Sari la conținut

Rețetă culinară: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
MerlIwBot (discuție | contribuții)
m Robot interwiki: Adăugat: yo:Apéjúwe
Funcția de sugestii de legare: 2 legături adăugate.
 
(Nu s-au afișat 19 versiuni intermediare efectuate de alți 14 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Imagine:Wikibooks hamburger recipe.png|thumb|Reţetă de pe Wikibooks Cookbook]]
{{referințe|date=aprilie 2017}}[[Imagine:Wikibooks hamburger recipe.png|thumb|Reţetă de pe Wikibooks Cookbook]]
O '''rețetă culinară''' constă dintr-o listă de ingrediente și o serie de instrucțiuni sau sfaturi pentru a prepara un anumit fel de mâncare. Rețetele se transmit uneori din generație în generație și constituie o parte importantă din [[Cultură|cultura]] unei regiuni. O carte care conține o colecție de rețete culinare se numește „carte de bucate”.
O '''rețetă culinară''' constă dintr-o listă de ingrediente și o serie de instrucțiuni sau sfaturi pentru a prepara un anumit fel de mâncare. Rețetele se transmit uneori din generație în generație și constituie o parte importantă din [[Cultură|cultura]] unei regiuni. O carte care conține o colecție de rețete culinare se numește „[[carte de bucate]]”.

==Istorie==
===Exemple timpurii===
Cele mai vechi rețete scrise cunoscute datează de la aproximativ 1600 î.Hr. și provin dintr-o tablă [[Limba akkadiană|acadiană]] din sudul [[Imperiul Babilonian|Babiloniei]].<ref>Jean Bottéro, ''Textes culinaires Mésopotamiens'', 1995. {{ISBN|0-931464-92-7}}; commentary at [http://www.semeia.org/publications/article.aspx?articleId=703 Society of Biblical Literature]</ref> Există, de asemenea, lucrări în hieroglife [[Egiptul Antic|antice egiptene]] care descriu prepararea hranei.

Multe rețete grecești antice sunt cunoscute. Cartea de bucate a lui Mithaecus a fost una de început, dar cea mai mare parte a fost pierdută; Athenaeus citează o scurtă rețetă în ''Deepnosophistae''. Atheneul menționează multe alte cărți de bucate, toate pierdute.<ref name=dalby> Andrew Dalby, ''Food in the Ancient World from A to Z'', 2003. {{ISBN|0-415-23259-7}} p. 97-98.</ref>

Rețetele romane sunt cunoscute începând cu secolul al 2-lea î.Hr. cu ''De Agri Cultura'' a lui [[Cato cel Bătrân]]. Mulți autori ai acestei perioade au descris [[gastronomie|gastronomia]] din estul [[Marea Mediterană|Mediteranei]] în [[Limba greacă|greacă]] și în [[Limba latină|latină]].<ref name=dalby /> Unele rețete punicice sunt cunoscute în traducerea greacă și latină.<ref name=dalby />

==Componente==
Rețetele culinare moderne constau, în mod normal, din mai multe componente
* Numele rețetei (Originea/Istoria vasului)
* Randament: Numărul de porții pe care le oferă [[Farfurie|farfuria]].
* Listați toate ingredientele în ordinea utilizării. Descrieți-o în instrucțiuni pas cu pas.
* Listează ingredientele în funcție de cantitate (scrieți abrevierile, în loc de oz).
* Cât timp durează pregătirea felului de mâncare, plus timpul de gătire al vasului.
* Echipamentele necesare folosite pentru antena.
* Proceduri de gătit. Temperatura și timpul de coacere, dacă este necesar.
* Proceduri de servire (servite în timp cald/rece).
* Revizuirea felului de mâncare (V-ați recomanda acest fel de mâncare unui prieten?).
* [[Fotografie]] a vasului (Opțional).
* Valoare nutritivă: Ajută la restricții alimentare. Include numărul de calorii sau grame pe porție.

Rețetele anterioare au inclus adesea mult mai puține informații, servind mai mult ca un memento de ingrediente și proporții pentru cineva care deja știa cum să pregătească felul de mâncare.<ref>{{cite book|last1=Paradowski|first1=Michał B.|title=Through catering college to the naked chef – teaching LSP and culinary translation. In: Bogucki, Łukasz (Ed.) Teaching Translation and Interpreting: Challenges and Practices|date=2010|publisher=Cambridge Scholars Press|location=Newcastle-upon-Tyne|pages=137–165}}</ref><ref>{{cite journal|last1=Paradowski|first1=Michał B.|title=What's cooking in English culinary texts? Insights from genre corpora for cookbook and menu writers and translators|journal=The Translator|volume=24|pages=50–69|date=2017|doi=10.1080/13556509.2016.1271735}}</ref>

De asemenea, scriitorii de rețetă enumeră variații ale unui vas tradițional, pentru a da gusturi diferite de la aceleași rețete.

==Note==
<references />

== Vezi și ==
== Vezi și ==
* [[Gastronomie]]
* [[Gastronomie]]
Linia 6: Linia 36:
== Legături externe ==
== Legături externe ==
* [http://www.descopera.ro/cultura/2450160-top-10-cele-mai-ciudate-retete-culinare Top 10: Cele mai ciudate retete culinare], 13 martie 2008, Adrian Nicolae, ''Descoperă''
* [http://www.descopera.ro/cultura/2450160-top-10-cele-mai-ciudate-retete-culinare Top 10: Cele mai ciudate retete culinare], 13 martie 2008, Adrian Nicolae, ''Descoperă''

{{ciot-societate}}
{{ciot-societate}}
[[Categorie:Bucătărie]]
[[Categorie:Bucătărie]]
[[Categorie:Gastronomie]]

{{necategorizate|date=septembrie 2011}}

[[ay:Phayaña wakichawi]]
[[bg:Готварска рецепта]]
[[br:Rekipe]]
[[bs:Recept]]
[[ca:Recepta de cuina]]
[[cs:Recept]]
[[da:Madopskrift]]
[[de:Kochrezept]]
[[en:Recipe]]
[[eo:Recepto]]
[[es:Receta de cocina]]
[[fi:Resepti (ruoanlaitto)]]
[[fr:Recette de cuisine]]
[[he:מתכון]]
[[hr:Kuharski recept]]
[[id:Resep masakan]]
[[io:Recepto]]
[[it:Ricetta]]
[[ja:レシピ]]
[[ko:요리법]]
[[mr:पाकयोग]]
[[nl:Recept (keuken)]]
[[no:Oppskrift]]
[[pl:Przepis kulinarny]]
[[pt:Receita (culinária)]]
[[ru:Кулинарный рецепт]]
[[simple:Recipe]]
[[sl:Kuharski recept]]
[[sv:Recept (matlagning)]]
[[vi:Công thức nấu ăn]]
[[yo:Apéjúwe]]
[[zh:食谱]]
[[zh-yue:食譜]]

Versiunea curentă din 6 februarie 2023 17:10

Reţetă de pe Wikibooks Cookbook

O rețetă culinară constă dintr-o listă de ingrediente și o serie de instrucțiuni sau sfaturi pentru a prepara un anumit fel de mâncare. Rețetele se transmit uneori din generație în generație și constituie o parte importantă din cultura unei regiuni. O carte care conține o colecție de rețete culinare se numește „carte de bucate”.

Exemple timpurii

[modificare | modificare sursă]

Cele mai vechi rețete scrise cunoscute datează de la aproximativ 1600 î.Hr. și provin dintr-o tablă acadiană din sudul Babiloniei.[1] Există, de asemenea, lucrări în hieroglife antice egiptene care descriu prepararea hranei.

Multe rețete grecești antice sunt cunoscute. Cartea de bucate a lui Mithaecus a fost una de început, dar cea mai mare parte a fost pierdută; Athenaeus citează o scurtă rețetă în Deepnosophistae. Atheneul menționează multe alte cărți de bucate, toate pierdute.[2]

Rețetele romane sunt cunoscute începând cu secolul al 2-lea î.Hr. cu De Agri Cultura a lui Cato cel Bătrân. Mulți autori ai acestei perioade au descris gastronomia din estul Mediteranei în greacă și în latină.[2] Unele rețete punicice sunt cunoscute în traducerea greacă și latină.[2]

Rețetele culinare moderne constau, în mod normal, din mai multe componente

  • Numele rețetei (Originea/Istoria vasului)
  • Randament: Numărul de porții pe care le oferă farfuria.
  • Listați toate ingredientele în ordinea utilizării. Descrieți-o în instrucțiuni pas cu pas.
  • Listează ingredientele în funcție de cantitate (scrieți abrevierile, în loc de oz).
  • Cât timp durează pregătirea felului de mâncare, plus timpul de gătire al vasului.
  • Echipamentele necesare folosite pentru antena.
  • Proceduri de gătit. Temperatura și timpul de coacere, dacă este necesar.
  • Proceduri de servire (servite în timp cald/rece).
  • Revizuirea felului de mâncare (V-ați recomanda acest fel de mâncare unui prieten?).
  • Fotografie a vasului (Opțional).
  • Valoare nutritivă: Ajută la restricții alimentare. Include numărul de calorii sau grame pe porție.

Rețetele anterioare au inclus adesea mult mai puține informații, servind mai mult ca un memento de ingrediente și proporții pentru cineva care deja știa cum să pregătească felul de mâncare.[3][4]

De asemenea, scriitorii de rețetă enumeră variații ale unui vas tradițional, pentru a da gusturi diferite de la aceleași rețete.

  1. ^ Jean Bottéro, Textes culinaires Mésopotamiens, 1995. ISBN: 0-931464-92-7; commentary at Society of Biblical Literature
  2. ^ a b c Andrew Dalby, Food in the Ancient World from A to Z, 2003. ISBN: 0-415-23259-7 p. 97-98.
  3. ^ Paradowski, Michał B. (). Through catering college to the naked chef – teaching LSP and culinary translation. In: Bogucki, Łukasz (Ed.) Teaching Translation and Interpreting: Challenges and Practices. Newcastle-upon-Tyne: Cambridge Scholars Press. pp. 137–165. 
  4. ^ Paradowski, Michał B. (). „What's cooking in English culinary texts? Insights from genre corpora for cookbook and menu writers and translators”. The Translator. 24: 50–69. doi:10.1080/13556509.2016.1271735. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]