegerile-prezidentiale-din-2009-verifica-existenta-unor-mecanisme-paralele-influentare-rezultatului-votului-implicarea-unor-institutii-decizii-politice.htm|accessdate=|autor=|titlu=Comisia de ancheta parlamentara privind alegerile prezidentiale din 2009: Se va verifica existența unor "mecanisme paralele de influențare a rezultatului votului" si "implicarea unor institutii in decizii politice"}}</ref> Ulterior, Traian Băsescu a confirmat înregistrările ca fiind reale.<ref>{{Citat web|url=http://adevarul.ro/news/politica/ce-spune-traian-basescu-despre-inregistrarea-sustine-romania-stat-mafiot-1_586cc7105ab6550cb810cf52/index.html|accessdate=|autor=|titlu=Ce spune Traian Băsescu despre înregistrarea în care susține că „România este un stat mafiot“}}</ref>

=== Atitudini rasiste ===
Traian Băsescu, aflat la cumpărături împreună cu soția sa, într-un centru comercial din București, agasat de o serie de întrebări, i-a luat [[Telefon mobil|telefonul mobil]] jurnalistei Andreea Pană ([[Antena 1]]); ulterior aparatul a fost restituit.<ref>[http://www.antena3.ro/romania/basescu-jigneste-o-jurnalista-antena-3-32833.html „Băsescu jignește o jurnalistă Antena 3”], 27 mai 2007, ''[[Antena 3]]''. Accesat la 27 octombrie 2010.</ref> Băsescu a luat telefonul cu el în mașină, fără să-și dea seama că acesta continua să înregistreze și i-a povestit nevestei sale cât de agresivă fusese jurnalista, numind-o „[[țigani|țiganca]] asta împuțită”.<ref>[http://www.fundatia-aleg.ro/News-article-sid-25064.phtml Traian Basescu: 'Țiganca imputita' :: Fundatia Alegro :: Civilizati optiunii<!-- Titlu generat de robot -->]</ref><ref>[http://www.youtube.com/watch?v=pNqfgi53COA&feature=related basescu si "tiganca imputita" - YouTube<!-- Titlu generat de robot -->]</ref><ref>{{citat web|url=http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1074209-presa_despre_disputa_dintre_presedinte_reporterul_antenei_1.htm|title=Presa despre disputa dintre Președinte și reporterul Antenei 1|editor=Hotnews|date=[[21 mai]] [[2007]]|accessdate=2008-02-03|archive-date=2015-04-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20150424105006/http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1074209-presa_despre_disputa_dintre_presedinte_reporterul_antenei_1.htm|dead-url=yes}}</ref>. Înregistrarea audio-video a fost difuzată apoi de postul Antena 1. Incidentul a fost larg [[mass-media|mediatizat]] și au existat reacții de dezaprobare din partea mass-media și a [[societate|societății civile]].

În urma acestui incident, Băsescu a primit un avertisment de la [[Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării]] (CNCD)<ref name="cp2012-01-12">[http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/basescu-a-pierdut-procesul-tiganca-imputita-110821.html Băsescu a pierdut procesul "țiganca împuțită"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223184257/http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/basescu-a-pierdut-procesul-tiganca-imputita-110821.html |date=2014-02-23 }}, 8 noiembrie 2007, Rl online, ''România liberă'', accesat la 12 ianuarie 2011</ref>. Ulterior Băsescu și-a cerut scuze printr-un purtător de cuvânt.

În septembrie 2007 Băsescu a suferit o operație de extirpare a unor noduli tiroidieni. În timp ce-i strângea mâna doctorului Ghemigian (coordonatorul echipei de medici care-l operase), Băsescu i-a spus doctorului: „În sfârșit, văd și eu un [[armeni|armean]] bun”, după care a corectat și a spus „un armean competent”, făcând o aluzie ironică la ministrul economiei, [[Varujan Vosganian]], de origine armean.<ref>http://www.evz.ro/detalii/printeaza-articol/stiri/basescu-in-sfarsit-vad-si-eu-un-armean-competent-459504.html</ref><ref>{{Citat web|url=http://www.cotidianul.ro/index.php?id=16674&art=40797&cHash=49d359de27|title=Politicienii s-au întrecut în gafe|author=Adriana Duțulescu, Dan Duca|publisher=''[[Cotidianul]]''|date=[[28 decembrie]] [[2007]]}}</ref>

În noiembrie 2010, aflat într-o vizită oficială în Slovenia, Băsescu a fost întrebat de o jurnalistă slovenă în legătură cu măsurile luate de autoritățile romane în privința romilor, răspunzând: „''Mai avem o problema care trebuie spusă și care face dificilă integrarea romilor nomazi - foarte puțini vor sa muncească. Mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură. Dacă nu vom recunoaște cinstit și problemele pe care le are etnia însăți și problemele pe care le avem noi în a cunoaște etnia, nu vom găsi soluția problemei''".<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8001611-traian-basescu-multi-dintre-romi-traiesc-mod-traditional-din-fura.htm Traian Basescu: Multi dintre romi traiesc, in mod traditional, din ce fura], 3 noiembrie 2010, ''[[HotNews]]''. Accesat la 11 februarie 2014</ref> Asociația [[Romani Criss]] a reclamat fapta la [[CNCD]], dar CNCD a decis că nu se poate pronunța în acest sens, motivând cu lipsa jurisdicției, afirmațiile fiind făcute la [[Ljubljana]]. Asociația a dat în judecată Consiliul și a câștigat procesul. [[ICCJ]] a anulat pe 21 ianuarie 2014, hotărârea Consiliului și a obligat CNCD sa se pronunțe pe fond. La 10 februarie 2014, CNCD a decis că afirmația lui Băsescu din 3 noiembrie 2010 reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate al persoanelor de etnie romă, drept pentru care a fost amendat contravențional cu suma de 600 de lei, „''colegiul director ținând cont de faptul că președintele Traian Băsescu nu se afla la prima faptă de discriminare''”<ref>Raluca Pantazi, [http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16581330-ultima-ora-consiliul-national-pentru-combaterea-discriminarii-amendat-600-lei-traian-basescu-pentru-declaratiile-din-slovenia-multi-dintre-romi-traiesc-mod-traditional-din-fura.htm Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii l-a amendat cu 600 lei pe Traian Basescu pentru declaratiile din Slovenia: Multi dintre romii nomazi traiesc, in mod traditional, din ce fura], ''HotNews'', 10 februarie 2014. Accesat la 11 februarie 2014</ref> Asocia Romani Criss a afirmat că ''Traian Băsescu e primul președinte din lume amendat pentru discriminarea romilor'' deși ''cuantumul amenzii nu este [satisfăcător], dar că important este mesajul, că în România există un discurs rasist la nivel înalt și indiferent cine ești'' [ce funcție ai] ''ești sancționat dacă ai un discurs rasist sau faci discriminare''.<ref>Ioana Hașu, [http://www.rfi.ro/asculta-rfi-ro-47546-romani-criss-traian-basescu-e-primul-presedinte-lume-amendat-discriminarea Romani Criss: "Traian Băsescu e primul președinte din lume amendat pentru discriminarea romilor"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140221150854/http://www.rfi.ro/asculta-rfi-ro-47546-romani-criss-traian-basescu-e-primul-presedinte-lume-amendat-discriminarea |date=2014-02-21 }}, ''[[RFI]] România'', 10 februarie 2014. Accesat la 11 februarie 2014</ref>

În anul 2015, în contextul mediatizării subiectului privind construirea [[Marea Moschee din București|Marii Moschei din București]], Băsescu s-a poziționat împotriva proiectului, făcând o serie de afirmații [[islamofobie|islamofobe]], între care ''„Sunt un adversar neîmpăcat al transformării Europei într-o moschee”''.<ref>{{Citation |date=2019-05-21 |author1=R.M. |publisher=www.hotnews.ro |title=VIDEO Traian Băsescu: Sunt un adversar neîmpăcat al transformării Europei într-o moschee / Laicizarea începe să devină o vulnerabilitate |url=https://www.hotnews.ro/stiri-europarlamentare_2019-23154469-traian-basescu-sunt-adversar-neimpacat-transformarii-europei-intr-moschee-laicizarea-incepe-devina-vulnerabilitate.htm}}</ref>

=== Averea ===
La Revoluția din 1989, potrivit propriilor declarații, Băsescu avea un milion de lei la CEC (echivalentul a 83.000 de dolari la acea dată). „După 12 ani de serviciu pe mare, după trei ani de serviciu în Belgia, eram un om care câștigase bani mulți. Dacă mă căutați la CEC în vremurile acelea, vedeați că aveam un milion de lei", declara Băsescu ziarului "Libertatea".<ref name=banilacec>[http://www.ziare.com/stiri/ancheta/basescu-avea-mai-multi-bani-la-cec-decat-ceausescu-la-revolutie-402539 Basescu avea mai multi bani la CEC decat Ceausescu, la Revolutie<!-- Titlu generat de robot -->]</ref> La această sumă se adaugă, potrivit propriei declarații de avere, bijuterii estimate la 20.000 euro și ceasuri în valoare de 35.000 euro, toate dobândite în perioada 1975-1989.<ref>{{Citation |publisher=www.presidency.ro |title=Președintele României |url=http://www.presidency.ro/images/declar_avere/phpwERzi7.pdf}}</ref> În lucrarea sa biografică „Ascensiunea lui Traian Băsescu”, istoricul [[Marius Oprea]], corelând toate declarațiile date de Traian Băsescu despre tema dată, a concluzionat că fostul comandant de navă avea o avere de 2,4 milioane de lei. Această sumă era echivalentul a 200.000 de dolari (la un curs oficial al dolarului de 12 lei).<ref name=banilacec/> În declarația sa de avere din 2010 Băsescu afirma că are în conturi 85.700 dolari, 26.800 euro și 420.000 RON.<ref name="banilacec" />

[[Mircea Băsescu]], fratele lui Traian Băsescu, a declarat într-un interviu acordat în [[2010]], că în timpul comunismului el și fratele său s-au îmbogățit din trafic cu materiale textile.<ref name="libertatea">{{Citat web |url=http://www.libertatea.ro/stire/fratele-lui-traian-basescu-mircea-a-facut-avere-din-materiale-textile-300203.html |accessdate=2011-02-11 |titlu=copie arhivă |archive-date=2010-10-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101023052604/http://www.libertatea.ro/stire/fratele-lui-traian-basescu-mircea-a-facut-avere-din-materiale-textile-300203.html |dead-url=yes }}</ref> Conform lui Mircea Băsescu, cu banii astfel obținuți, Traian Băsescu s-a apucat de alte afaceri. A avut o fabrică de înghețată, apoi de iaurt.<ref name=kamikazeonline>[http://www.kmkz.ro/investigatii-2/ancheta/mircea-basescu-la-revolutie-aveam-in-jur-de-600-000-de-dolari/ Mircea Băsescu: „La Revoluție aveam în jur de 600.000 de dolari”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140605033926/http://www.kmkz.ro/investigatii-2/ancheta/mircea-basescu-la-revolutie-aveam-in-jur-de-600-000-de-dolari/ |date=2014-06-05 }}, Revista Kamikaze, 2010.</ref>

Pe 4 februarie 2003 Primăria Capitalei i-a vândut lui Traian Băsescu întregul etaj, garajul și casa scărilor din imobilul din strada Ștefan Mihăileanu, cu echivalentul a 19.000 de dolari.<ref name="gandul2005"/> Tranzacția s-a făcut cu încălcarea Legii 112 din 1995, legea caselor naționalizate.<ref name="gandul2005"/> Legea 112 a intrat în vigoare în a doua jumătate a anului 1996, iar contractul de închiriere al domnului Băsescu era din 14 februarie 2002. Chestionat despre aceasta, Traian Băsescu a anunțat că va da casa înapoi. Imediat însă, se răzgândește și declară că nu va mai da înapoi imobilul statului decât dacă Parchetul va stabili dacă l-a cumpărat sau nu legal. În 2005, în interviul acordat suplimentului revistei Capital Top 300, la întrebarea dacă are proprietăți imobiliare, Traian Băsescu a trecut sub tăcere casa din Ștefan Mihăileanu răspunzând sec: "Nu, nu mai am. Am avut. Casa din Otopeni am trecut-o pe numele fiicei mele".<ref name="gandul2005">{{citat web |url=http://www.gandul.info/politica/istoria-dobandirii-imobilului-mihaileanu-intesata-minciunile-pre-254175|titlu=Istoria dobandirii imobilului din Mihaileanu - intesata de minciunile presedintelui |autor=Maria Manoliu |editură=[[Gândul]] |dată = 2005-11-26 |datăaccesare = 2011-12-27}}</ref>

=== Dosarul Flota ===
{{Articol principal|Dosarul Flota}}
Dosarul „Flota”, care "a debutat" în 2003, are ca obiect stabilirea modului în care [[CNM Petromin]] a fost prejudiciată prin vânzarea, în perioada aprilie 1991-august 2000, a 16 nave, în special mineraliere de mare capacitate.<ref name=flota>[http://www.qmagazine.ro/intern/intern-politic/procesul-flota-se-muta-la-strasbourg/ Procesul „Flota” se muta la Strasbourg]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Q magazine. Publicat 8 martie 2008. Accesat la 2 martie 2012</ref> În dosarul „Flota”, instrumentat de [[Direcția Națională Anticorupție]], au fost cercetați trei foști miniștri ai Transporturilor, Traian Băsescu, [[Aurel Novac]], [[Paul Teodoru]], precum și alte persoane care au fost implicate în vânzarea unor nave din flota română. Procurorii afirmau în 2003 că ar exista indicii că foștii miniștri ar fi comis infracțiunea de abuz în serviciu contra interesului public.<ref name=flota/>

După o succesiune de amânări și schimbări de locuri de judecată, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au început în 2005 judecarea procesului. De la primul termen s-a luat în discuție problema imunității prezidențiale a inculpatului Traian Băsescu. Judecătorii au decis ca dosarul să fie retrimis la PNA pentru reluarea anchetei.<ref name=flota/>
Ulterior Parchetul Național Anticorupție (redenumit în 2006 Direcția Națională Anticorupție) a solicitat o nouă expertiză contabilă a prejudiciului.<ref name=flota/>

Noua expertiză contabilă, finalizată în septembrie 2007, a stabilit că prejudiciul, stabilit inițial de prima expertiză la 275 de milioane de euro, este inexistent.<ref name=flota/>

Astfel infracțiunile pentru care au fost deferiți justiției șeful statului, Traian Băsescu - în calitate de fost ministru al Transporturilor - și alți doi foști șefi ai acestui minister, Aurel Novac și Paul Teodoru, devin lipsite de conținut juridic fără existența vreunui prejudiciu.<ref name=flota/>

De altfel, calculele expertizei susțin că, prin vinderea celor 16 nave, Statul Român nu doar că nu a ieșit în pierdere, dar evitând prin această vânzare cheltuielile de întreținere a navelor, a obținut un venit net de peste 17 milioane de dolari.<ref name=flota/>

=== Moșia de la Nana ===
{{Main|Dosarul „Nana”}}
În 2013, spre finalul ultimului său mandat prezidențial, Traian Băsescu își dorea să se retragă din politică și să înceapă afaceri în agricultură.<ref name="Ziarul financiar_2017-10-03">{{Citation | url=http://www.zf.ro/zf-24/ziarul-financiar-a-facut-business-plan-ul-pentru-ferma-de-vis-a-lui-traian-basescu-care-este-investitia-necesara-si-ce-rulaje-anuale-poate-genera-afacerea-10978747| title=Ziarul Financiar a făcut business-plan-ul pentru ferma de vis a lui Traian Băsescu. Care este investiția necesară și ce rulaje anuale poate genera afacerea?| newspaper=Ziarul financiar| date= 3 octombrie 2017| author=Gabriel Razi| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref>  Cu ajutorul fiicei sale, a obținut un teren în [[comuna Nana, Călărași|comuna Nana]] din [[județul Călărași]].<ref name="HotNews.ro_2013-11-20">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-esential-16058791-notariatul-care-legalizat-cumpararea-terenului-din-calarasi-catre-ioana-basescu-verificat-uniunea-nationala-notarilor.htm| title=Notariatul care a legalizat cumpararea terenului din Calarasi de catre Ioana Basescu, verificat de Uniunea Nationala a Notarilor - Esential| newspaper=HotNews.ro| date= 20 noiembrie 2013| author=I. C.| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref> Foștii săi adversari săi politici au demarat o anchetă parlamentară care în cele din urmă i-a blocat aceste planuri.<ref name="HotNews.ro_2013-11-13">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-politic-16017214-psd-face-comisie-ancheta-pentru-verificarea-terenurilor-ioanei-basescu.htm| title=PSD vrea comisie de ancheta in Parlament pentru verificarea terenurilor Ioanei Basescu - Politic| newspaper=HotNews.ro| date= 13 noiembrie 2013| author=Luminita Pirvu| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref> Ancheta parlamentară s-a încheiat după ce Parchetul General a început să investigheze tranzacțiile prin care terenul respectiv fusese retrocedat cu 6 ani înainte ca familia Băsescu să-l cumpere.<ref name="HotNews.ro_2014-06-04">{{Citation | url=http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17418230-comisia-nana-incetat-activitatea.htm| title=Comisia Nana si-a incetat activitatea - Politic| newspaper=HotNews.ro| date= 4 iunie 2014| author=I. C.| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref> Între timp, terenul se află sub sechestru pe durata procesului.<ref name="romlib2015-03-06">{{Citation | url=http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/parchetul-general-a-pus-sechestru-pe-mosia-de-la-nana-a-lui-basescu-370034| title=Băsescu poate rămâne fără moșia de la Nana? Parchetul a pus sechestru. Acuzațiile: retrocedări prin abuz în serviciu| newspaper=România liberă| date=7 martie 2015| author=Ondine Ghergut| accessdate=3 octombrie 2017}}</ref>

=== Colaborarea cu Securitatea ===
În septembrie 2019, judecătorii [[Curtea de Apel București|Curții de Apel București]] au stabilit, în primă instanță, că Traian Băsescu a fost colaborator al [[Departamentul Securității Statului|Securității]] ca poliție politică. [[Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității|CNSAS]] a cerut instanței să constate faptul că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. În dosarul depus de [[Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității|CNSAS]] la instanță, prin care cere să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de [[Serviciul Român de Informații|SRI]] la [[Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității|CNSAS]] în aprilie 2019. Traian Băsescu ar fi recunoscut că notele informative olografe îi aparțin.<ref>{{Citat web|url=https://romania.europalibera.org/a/traian-basescu-colaborator-securitate-decizia-nu-este-definitiva/30175037.html|accessdate=|autor=|titlu=Traian Băsescu, declarat de instanță colaborator al Securității. Decizia nu este definitivă}}</ref>

== Distincții și decorații ==
* {{Flag|Estonia}}: Ordinul Crucea Terra Mariana în Grad de Colan (2011)<ref>{{Citat web |url=http://www.agerpres.ro/politica/2011/04/12/presedintele-traian-basescu-si-a-inceput-vizita-de-stat-in-estonia-11-40-35 |accessdate=2015-03-14 |titlu=Președintele Traian Băsescu și-a început vizita de stat în Estonia |archive-date=2021-01-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210119024747/https://www.agerpres.ro/politica/2011/04/12/presedintele-traian-basescu-si-a-inceput-vizita-de-stat-in-estonia-11-40-35 |dead-url=yes }}</ref>
* {{Flag|Letonia}}: Ordinul celor Trei Stele, clasa I
* {{Flag|Moldova}}: [[Ordinul Republicii]]<ref>[http://www.timpul.md/articol/traian-basescu-va-fi-decorat-cu-ordinul-republicii-6038.html Traian Basescu va fi decorat cu Ordinul Republicii]</ref>
* {{Flag|Moldova}}: [[Ordinul Ștefan cel Mare (Republica Moldova)|Ordinul Ștefan cel Mare]] (2015)<ref>[http://www.hotnews.ro/stiri-politic-19637365-traian-basescu-decorat-presedintele-republicii-moldova-ordinul-stefan-cel-mare-pentru-sprijinul-constant-acordat-chisinaului.htm Traian Basescu, decorat de presedintele Republicii Moldova cu Ordinul "Stefan cel Mare" pentru sprijinul constant acordat Chisinaului]</ref>
* {{Flag|Monaco}}: Mare Cruce a Ordinului Saint-Charles (2009)<ref>Nomination by [http://www.legimonaco.mc/Dataweb/jourmon.nsf/100ab120e52ceb84c12568ce002f2909/fe9fb1d543ebc144c12575a20024caba!OpenDocument Sovereign Ordonnance] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130728105445/http://www.legimonaco.mc/Dataweb/jourmon.nsf/100ab120e52ceb84c12568ce002f2909/fe9fb1d543ebc144c12575a20024caba!OpenDocument |date=2013-07-28 }} n° 2165 of 16 April 2009 (French)</ref>
* {{Flag|Polonia}}: [[Ordinul Vulturul Alb]]

== Vezi și ==
* [[Președintele României]]
* [[Lista șefilor de stat ai României]]
* [[Lista primarilor Bucureștiului]]

== Note ==
{{listănote|3}}

== Legături externe ==
{{Commons | Traian_Băsescu}}
* [http://hartapoliticii.ro/?name=basescu+traian Pagina lui Traian Băsescu] pe [[Harta politicii din România|Harta politicii din Romania]]
* {{Newskeeper|Traian Băsescu}}
* {{Europarl}}
* [http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/traian-si-maria-basescu-vor-depune-joi-juramantul-pentru-deveni-cetateni-moldoveni-1643920 Traian și Maria Băsescu vor depune joi jurământul pentru a deveni cetățeni moldoveni], 3 noiembrie 2016, ''libertatea.ro''
* [http://www.news.ro/politic-extern/igor-dodon-i-a-retras-cetatenia-moldoveneasca-lui-traian-basescu-reactia-fostului-presedinte-al-romaniei-update-1924401503002017011616463092 Igor Dodon i-a retras cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu], 3 ianuarie 2017, ''news.ro''
* [https://www.romanialibera.ro/actualitate/international/judecatoria-chisinau-a-suspendat-temporar-decretul-prin-care-dodon-i-a-retras-cetatenia-lui-basescu--primul-termen-al-procesului-intentat-de-fostul-presedinte-al-romaniei-liderului-moldovean-va-avea-loc-in-16-mai-444151 Judecătoria Chișinău a suspendat temporar decretul prin care Igor Dodon i-a retras cetățenia fostului președinte Traian Băsescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170713063716/http://romanialibera.ro/actualitate/international/judecatoria-chisinau-a-suspendat-temporar-decretul-prin-care-dodon-i-a-retras-cetatenia-lui-basescu--primul-termen-al-procesului-intentat-de-fostul-presedinte-al-romaniei-liderului-moldovean-va-avea-loc-in-16-mai-444151 |date=2017-07-13 }}, 21 martie 2017,  Roxana Petre, ''romanialibera.ro''
* [http://agora.md/stiri/30644/doc--curtea-de-apel-anuleaza-decizia-de-suspendare-a-decretului-dodon-versus-basescu Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia de suspendare a decretului prin care Igor Dodon l-a lipsit de cetățenie moldovenească pe Traian Băsescu], 7 aprilie 2017, Felicia Nedzelschi, ''agora.md''

'''''Interviuri'''''
* [http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Traian_Basescu-presedintele_romaniei-_-Republica_Moldova_a_fost_si_este_pamant_romanesc_0_554945145.html VIDEO Traian Băsescu, președintele României: „Republica Moldova a fost și este pământ românesc“], 16 septembrie 2011, George Rădulescu, ''Adevărul''
* [http://www.adevarul.ro/la_masa_adevarului/Traian_Basescu-presedintele_Romaniei-_-Nu_sunt_un_dusman_al_ziaristilor_0_555545007.html VIDEO Traian Băsescu, președintele României: „Nu sunt un dușman al ziariștilor“], 18 septembrie 2011, George Rădulescu, ''Adevărul''
* [http://www.adevarul.ro/actualitate/web-nato-basescu-criza_economica-avioane_f16-cersetori-deveselu_0_556744355.html Băsescu: Îi invit să bea apă de la Roșia Montană pentru a vedea că e bună], 18 septembrie 2011, Mihaela Stoica, Alina Vasile, ''Adevărul''

{{Început casetă}}
{{Casetă succesiune|
 înainte=[[Viorel Lis]]|
 titlu=[[Lista Primarilor Capitalei|Primar al Bucureștiului]]| 
 ani=26 iunie [[2000]] - 21 decembrie [[2004]]|
 după=[[Răzvan Gheorghe Murgeanu]]: (interimar)<br />[[Adriean Videanu]]|
}}
{{sfârșit casetă}}
{{s-start}}
{{s-off}}
{{s-bef | before = [[Ion Iliescu]] <br> (a treia oară) }}
{{s-ttl | title  = Președinte al [[România|României]] <br> (două mandate succesive) | years = [[20 decembrie]] [[2004]] - [[21 decembrie]] [[2014]] }}
{{s-aft | after  = [[Klaus Iohannis]] }}
|-
{{s-end}}

{{ConducatoriiRo}}
{{Primari generali ai municipiului București}}
{{EP România 2019-2024}}
{{Control de autoritate}}

{{DEFAULTSORT:Băsescu, Traian}}
[[Categorie:Nașteri în 1951]]
[[Categorie:Nașteri pe 4 noiembrie]]
[[Categorie:Absolvenți ai Academiei Navale Mircea cel Bătrân]]
[[Categorie:Beneficiari ai Ordinului Vulturul Negru]]
[[Categorie:Candidați la funcția de Președinte al României - 2004]]
[[Categorie:Candidați la funcția de Președinte al României - 2009]]
[[Categorie:Decorați cu Ordinul Republicii al Republicii Moldova]]
[[Categorie:Deputați români 1992-1996]]
[[Categorie:Deputați români 1996-2000]]
[[Categorie:Europarlamentari pentru România 2019-2024]]
[[Categorie:Marinari români]]
[[Categorie:Membri ai FSN]]
[[Categorie:Membri ai Partidului Comunist Român]]
[[Categorie:Membri ai Partidului Democrat (România)]]
[[Categorie:Membri ai Partidului Mișcarea Populară]]
[[Categorie:Miniștri ai transporturilor din România]]
[[Categorie:Oameni din Murfatlar]]
[[Categorie:Ortodocși români]]
[[Categorie:Parlamentari colaboratori ai Securității]]
[[Categorie:Politicieni români în viață]]
[[Categorie:Președinți ai României]]
[[Categorie:Primari ai Bucureștiului]]
[[Categorie:Români ai României postdecembriste]]
[[Categorie:Senatori români 2016-2020]]
[[Categorie:Șefi de stat din secolul al XXI-lea]]
[[Categorie:Guvernele Petre Roman]]
[[Categorie:Conservatorism în România]]
[[Categorie:Guvernul Theodor Stolojan]]