Silvia Cinca: Diferență între versiuni
mFără descriere a modificării |
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 |
||
(Nu s-au afișat 17 versiuni intermediare efectuate de alți 5 utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
{{Infocaseta Scriitor}} |
|||
'''Silvia Cinca''' (n. [[15 iunie]] [[1934]], [[București]]) este scriitoare, critic de film, producător la [[Radio Europa Liberă]]. Mama Alexandrina, tatăl Ștefan Niculescu. |
|||
'''Silvia Cinca''' ({{Date biografice|q=Q65216171}}) este scriitoare, critic de film, producător la [[Radio Europa Liberă]]. Este membră a [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] și a Pen American Writer.<ref>{{Citat web|url=https://www.goodreads.com/book/show/2403879.Radiografii_Pentru_Iubire|titlu=Radiografii Pentru Iubire|publisher=Goodreads|accessdate=2024-02-01|limbă=en}}</ref> |
|||
== Biografie == |
== Biografie == |
||
Silva Cinca s-a născut în [[București]] la [[15 iunie]] [[1934]].<ref>{{Citat carte|nume=Popa|prenume=Marian|an=1971|titlu=Dicționar de literatură română contemporană|pagină=169|editură=Albatros}}</ref> Mama ei se numea Alexandrina, iar tatăl Ștefan Niculescu. A urmat Școala primară CFR 40, apoi Școala pedagogică nr.2,<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.silviacinca.com|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Silvia Cinca - Author}}</ref> iar în 1958 a absolvit [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale"]], secția teatrologie, la clasa actriței [[Dina Cocea (actriță din România)|Dina Cocea]]. Ulterior, a fost repartizată de Facultate la [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radioteleviziunea Română]], unde s-a ocupat de emisiunile de cinematografie. A colaborat la ''[[România literară]]'', ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'', ''[[Cinema (revistă)|Cinema]]'', [[Cronica (revistă culturală)|Cronica]], [[Tribuna (revistă)|Tribuna]]. În 1970 a fost transferată la Televiziune, unde a lucrat până în 1973, când a devenit corespondent pentru Radiodifuziunea Română în [[Grecia]] (1973-1977). Aici a luat interviuri și a colaborat la ''Vocea Americii'', ''[[Radio Europa Liberă|Radio Europa liberă]]'',<ref>{{Citat web|url=https://putereaacincea.ro/radio-europa-libera-securitatea-si-jandarmii-culturali/|nume=Tismăneanu|prenume=Vladimir|titlu=Radio Europa Liberă, Securitatea şi jandarmii culturali|publisher=Puterea a cincea|date=2019-01-14|accessdate=2024-02-01|limbă=ro-RO}}</ref> ''P.B.S.'', Canalul 56 al TV Washington, revista ''Short Story International''.<ref>{{Citat carte|nume=Băileșteanu|prenume=Fănuș|an=1999|titlu=Personalități culturale românești din străinătate|pagină=49-50|editură=Editura România Press}}</ref> |
|||
A debutat cu proză în 1966 în [[Ateneu (revistă)|revista Ateneu]]. A urmat publicarea la [[Editura Eminescu]] a primului volum, intitulat ''Pisica și vorbele'', redactor Georgeta Dimisianu. În 1969 a publicat volumul de schițe și nuvele ''Spargeți oglinzil''e.<ref name=":0" /> O poveste pentru copiii „Trenul fără stații” a fost urmată în 1973 de romanul ''Zăpada nevăzută'', apărut la [[Editura Albatros]]. Criticul [[Alexandru Piru]] a scris despre această „istorie antrenantă și captivantă dintre real și fantastic” ca despre o nouă direcție. Silvia Cinca a mai scris și o monografie despre actorul [[Jean Gabin]].<ref>{{Citat web|url=http://aarc.ro//articol/cinetipar/bibliorama-jean-gabin|titlu=„Jean Gabin” - Bibliorama|publisher=aarc.ro|accessdate=2024-02-01|limbă=ro|archive-date=2024-02-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20240201074939/http://aarc.ro//articol/cinetipar/bibliorama-jean-gabin|dead-url=yes}}</ref> Una dintre schițele ei, „Dialog”, a fost adaptată într-un film de televiziune cu actorii [[Ștefan Tapalagă|Ștefan]] și [[Rodica Tapalagă]], în 1972. |
|||
=== Activitatea în SUA === |
|||
În 1977 se stabilește cu familia în Statele Unite. |
|||
În 1977 s-a stabilit împreună cu familia în [[Statele Unite ale Americii]]. Aici a urmat cursuri de [[limba engleză]], apoi de scriere creativă la Northem Virginia Community College.<ref name=":1">{{Citat web|url=http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca|archive-date=2019-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20190609110626/http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|dead-url=yes}}</ref> În anul 1980 a fost angajată la postul de Radio Europa Liberă în [[Washington, D.C.|Washington D.C]]. Tot în această perioadă, a corespondat la reviste precum ''Lumea liberă'', ''Micro Magazin'' sau ''Meridianul Românesc'', a inițiat și condus Asociația LiterArt.<ref>{{Citat web|url=http://observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=22713|titlu=Observatorul|publisher=observatorul.com|accessdate=2024-02-01}}</ref> |
|||
A revenit în lumea cărților în 1985 cu ''The Night of the Rising Dead'', urmat de ''Comrade Dracula'' (1988), roman în care a tratat tema opresiunilor din regimul lui [[Nicolae Ceaușescu]]. |
|||
La început face cursuri de limba engleză, apoi de Creative Writing la Northem Virginia Community College<ref>{{Citat web|url=http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca}}</ref>. In anul 1980 este angajată la postul de Radio Europa Liberă în Washington D.C. Scrie frecvent la „Lumea liberă", și „Micro Magazin", "Meridianul Românesc." etc. Inițiază și conduce asociația LiterArt. |
|||
După 1990, a publicat concomitent în America și România în engleză și română. A revenit în România și a devenit director al [[Editura Eminescu|Editurii Eminescu]].<ref>{{Citat web|url=https://romanialibera.ro/special/noi-aparitii-editoriale-79502/|titlu=Noi aparitii editoriale|publisher=România Liberă|date=2006-07-31|accessdate=2024-02-01|limbă=ro-RO}}</ref> A semnat și cu pseudonimul Roberta King.<ref name=":1" /> |
|||
Reapare în lumea cărților de abia în 1985 cu ”The Night of the Rising Dead”. Apoi ”Comrade Dracula” (1988) încearcă să dezvăluie, cu accente clare, dezastrul conștiințelor sub regimul Ceaușescu, de tipul „istoria fascinant provocatoare și captivantă a Noului Vampir". |
|||
== Analiză literară == |
|||
În anii '90, energia explozivă - analitică a anilor '60 își caută o altă direcție și anume o literatură în parametrii exercițiului psihoterapeutic. Autoarea se depărtează de real, atrasă iremediabil de prototipul libertății și de iubirea universală. Lecturile de filosofie precum și realitatea condamnând existența lui Dumnezeu în societatea comunistă |
În anii '90, energia explozivă - analitică a anilor '60 își caută o altă direcție și anume o literatură în parametrii exercițiului psihoterapeutic. Autoarea se depărtează de real, atrasă iremediabil de prototipul libertății și de iubirea universală. Lecturile de filosofie, precum și realitatea condamnând existența lui Dumnezeu în societatea comunistă o apropie pe autoare de problemele [[Metafizica|metafizicii]], observând că materialismul a fost și va fi întotdeauna orb la adevărul spiritual. Aceasta nu o face să părăsească adevărul social sau problemele cotidiene ale vieții. Urmează cărți precum ''Scream'', ''Independence'' (Missouri, 1990), ''Radiografii pentru iubire'', prefață de [[Gabriel Dimisianu]] și [[George Astaloș]] (Washington D.C. - București, 1992). Proza se substituie progresiv observației sociale, fără a renunța la note de meditație și reverie. |
||
⚫ | |||
Proza se substituie progresiv observației sociale, fără a renunța la note de meditație și reverie. |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | ''Himera'' (1996), un roman captivant despre drama exilatului și ''Gabriel vorbește din împărăția spiritului'' (1996) propun direcții de auto- ameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul [[Erotism|erotic]] elementar fiind opus urii, răului, morții. |
||
⚫ | |||
⚫ | |||
Publică în ultima perioadă începând cu 1990, concomitent în America și România în engleză și în română. |
|||
Silvia Cinca a fost distinsă cu Premiul Academiei Americano – Române, pentru ”Comrade Dracula” și ”Homo Spiritus”, cu Premiul Romfest '92 (Canada) pentru ”Radiografii pentru iubire”. Premiul MNEMOS pentru ”Radiografii pentru succes”. |
|||
A mai semnat cu pseudonimul Roberta King<ref>{{Citat web|url=http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca}}</ref>. |
|||
În țară a colaborat la „România literară", „Luceafărul", „Cinema", „Cronica", „Tribuna" etc. |
|||
Membră Uniunea Scriitorilor din România, Pen American Writer. |
|||
'''Silvia Cinca''', în Statele Unite are interviuri la BBC, Vocea Americii , Europa Liberă, PBS TV Canal 56 pentru Washington DC. |
|||
== Premii == |
|||
Silvia Cinca a fost distinsă cu Premiul Academiei Americano – Române, pentru ''Comrade Dracula'' și ''Homo Spiritus''. I-a fost acordat Premiul Romfest '92 ([[Canada]]) pentru ''Radiografii pentru iubire'' și Premiul MNEMOS pentru ''Radiografii pentru succes''.<ref>{{Citat web|url=https://scriitoriromanicontemporani.wordpress.com/scriitorii-despre-ei-insisi/c/cinca-silvia/|titlu=~Cinca Silvia|publisher=SCRIITORI ROMÂNI CONTEMPORANI|date=2007-05-01|accessdate=2024-02-01|limbă=ro-RO}}</ref> |
|||
== Operă == |
== Operă == |
||
* ''Pisica și vorbele'', București, 1966; Editura Eminescu, |
|||
⚫ | |||
* '''Oceanul''', prefață de Mircea Iorgulescu și M.N. Rusu, Washington D.C. - București, 1993; |
|||
* ''Jean Gabin'', București, 1969; |
|||
⚫ | |||
* '' |
* ''Trenul fără stații,'' București, 1971; |
||
* '' |
* ''Zăpada nevăzută'', București, 1973; |
||
* ''The Non Stop Express'', Washington D.C., 1983; |
|||
⚫ | |||
* ''Rupere de cercuri'', Munchen, 1984; |
|||
* '''Gabriel revine din împărăția spiritului''', Washington D.C., 1997; |
|||
* ''The Night of the Rising Dead'', Lawrenceville, 1985; |
|||
⚫ | |||
* '' |
* ''Homo Spiritus. Joumey of Our Magic'', Washington D.C., 1988; |
||
* '' |
* ''Comrade Dracula'', Washington D.C., 1988; |
||
* ''Scream, Independence'' (Missouri), 1990; |
|||
⚫ | |||
* ''' |
* ''Radiografii pentru iubire'', prefață de Gabriel Dimisianu și George Astaloș, Washington D.C. - București, 1992; |
||
* '' |
* ''Oceanul'', prefață de Mircea Iorgulescu și M.N. Rusu, Washington D.C. - București, 1993; |
||
* ''Radiografii pentru succes'', prefață de M.N. Rusu, Iași, 1993; |
|||
⚫ | |||
* '' |
* ''Gabriel vorbește din împărăția spiritului'', Washington D.C., 1996; |
||
* '' |
* ''Himera'', prefață de Ion Țugui, București, 1996; |
||
* ''Forest of Angels'', Washington D.C., 1996; |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
* ''Arșiță texană'', București, 1998; |
|||
⚫ | |||
* ''Fascinația misterelor (Gabriel 3)'', Washington D.C., 1998; |
|||
⚫ | |||
* ''Hoot of the Owl in Dracula's Castle'', Washington D.C., 1998; |
|||
⚫ | |||
<br /> |
|||
* ''Între destin și Dumnezeu. Lovitura'', Washington D,C., 2000; |
|||
* ''Mesagerul speranței'', Washington D.C., 2001; |
|||
⚫ | |||
* ''The Run'', Washington D.C., 2006; |
|||
* ''Magia vieții'', Editura Semne 2014 București; |
|||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
⚫ | |||
== Note == |
== Note == |
||
Linia 66: | Linia 67: | ||
== Bibliografie == |
== Bibliografie == |
||
<br /> |
|||
* Referințe critice, biografii și comentarii complete în Dicționarul Biografic al Literaturii Romane de Aurel Sasu, (pagina 330...); |
* Referințe critice, biografii și comentarii complete în Dicționarul Biografic al Literaturii Romane de Aurel Sasu, (pagina 330...); |
||
* Dicționarul general al literaturii Romane al Academiei Române, (pagina 225); |
* Dicționarul general al literaturii Romane al Academiei Române, (pagina 225); |
||
Linia 79: | Linia 78: | ||
* Alte referințe critice Al. Piru, M.N. Rusu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Magdalena Popescu, Tudor Nicolescu, Aureliu Goci, Mircea Iorgulescu, Dumitru Ichim, Radu Bărbulescu, Aurel Sasu, Constantin Eretescu, Gabriel Dimisianu; |
* Alte referințe critice Al. Piru, M.N. Rusu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Magdalena Popescu, Tudor Nicolescu, Aureliu Goci, Mircea Iorgulescu, Dumitru Ichim, Radu Bărbulescu, Aurel Sasu, Constantin Eretescu, Gabriel Dimisianu; |
||
{{DEFAULTSORT:Cinca, Silvia}} |
|||
⚫ | |||
[[Categorie:Literatura română]] |
|||
[[Categorie: |
[[Categorie:Nașteri în 1934]] |
||
[[Categorie: |
[[Categorie:Nașteri pe 15 iunie]] |
||
[[Categorie: |
[[Categorie:Bucureșteni]] |
||
⚫ |
Versiunea curentă din 14 august 2024 04:59
Silvia Cinca | |
Date personale | |
---|---|
Născută | (90 de ani) București, România |
Cetățenie | România Germania |
Ocupație | scriitoare |
Limbi vorbite | limba română limba engleză limba germană |
Activitate | |
Studii | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Modifică date / text |
Silvia Cinca (n. , București, România) este scriitoare, critic de film, producător la Radio Europa Liberă. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Pen American Writer.[1]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Silva Cinca s-a născut în București la 15 iunie 1934.[2] Mama ei se numea Alexandrina, iar tatăl Ștefan Niculescu. A urmat Școala primară CFR 40, apoi Școala pedagogică nr.2,[3] iar în 1958 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale", secția teatrologie, la clasa actriței Dina Cocea. Ulterior, a fost repartizată de Facultate la Radioteleviziunea Română, unde s-a ocupat de emisiunile de cinematografie. A colaborat la România literară, Luceafărul, Cinema, Cronica, Tribuna. În 1970 a fost transferată la Televiziune, unde a lucrat până în 1973, când a devenit corespondent pentru Radiodifuziunea Română în Grecia (1973-1977). Aici a luat interviuri și a colaborat la Vocea Americii, Radio Europa liberă,[4] P.B.S., Canalul 56 al TV Washington, revista Short Story International.[5]
A debutat cu proză în 1966 în revista Ateneu. A urmat publicarea la Editura Eminescu a primului volum, intitulat Pisica și vorbele, redactor Georgeta Dimisianu. În 1969 a publicat volumul de schițe și nuvele Spargeți oglinzile.[3] O poveste pentru copiii „Trenul fără stații” a fost urmată în 1973 de romanul Zăpada nevăzută, apărut la Editura Albatros. Criticul Alexandru Piru a scris despre această „istorie antrenantă și captivantă dintre real și fantastic” ca despre o nouă direcție. Silvia Cinca a mai scris și o monografie despre actorul Jean Gabin.[6] Una dintre schițele ei, „Dialog”, a fost adaptată într-un film de televiziune cu actorii Ștefan și Rodica Tapalagă, în 1972.
Activitatea în SUA
[modificare | modificare sursă]În 1977 s-a stabilit împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Aici a urmat cursuri de limba engleză, apoi de scriere creativă la Northem Virginia Community College.[7] În anul 1980 a fost angajată la postul de Radio Europa Liberă în Washington D.C. Tot în această perioadă, a corespondat la reviste precum Lumea liberă, Micro Magazin sau Meridianul Românesc, a inițiat și condus Asociația LiterArt.[8]
A revenit în lumea cărților în 1985 cu The Night of the Rising Dead, urmat de Comrade Dracula (1988), roman în care a tratat tema opresiunilor din regimul lui Nicolae Ceaușescu.
După 1990, a publicat concomitent în America și România în engleză și română. A revenit în România și a devenit director al Editurii Eminescu.[9] A semnat și cu pseudonimul Roberta King.[7]
Analiză literară
[modificare | modificare sursă]În anii '90, energia explozivă - analitică a anilor '60 își caută o altă direcție și anume o literatură în parametrii exercițiului psihoterapeutic. Autoarea se depărtează de real, atrasă iremediabil de prototipul libertății și de iubirea universală. Lecturile de filosofie, precum și realitatea condamnând existența lui Dumnezeu în societatea comunistă o apropie pe autoare de problemele metafizicii, observând că materialismul a fost și va fi întotdeauna orb la adevărul spiritual. Aceasta nu o face să părăsească adevărul social sau problemele cotidiene ale vieții. Urmează cărți precum Scream, Independence (Missouri, 1990), Radiografii pentru iubire, prefață de Gabriel Dimisianu și George Astaloș (Washington D.C. - București, 1992). Proza se substituie progresiv observației sociale, fără a renunța la note de meditație și reverie.
În comentariul asupra cărților autoarei, Andrei Pandrea precizează: „Scrierile Silviei Cinca definesc un profil scriitoricesc original, inteligent, sensibil și viu, cu aură inconfundabilă.”
Radiografii pentru succes (1993) este cartea care a avut un considerabil succes atât în America, cât și în România. Au urmat numeroase scrisori de la cititori confirmând rezultatele binefăcătoare oferite prin lectura ei. Cartea a fost publicată în română, engleză și franceză.
Himera (1996), un roman captivant despre drama exilatului și Gabriel vorbește din împărăția spiritului (1996) propun direcții de auto- ameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul erotic elementar fiind opus urii, răului, morții.
Premii
[modificare | modificare sursă]Silvia Cinca a fost distinsă cu Premiul Academiei Americano – Române, pentru Comrade Dracula și Homo Spiritus. I-a fost acordat Premiul Romfest '92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire și Premiul MNEMOS pentru Radiografii pentru succes.[10]
Operă
[modificare | modificare sursă]- Pisica și vorbele, București, 1966; Editura Eminescu,
- Spargeți oglinzile, București, 1969;
- Jean Gabin, București, 1969;
- Trenul fără stații, București, 1971;
- Zăpada nevăzută, București, 1973;
- The Non Stop Express, Washington D.C., 1983;
- Rupere de cercuri, Munchen, 1984;
- The Night of the Rising Dead, Lawrenceville, 1985;
- Homo Spiritus. Joumey of Our Magic, Washington D.C., 1988;
- Comrade Dracula, Washington D.C., 1988;
- Scream, Independence (Missouri), 1990;
- Radiografii pentru iubire, prefață de Gabriel Dimisianu și George Astaloș, Washington D.C. - București, 1992;
- Oceanul, prefață de Mircea Iorgulescu și M.N. Rusu, Washington D.C. - București, 1993;
- Radiografii pentru succes, prefață de M.N. Rusu, Iași, 1993;
- Gabriel vorbește din împărăția spiritului, Washington D.C., 1996;
- Himera, prefață de Ion Țugui, București, 1996;
- Forest of Angels, Washington D.C., 1996;
- ediția (Pădurea îngerilor), traducerea autoarei, București, 1998;
- Gabriel revine din împărăția spiritului, Washington D.C., 1997;
- Arșiță texană, București, 1998;
- Fascinația misterelor (Gabriel 3), Washington D.C., 1998;
- Hoot of the Owl in Dracula's Castle, Washington D.C., 1998;
- Schimbarea, prefață de Iordan Chimet, București, 2000;
- Între destin și Dumnezeu. Lovitura, Washington D,C., 2000;
- Mesagerul speranței, Washington D.C., 2001;
- Fuga, Editura Eminescu 2006 București;
- The Run, Washington D.C., 2006;
- Magia vieții, Editura Semne 2014 București;
- Dansezi?, Editura Semne 2016;
- Aripi în beznă, Editura Semne, 2017;
- Plutind printre stele, Editura Artemis, 2018;
- Lacrima din Cântec, Editura Artemis, 2019;
- Jocul nopților, Editura Artemis, 2019.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Radiografii Pentru Iubire” (în engleză). Goodreads. Accesat în .
- ^ Popa, Marian (). Dicționar de literatură română contemporană. Albatros. p. 169.
- ^ a b „Silvia Cinca - Author”. Accesat în .
- ^ Tismăneanu, Vladimir (). „Radio Europa Liberă, Securitatea şi jandarmii culturali”. Puterea a cincea. Accesat în .
- ^ Băileșteanu, Fănuș (). Personalități culturale românești din străinătate. Editura România Press. p. 49-50.
- ^ „„Jean Gabin" - Bibliorama”. aarc.ro. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Observatorul”. observatorul.com. Accesat în .
- ^ „Noi aparitii editoriale”. România Liberă. . Accesat în .
- ^ „~Cinca Silvia”. SCRIITORI ROMÂNI CONTEMPORANI. . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Referințe critice, biografii și comentarii complete în Dicționarul Biografic al Literaturii Romane de Aurel Sasu, (pagina 330...);
- Dicționarul general al literaturii Romane al Academiei Române, (pagina 225);
- Antologia Personalităților din exil - Institutul Român de cercetări istorice, Români în știința și cultura universală-Academia Româno-Americană de științe și arte, alte dicționare și cărți de referință, precum și comentarii în scrierile timpului în SUA și România;
- Cartea Intre sublim și tragic de George Băjenaru – Prezentul tragic în proza Silviei Cinca;
- Crispedia;
- Dicționarul Academiei Române;
- Dicționarul Scriitorilor Români de Aurel Sasu;
- Volumul Români în Cultura și Știința Occidentală, al Academiei Americano-Română de Științe și Arte;
- Enciclopedia Exilului Literar Românesc de Florin Manolescu;
- Alte referințe critice Al. Piru, M.N. Rusu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Magdalena Popescu, Tudor Nicolescu, Aureliu Goci, Mircea Iorgulescu, Dumitru Ichim, Radu Bărbulescu, Aurel Sasu, Constantin Eretescu, Gabriel Dimisianu;