Regn: Diferență între versiuni
XXN (discuție | contribuții) Fără descriere a modificării |
. |
||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
'''Regnul''' (în [[latină]]: '''''regnum''''') este al doilea cel mai înalt [[rang taxonomic]] utilizat în [[Clasificare științifică|clasificarea științifică]], după [[Domeniu (biologie)|domeniu]] și înainte de [[încrengătură]].<ref name="Woese1977"/><ref name="Woese1990"/> Acesta are ca subdiviziune opțională [[Subregn (biologie)|subregnul]]. Spre deosebire de noua clasificare, în taxonomia clasică, regnul este cel mai înalt nivel de clasificare a organismelor vii, după caracteristicile lor comune.<!-- frwiki --><ref>Crăciun T., Crăciun L.L., ''Dicționar de Biologie'', București: Editura Albatros, 1989</ref> |
'''Regnul''' (în [[latină]]: '''''regnum''''') este al doilea cel mai înalt [[rang taxonomic]] utilizat în [[Clasificare științifică|clasificarea științifică]], după [[Domeniu (biologie)|domeniu]] și înainte de [[încrengătură]].<ref name="Woese1977"/><ref name="Woese1990"/> Acesta are ca subdiviziune opțională [[Subregn (biologie)|subregnul]]. Spre deosebire de noua clasificare, în taxonomia clasică, regnul este cel mai înalt nivel de clasificare a organismelor vii, după caracteristicile lor comune.<!-- frwiki --><ref>Crăciun T., Crăciun L.L., ''Dicționar de Biologie'', București: Editura Albatros, 1989</ref> În unele clasificări moderne se individualizează cinci regnuri: procariote (bacterii), protoctiste (protozoare, alge), fungi, plante și animale. |
||
== Apariția noțiunii de regn == |
== Apariția noțiunii de regn == |
||
Versiunea de la 21 decembrie 2015 13:07
Regnul (în latină: regnum) este al doilea cel mai înalt rang taxonomic utilizat în clasificarea științifică, după domeniu și înainte de încrengătură.[1][2] Acesta are ca subdiviziune opțională subregnul. Spre deosebire de noua clasificare, în taxonomia clasică, regnul este cel mai înalt nivel de clasificare a organismelor vii, după caracteristicile lor comune.[3] În unele clasificări moderne se individualizează cinci regnuri: procariote (bacterii), protoctiste (protozoare, alge), fungi, plante și animale.
Apariția noțiunii de regn
Carl Linné
Carl Linné a fost primul care a propus noțiunea de regn în 1735, clasificând organismele în 2 regnuri: Animalia și Plantae. Însă clasificarea microorganismelor a omis-o.
Ernst Haeckel
Ernst Haeckel a creat al III-lea regn, Protista, care cuprindea microorganismele și protozoarele.
Herbert Copeland
Herbert Copeland a propus regnul Monera pentru bacterii, grupându-le pe fungi și protiste într-un singur regn, Protoctista.
Robert Whittaker
Regnul în zilele noastre
| Linnaeus 1735[4] |
Haeckel 1866[5] |
Chatton 1925[6] |
Copeland 1938[7] |
Whittaker 1969[8] |
Woese et al. 1990[2] |
Cavalier-Smith 1998[9] |
Cavalier-Smith 2015[10] |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2 regnuri | 3 regnuri | 2 domenii | 4 regnuri | 5 regnuri | 3 domenii | 2 domenii, 6 regnuri | 2 domenii, 7 regnuri |
| (netratat) | Protista | Prokaryota | Monera | Monera | Bacteria | Bacteria | Bacteria |
| Archaea | Archaea | ||||||
| Eukaryota | Protista | Protista | Eucarya | Protozoa | Protozoa | ||
| Chromista | Chromista | ||||||
| Vegetabilia | Plantae | Plantae | Plantae | Plantae | Plantae | ||
| Fungi | Fungi | Fungi | |||||
| Animalia | Animalia | Animalia | Animalia | Animalia | Animalia |
Referințe
- ^ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numiteWoese1977 - ^ a b Woese, C.; Kandler, O.; Wheelis, M. (). „Towards a natural system of organisms:proposal for the domains Archaea, Bacteria, and Eucarya”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 87 (12): 4576–9. Bibcode:1990PNAS...87.4576W. doi:10.1073/pnas.87.12.4576. PMC 54159
. PMID 2112744.
- ^ Crăciun T., Crăciun L.L., Dicționar de Biologie, București: Editura Albatros, 1989
- ^ Linnaeus, C. (). Systemae Naturae, sive regna tria naturae, systematics proposita per classes, ordines, genera & species.
- ^ Haeckel, E. (). Generelle Morphologie der Organismen. Reimer, Berlin.
- ^ Chatton, É. (). „Pansporella perplexa. Réflexions sur la biologie et la phylogénie des protozoaires”. Annales des Sciences Naturelles - Zoologie et Biologie Animale. 10-VII: 1–84.
- ^ Copeland, H. (). „The kingdoms of organisms”. Quarterly Review of Biology. 13: 383–420. doi:10.1086/394568.
- ^ Whittaker, R. H. (ianuarie 1969). „New concepts of kingdoms of organisms”. Science. 163 (3863): 150–60. Bibcode:1969Sci...163..150W. doi:10.1126/science.163.3863.150. PMID 5762760.
- ^ Cavalier-Smith, T. (). „A revised six-kingdom system of life”. Biological Reviews. 73 (03): 203–66. doi:10.1111/j.1469-185X.1998.tb00030.x. PMID 9809012.
- ^ Ruggiero, Michael A.; Gordon, Dennis P.; Orrell, Thomas M.; Bailly, Nicolas; Bourgoin, Thierry; Brusca, Richard C.; Cavalier-Smith, Thomas; Guiry, Michael D.; Kirk, Paul M.; Thuesen, Erik V. (). „A higher level classification of all living organisms”. PLOS ONE. 10 (4): e0119248. Bibcode:2015PLoSO..1019248R. doi:10.1371/journal.pone.0119248. PMC 4418965 . PMID 25923521.
Legături externe
| ||||||||||||||||||||||||||