Sari la conținut

Silvia Cinca: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
adăugare categorii și format date biografice #1lib1ref
reformulare, organizare secțiuni #1lib1ref
Linia 1: Linia 1:
{{Infocaseta Scriitor}}
{{Infocaseta Scriitor}}


'''Silvia Cinca''' ({{Date biografice|q=Q65216171}}) este scriitoare, critic de film, producător la [[Radio Europa Liberă]]. Mama Alexandrina, tatăl Ștefan Niculescu.
'''Silvia Cinca''' ({{Date biografice|q=Q65216171}}) este scriitoare, critic de film, producător la [[Radio Europa Liberă]]. Este membră a [[Uniunea Scriitorilor din România|Uniunii Scriitorilor din România]] și a Pen American Writer.


== Biografie ==
== Biografie ==
Silva Cinca s-a născut în [[București]] la [[15 iunie]] [[1934]].<ref>{{Citat carte|nume=Popa|prenume=Marian|an=1971|titlu=Dicționar de literatură română contemporană|pagină=169|editură=Albatros}}</ref> Mama Alexandrina, tatăl  Ștefan Niculescu. Școala primară CFR 40, apoi termină Școala pedagogică nr.2<ref>{{Citat web|url=http://www.silviacinca.com|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Silvia Cinca - Author}}</ref>,  iar în 1958 devine absolventă a [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale"]], secția teatrologie. Examen de Stat - cinematografie.  Frecventează cursurile clasei de actorie a actriței [[Dina Cocea (actriță din România)|Dina Cocea]]. Este repartizată de Facultate,  la [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radioteleviziunea Română]], unde răspunde de emisiunile de cinematografie.<ref>{{Citat web|url=http://www.silviacinca.com|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Silvia Cinca - Author}}</ref> E transferată la Televiziune în anul 1970 unde lucrează până în 1973 când devine corespondent Radiodifuziunea Română în Grecia (1973-1977).
Silva Cinca s-a născut în [[București]] la [[15 iunie]] [[1934]].<ref>{{Citat carte|nume=Popa|prenume=Marian|an=1971|titlu=Dicționar de literatură română contemporană|pagină=169|editură=Albatros}}</ref> Mama ei se numea Alexandrina, iar tatăl Ștefan Niculescu. A urmat Școala primară CFR 40, apoi Școala pedagogică nr.2,<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.silviacinca.com|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Silvia Cinca - Author}}</ref> iar în 1958 a absolvit [[Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București|Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale"]], secția teatrologie, la clasa actriței [[Dina Cocea (actriță din România)|Dina Cocea]]. Ulterior, a fost repartizată de Facultate la [[Societatea Română de Radiodifuziune|Radioteleviziunea Română]], unde s-a ocupat de emisiunile de cinematografie. În 1970 a fost transferată la Televiziune, unde a lucrat până în 1973, când a devenit corespondent pentru Radiodifuziunea Română în [[Grecia]] (1973-1977). A colaborat la ''[[România literară]]'', ''[[Luceafărul (revistă)|Luceafărul]]'', ''[[Cinema (revistă)|Cinema]]'', [[Cronica (revistă culturală)|Cronica]], [[Tribuna (revistă)|Tribuna]].


În România debutase cu proză în 1966 în [[Ateneu (revistă)|revista Ateneu]]. Apoi, e publicată la [[Editura Eminescu]] prima carte ”Pisica și vorbele” redactor Georgeta Dimisianu. Urmează în 1969 tot un volum de schițe și nuvele intitulat ”Spargeți oglinzile”<ref>{{Citat web|url=http://www.silviacinca.com|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Silvia Cinca - Author}}</ref>. O poveste pentru copiii ”Trenul fără stații” este urmată  în 1973 de romanul ”Zăpada nevăzută”, în Editura Albatros. Pe atunci criticul Al. Piru scria despre această “istorie antrenantă și captivantă dintre real și fantastic,” ca despre o nouă direcție.  Silvia Cinca a mai scris și o monografie despre actorul [[Jean Gabin]]. Televiziunea a făcut un film cu celebrii actori Stefan și [[Rodica Tapalagă]], după schița ei, intitulată Dialog  (1972).
A debutat cu proză în 1966 în [[Ateneu (revistă)|revista Ateneu]]. A urmat publicarea la [[Editura Eminescu]] a primului volum, intitulat ''Pisica și vorbele'', redactor Georgeta Dimisianu. În 1969 a publicat volumul de schițe și nuvele ''Spargeți oglinzil''e.<ref name=":0" /> O poveste pentru copiii „Trenul fără stații” a fost urmată  în 1973 de romanul ''Zăpada nevăzută'', apărut la [[Editura Albatros]]. Criticul [[Alexandru Piru]] a scris despre această „istorie antrenantă și captivantă dintre real și fantastic” ca despre o nouă direcție. Silvia Cinca a mai scris și o monografie despre actorul [[Jean Gabin]]. Una dintre schițele ei, „Dialog”, a fost adaptată într-un film de televiziune cu actorii [[Ștefan Tapalagă|Ștefan]] și [[Rodica Tapalagă]], în 1972.


=== Activitatea în SUA ===
În 1977 se stabilește cu familia în Statele Unite.
În 1977 s-a stabilit împreună cu familia în [[Statele Unite ale Americii]]. Aici a urmat cursuri de [[limba engleză]], apoi de scriere creativă la Northem Virginia Community College.<ref name=":1">{{Citat web|url=http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca|archive-date=2019-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20190609110626/http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|dead-url=yes}}</ref> În anul 1980 a fost angajată la postul de Radio Europa Liberă în [[Washington, D.C.|Washington D.C]]. Tot în această perioadă, a corespondat la reviste precum ''Lumea liberă'', ''Micro Magazin'' sau ''Meridianul Românesc'', a inițiat și condus Asociația LiterArt.


A revenit în lumea cărților în 1985 cu ''The Night of the Rising Dead'', urmat de ''Comrade Dracula'' (1988), roman în care a tratat tema opresiunilor din regimul lui [[Nicolae Ceaușescu]].
La început face cursuri de limba engleză, apoi de Creative Writing la Northem Virginia Community College<ref>{{Citat web|url=http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca|archive-date=2019-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20190609110626/http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|dead-url=yes}}</ref>. In anul 1980 este angajată la postul de Radio Europa Liberă  în Washington D.C. Scrie frecvent la „Lumea liberă", și „Micro Magazin", "Meridianul Românesc." etc. Inițiază și conduce asociația LiterArt.


Începând cu 1990, a publicat concomitent în America și România în engleză și română. A semnat și cu pseudonimul Roberta King.<ref name=":1" />
Reapare în lumea cărților de abia în 1985 cu  ”The Night of the Rising Dead”. Apoi ”Comrade Dracula” (1988) încearcă să dezvăluie, cu accente clare, dezastrul conștiințelor sub regimul Ceaușescu, de tipul „istoria fascinant provocatoare și captivantă a Noului Vampir".


== Analiză literară ==
În anii '90, energia explozivă - analitică a anilor '60 își caută o altă direcție și anume o literatură în parametrii exercițiului psihoterapeutic. Autoarea se depărtează de real, atrasă iremediabil de prototipul libertății și de iubirea universală. Lecturile de filosofie precum și realitatea condamnând existența lui Dumnezeu în societatea comunistă, o apropie pe autoare de problemele [[Metafizica|metafizicii]],  observând că materialismul a fost și va fi întotdeauna orb la adevărul spiritual. Aceasta nu o face să părăsească adevărul social sau problemele cotidiene ale vieții. Urmează cărți precum ”Scream”, ”Independence” (Missouri), 1990; ”Radiografii pentru iubire”, prefață de [[Gabriel Dimisianu]] și [[George Astaloș]], Washington D.C. - București, 1992.
În anii '90, energia explozivă - analitică a anilor '60 își caută o altă direcție și anume o literatură în parametrii exercițiului psihoterapeutic. Autoarea se depărtează de real, atrasă iremediabil de prototipul libertății și de iubirea universală. Lecturile de filosofie precum și realitatea condamnând existența lui Dumnezeu în societatea comunistă, o apropie pe autoare de problemele [[Metafizica|metafizicii]],  observând că materialismul a fost și va fi întotdeauna orb la adevărul spiritual. Aceasta nu o face să părăsească adevărul social sau problemele cotidiene ale vieții. Urmează cărți precum ”Scream”, ”Independence” (Missouri), 1990; ”Radiografii pentru iubire”, prefață de [[Gabriel Dimisianu]] și [[George Astaloș]], Washington D.C. - București, 1992.


Linia 24: Linia 26:
”Himera” (1996), un roman captivant despre drama exilatului și ”Gabriel vorbește din împărăția spiritului” (1996) propun direcții de auto- ameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul [[Erotism|erotic]] elementar fiind opus urii, răului, morții.
”Himera” (1996), un roman captivant despre drama exilatului și ”Gabriel vorbește din împărăția spiritului” (1996) propun direcții de auto- ameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul [[Erotism|erotic]] elementar fiind opus urii, răului, morții.


Silvia Cinca în Statele Unite are interviuri la BBC, Vocea Americii , Europa Liberă, PBS TV Canal 56 pentru Washington DC.
Publică în ultima perioadă începând cu 1990,  concomitent în America și România în engleză și în română.


== Premii ==
Silvia Cinca a fost distinsă cu Premiul Academiei Americano – Române, pentru ”Comrade Dracula” și ”Homo Spiritus”, cu Premiul Romfest '92 (Canada) pentru ”Radiografii pentru iubire”. Premiul MNEMOS pentru ”Radiografii pentru succes”.
Silvia Cinca a fost distinsă cu Premiul Academiei Americano – Române, pentru ''Comrade Dracula'' și ''Homo Spiritus''. I-a fost acordat Premiul Romfest '92 ([[Canada]]) pentru ''Radiografii pentru iubire'' și Premiul MNEMOS pentru ''Radiografii pentru succes''.


A mai semnat cu pseudonimul Roberta King<ref>{{Citat web|url=http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|accessdate=17 iunie 2019|autor=|titlu=Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca|archive-date=2019-06-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20190609110626/http://www.alternativaonline.ca/Silvia%20Cinca.html|dead-url=yes}}</ref>.

În țară a colaborat la „România literară", „Luceafărul", „Cinema", „Cronica", „Tribuna" etc.

Membră Uniunea Scriitorilor din România, Pen American Writer.

Silvia Cinca în Statele Unite are interviuri la BBC, Vocea Americii , Europa Liberă, PBS TV Canal 56 pentru Washington DC.
== Operă ==
== Operă ==



Versiunea de la 1 februarie 2024 10:06

Silvia Cinca
Date personale
Născută (90 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România
 Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba engleză
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București

Silvia Cinca (n. , București, România) este scriitoare, critic de film, producător la Radio Europa Liberă. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Pen American Writer.

Biografie

Silva Cinca s-a născut în București la 15 iunie 1934.[1] Mama ei se numea Alexandrina, iar tatăl Ștefan Niculescu. A urmat Școala primară CFR 40, apoi Școala pedagogică nr.2,[2] iar în 1958 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale", secția teatrologie, la clasa actriței Dina Cocea. Ulterior, a fost repartizată de Facultate la Radioteleviziunea Română, unde s-a ocupat de emisiunile de cinematografie. În 1970 a fost transferată la Televiziune, unde a lucrat până în 1973, când a devenit corespondent pentru Radiodifuziunea Română în Grecia (1973-1977). A colaborat la România literară, Luceafărul, Cinema, Cronica, Tribuna.

A debutat cu proză în 1966 în revista Ateneu. A urmat publicarea la Editura Eminescu a primului volum, intitulat Pisica și vorbele, redactor Georgeta Dimisianu. În 1969 a publicat volumul de schițe și nuvele Spargeți oglinzile.[2] O poveste pentru copiii „Trenul fără stații” a fost urmată  în 1973 de romanul Zăpada nevăzută, apărut la Editura Albatros. Criticul Alexandru Piru a scris despre această „istorie antrenantă și captivantă dintre real și fantastic” ca despre o nouă direcție. Silvia Cinca a mai scris și o monografie despre actorul Jean Gabin. Una dintre schițele ei, „Dialog”, a fost adaptată într-un film de televiziune cu actorii Ștefan și Rodica Tapalagă, în 1972.

Activitatea în SUA

În 1977 s-a stabilit împreună cu familia în Statele Unite ale Americii. Aici a urmat cursuri de limba engleză, apoi de scriere creativă la Northem Virginia Community College.[3] În anul 1980 a fost angajată la postul de Radio Europa Liberă în Washington D.C. Tot în această perioadă, a corespondat la reviste precum Lumea liberă, Micro Magazin sau Meridianul Românesc, a inițiat și condus Asociația LiterArt.

A revenit în lumea cărților în 1985 cu The Night of the Rising Dead, urmat de Comrade Dracula (1988), roman în care a tratat tema opresiunilor din regimul lui Nicolae Ceaușescu.

Începând cu 1990, a publicat concomitent în America și România în engleză și română. A semnat și cu pseudonimul Roberta King.[3]

Analiză literară

În anii '90, energia explozivă - analitică a anilor '60 își caută o altă direcție și anume o literatură în parametrii exercițiului psihoterapeutic. Autoarea se depărtează de real, atrasă iremediabil de prototipul libertății și de iubirea universală. Lecturile de filosofie precum și realitatea condamnând existența lui Dumnezeu în societatea comunistă, o apropie pe autoare de problemele metafizicii,  observând că materialismul a fost și va fi întotdeauna orb la adevărul spiritual. Aceasta nu o face să părăsească adevărul social sau problemele cotidiene ale vieții. Urmează cărți precum ”Scream”, ”Independence” (Missouri), 1990; ”Radiografii pentru iubire”, prefață de Gabriel Dimisianu și George Astaloș, Washington D.C. - București, 1992.

Proza se substituie progresiv observației sociale, fără a renunța la note de meditație și reverie.

In comentariul asupra cărților autoarei, Andrei Pandrea precizează: ”Scrierile Silviei Cinca definesc un profil scriitoricesc original, inteligent, sensibil și viu, cu aură inconfundabilă.”  

”Radiografii pentru succes” (1993) este cartea care a avut un considerabil succes atât în America, cât și în România. Au urmat numeroase scrisori de la cititori confirmând  rezultatele binefăcătoare oferite prin lectura ei. Carte apărută în română,engleză și franceză.

”Himera” (1996), un roman captivant despre drama exilatului și ”Gabriel vorbește din împărăția spiritului” (1996) propun direcții de auto- ameliorare a profilului interior prin meditație, autocunoaștere, supunere la exigențele morale. Iubirea se încarcă de atributele aventurii spirituale, adevărul erotic elementar fiind opus urii, răului, morții.

Silvia Cinca în Statele Unite are interviuri la BBC, Vocea Americii , Europa Liberă, PBS TV Canal 56 pentru Washington DC.

Premii

Silvia Cinca a fost distinsă cu Premiul Academiei Americano – Române, pentru Comrade Dracula și Homo Spiritus. I-a fost acordat Premiul Romfest '92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire și Premiul MNEMOS pentru Radiografii pentru succes.

Operă

  • Pisica și vorbele, București, 1966; Editura Eminescu,
  • Spargeți oglinzile, București, 1969;
  • Jean Gabin, București, 1969;
  • Trenul fără stații, București, 1971;
  • Zăpada nevăzută, București, 1973;
  • The Non Stop Express, Washington D.C., 1983;
  • Rupere de cercuri, Munchen, 1984;
  • The Night of the Rising Dead, Lawrenceville, 1985;
  • Homo Spiritus. Joumey of Our Magic, Washington D.C., 1988;
  • Comrade Dracula, Washington D.C., 1988;
  • Scream, Independence (Missouri), 1990;
  • Radiografii pentru iubire, prefață de Gabriel Dimisianu și George Astaloș, Washington D.C. - București, 1992;
  • Oceanul, prefață de Mircea Iorgulescu și M.N. Rusu, Washington D.C. - București, 1993;
  • Radiografii pentru succes, prefață de M.N. Rusu, Iași, 1993;
  • Gabriel vorbește din împărăția spiritului, Washington D.C., 1996;
  • Himera, prefață de Ion Țugui, București, 1996;
  • Forest of Angels, Washington D.C., 1996;
  • ediția (Pădurea îngerilor), traducerea autoarei, București, 1998;
  • Gabriel revine din împărăția spiritului, Washington D.C., 1997;
  • Arșiță texană, București, 1998;
  • Fascinația misterelor (Gabriel 3), Washington D.C., 1998;
  • Hoot of the Owl in Dracula's Castle, Washington D.C., 1998;
  • Schimbarea, prefață de Iordan Chimet, București, 2000;
  • Între destin și Dumnezeu. Lovitura, Washington D,C., 2000;
  • Mesagerul speranței, Washington D.C., 2001;
  • Fuga, Editura Eminescu 2006 București;
  • The Run Washington D.C., 2006;
  • Magia vieții,Editura Semne 2014 Bucuresti;
  • Dansezi?, Editura Semne 2016;
  • Aripi în beznă, Editura Semne, 2017;
  • Plutind printre stele, Editura Artemis, 2018;
  • Lacrima din Cântec, Editura Artemis, 2019;
  • Jocul nopților, Editura Artemis, 2019;

Note

  1. ^ Popa, Marian (). Dicționar de literatură română contemporană. Albatros. p. 169. 
  2. ^ a b „Silvia Cinca - Author”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Alternativa - Exilul creator, Silvia Cinca”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Referințe critice, biografii și comentarii complete în Dicționarul Biografic al Literaturii Romane de Aurel Sasu, (pagina 330...);
  • Dicționarul general al literaturii Romane al Academiei Române, (pagina 225);
  • Antologia Personalităților din exil - Institutul Român de cercetări istorice, Români în știința și cultura universală-Academia Româno-Americană de științe și arte, alte dicționare și cărți de referință, precum și comentarii în scrierile timpului în SUA și România;
  • Cartea Intre sublim și tragic de George Băjenaru – Prezentul tragic în proza Silviei Cinca;
  • Crispedia;
  • Dicționarul Academiei Române;
  • Dicționarul Scriitorilor Români de Aurel Sasu;
  • Volumul Români în Cultura și Știința Occidentală, al Academiei Americano-Română de Științe și Arte;
  • Enciclopedia Exilului Literar Românesc de Florin Manolescu;
  • Alte referințe critice Al. Piru, M.N. Rusu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Magdalena Popescu, Tudor Nicolescu, Aureliu Goci, Mircea Iorgulescu, Dumitru Ichim, Radu Bărbulescu, Aurel Sasu, Constantin Eretescu, Gabriel Dimisianu;