Ireligiozitatea în Bulgaria: Diferență între versiuni
Creată prin traducerea paginii „Irreligion in Bulgaria” |
Filled in 0 bare reference(s) with reFill 2 |
||
| Linia 28: | Linia 28: | ||
În 1946, Bulgaria a devenit [[Republica Populară Bulgaria]] sub guvernul Uniunii Sovietice. Ca [[republică sovietică]], [[Stat ateu|ateismul de stat]] a fost impus în țară.<ref>{{Citat carte|nume=Tzvetkova|prenume=Juliana|url=https://books.google.com/books?id=hKu9BQAAQBAJ&dq=atheism+Bulgaria&pg=PT58|titlu=Bulgaria - Culture Smart!: The Essential Guide to Customs & Culture|dată=1 July 2015|editură=Kuperard|isbn=9781857337143|data-accesării=2 November 2017}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Genov|prenume=Nikolai|url=https://books.google.com/books?id=AwsSPUrDfb0C&dq=atheism+Bulgaria&pg=PA73|titlu=Recent Social Trends in Bulgaria, 1960-1995|nume2=Krasteva|prenume2=Anna|dată=1 January 2001|editură=McGill-Queen's Press - MQUP|isbn=9780773568259|data-accesării=2 November 2017}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Bousfield|prenume=Jonathan|url=https://books.google.com/books?id=2yLfmoaeWukC&dq=atheism+Bulgaria&pg=PA87|titlu=Bulgaria|nume2=Richardson|prenume2=Dan|dată=2 November 2017|editură=Rough Guides|isbn=9781858288826|data-accesării=2 November 2017}}</ref> [[Constituția Dimitrov]] a eliminat biserica ortodoxă ca religie de stat a Bulgariei, iar ''Legea Denominațiunilor din 1949'' a întărit și mai mult ateismul, punând biserica sub controlul direct al statului. Legea a devenit un subiect de controversă după independența Bulgariei și a fost abrogată în 2002.<ref>{{Citat carte|nume=Petkoff|prenume=Peter|titlu=Religion and the Secular State: National Reports|editură=[[International Center for Law and Religion Studies]]|an=2015|isbn=978-8484811626|pagini=145–182|capitol=Religion and the Secular State in Bulgaria}}</ref> |
În 1946, Bulgaria a devenit [[Republica Populară Bulgaria]] sub guvernul Uniunii Sovietice. Ca [[republică sovietică]], [[Stat ateu|ateismul de stat]] a fost impus în țară.<ref>{{Citat carte|nume=Tzvetkova|prenume=Juliana|url=https://books.google.com/books?id=hKu9BQAAQBAJ&dq=atheism+Bulgaria&pg=PT58|titlu=Bulgaria - Culture Smart!: The Essential Guide to Customs & Culture|dată=1 July 2015|editură=Kuperard|isbn=9781857337143|data-accesării=2 November 2017}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Genov|prenume=Nikolai|url=https://books.google.com/books?id=AwsSPUrDfb0C&dq=atheism+Bulgaria&pg=PA73|titlu=Recent Social Trends in Bulgaria, 1960-1995|nume2=Krasteva|prenume2=Anna|dată=1 January 2001|editură=McGill-Queen's Press - MQUP|isbn=9780773568259|data-accesării=2 November 2017}}</ref><ref>{{Citat carte|nume=Bousfield|prenume=Jonathan|url=https://books.google.com/books?id=2yLfmoaeWukC&dq=atheism+Bulgaria&pg=PA87|titlu=Bulgaria|nume2=Richardson|prenume2=Dan|dată=2 November 2017|editură=Rough Guides|isbn=9781858288826|data-accesării=2 November 2017}}</ref> [[Constituția Dimitrov]] a eliminat biserica ortodoxă ca religie de stat a Bulgariei, iar ''Legea Denominațiunilor din 1949'' a întărit și mai mult ateismul, punând biserica sub controlul direct al statului. Legea a devenit un subiect de controversă după independența Bulgariei și a fost abrogată în 2002.<ref>{{Citat carte|nume=Petkoff|prenume=Peter|titlu=Religion and the Secular State: National Reports|editură=[[International Center for Law and Religion Studies]]|an=2015|isbn=978-8484811626|pagini=145–182|capitol=Religion and the Secular State in Bulgaria}}</ref> |
||
Multe tradiții religioase au fost [[Secularizare|secularizate]] în timpul stăpânirii sovietice. Sărbătorile religioase au fost redenumite, aniversările au devenit prioritare față de [[Ziua numelui|zilele onomastice]], [[Căsătorie civilă|căsătoria civilă]] a devenit standard în locul ceremoniilor religioase de căsătorie, iar impozitele au fost prioritizate față de dările către biserică. Membrii comunității [[Turcii din Bulgaria|turce]] musulmane din Bulgaria au fost vizați de propaganda naționalistă și forțați să își schimbe numele personale. Ca urmare a tradiției științifice din socialismul bulgar, academicienii din Bulgaria au avut o relativă libertate de a cerceta și discuta religia tradițională din Bulgaria.<ref name=" |
Multe tradiții religioase au fost [[Secularizare|secularizate]] în timpul stăpânirii sovietice. Sărbătorile religioase au fost redenumite, aniversările au devenit prioritare față de [[Ziua numelui|zilele onomastice]], [[Căsătorie civilă|căsătoria civilă]] a devenit standard în locul ceremoniilor religioase de căsătorie, iar impozitele au fost prioritizate față de dările către biserică. Membrii comunității [[Turcii din Bulgaria|turce]] musulmane din Bulgaria au fost vizați de propaganda naționalistă și forțați să își schimbe numele personale. Ca urmare a tradiției științifice din socialismul bulgar, academicienii din Bulgaria au avut o relativă libertate de a cerceta și discuta religia tradițională din Bulgaria.<ref name="auto">{{Citat carte|nume=Denkov|prenume=Dimitar|titlu=Freethought and Atheism in Central and Eastern Europe|nume2=Vulchev|prenume2=Georgi|nume3=Gueorguieva|prenume3=Valentina|editură=[[Routledge]]|dată=February 26, 2020|isbn=9781032173795|nume-editor=Bubík|prenume-editor=Tomáš|pagini=9–32|capitol=Bulgaria: Freethought and atheism in the shadow of ethnophyletism|nume-editor2=Remmel|nume-editor3=Václavík}}<cite class="citation book cs1" data-ve-ignore="true" id="CITEREFDenkovVulchevGueorguieva2020">Denkov, Dimitar; Vulchev, Georgi; Gueorguieva, Valentina (February 26, 2020). "Bulgaria: Freethought and atheism in the shadow of ethnophyletism". In Bubík, Tomáš; Remmel, Atko; Václavík, David (eds.). ''Freethought and Atheism in Central and Eastern Europe''. [[Routledge]]. pp. 9–32. [[International Standard Book Number|ISBN]] [[Special:BookSources/9781032173795|<bdi>9781032173795</bdi>]].</cite></ref> |
||
După independența Bulgariei față de Uniunea Sovietică în 1990, [[Constituția Bulgariei]] a recunoscut Ortodoxia Răsăriteană în Bulgaria, stabilind în același timp [[Separația între biserică și stat|separarea bisericii de stat]].<ref name=":0">{{Citat carte|url=https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/compliance/Communications/Bulgaria_NGO_DEN/Annex_3_Constitution_of_the_Republic_of_Bulgaria.pdf|titlu=Constitution of the Republic of Bulgaria|an=1991|locul-publicării=Sofia|capitol=Chapter One - Fundamental Principles}}</ref> În anii 1990, expresia religioasă a fost considerată o respingere a stăpânirii sovietice și a fost larg celebrată, iar instituțiile au fost redenumite în cinstea figurilor religioase.<ref name=" |
După independența Bulgariei față de Uniunea Sovietică în 1990, [[Constituția Bulgariei]] a recunoscut Ortodoxia Răsăriteană în Bulgaria, stabilind în același timp [[Separația între biserică și stat|separarea bisericii de stat]].<ref name=":0">{{Citat carte|url=https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/pp/compliance/Communications/Bulgaria_NGO_DEN/Annex_3_Constitution_of_the_Republic_of_Bulgaria.pdf|titlu=Constitution of the Republic of Bulgaria|an=1991|locul-publicării=Sofia|capitol=Chapter One - Fundamental Principles}}</ref> În anii 1990, expresia religioasă a fost considerată o respingere a stăpânirii sovietice și a fost larg celebrată, iar instituțiile au fost redenumite în cinstea figurilor religioase.<ref name="auto"/> |
||
== Demografie == |
== Demografie == |
||
Versiunea de la 19 septembrie 2024 17:26
Religia în Bulgaria (recensământul din 2011)[1]
Ortodoxia Bulgară (59,5%)
Neafiliat (9,3%)
Islam (7,9%)
Protestantism (0,9%)
Catolicism (0,7%)
Nedeclarat (21,8%)
Ireligiozitatea în Bulgaria se referă la ateism, agnosticism și secularism în rândul cetățenilor bulgari. Ireligiozitatea este o poziție religioasă minoritară în Bulgaria, reprezentând aproximativ 5-10% din populație și fiind a doua cea mai comună atitudine religioasă după Ortodoxia Răsăriteană. Ireligiozitatea în Bulgaria este strâns legată de istoria marxismului-leninismului și a stăpânirii sovietice în țară în secolul XX.
Istorie
Pentru mare parte din istoria sa, Biserica Ortodoxă Bulgară a fost religia principală a Bulgariei. Ireligiozitatea timpurie în Bulgaria a apărut din dezbaterea privind filetismul la începutul secolului XX, când naționaliștii bulgari nu erau de acord cu rolul pe care religia ar trebui să-l joace în independența bulgară. Revoluționarii bulgari, precum Liuben Karavelov și Hristo Botev, au scris că religia nu este necesară pentru a forma o națiune unită. În anii 1930, ateismul s-a răspândit printre academicienii bulgari, în contextul traducerii lucrărilor ateiste rusești. Acești academicieni includeau pe Asen Zlatarov, Todor Pavlov și Azaria Polikarov, care au jucat un rol în răspândirea ateismului în țară.[2]
În 1946, Bulgaria a devenit Republica Populară Bulgaria sub guvernul Uniunii Sovietice. Ca republică sovietică, ateismul de stat a fost impus în țară.[3][4][5] Constituția Dimitrov a eliminat biserica ortodoxă ca religie de stat a Bulgariei, iar Legea Denominațiunilor din 1949 a întărit și mai mult ateismul, punând biserica sub controlul direct al statului. Legea a devenit un subiect de controversă după independența Bulgariei și a fost abrogată în 2002.[6]
Multe tradiții religioase au fost secularizate în timpul stăpânirii sovietice. Sărbătorile religioase au fost redenumite, aniversările au devenit prioritare față de zilele onomastice, căsătoria civilă a devenit standard în locul ceremoniilor religioase de căsătorie, iar impozitele au fost prioritizate față de dările către biserică. Membrii comunității turce musulmane din Bulgaria au fost vizați de propaganda naționalistă și forțați să își schimbe numele personale. Ca urmare a tradiției științifice din socialismul bulgar, academicienii din Bulgaria au avut o relativă libertate de a cerceta și discuta religia tradițională din Bulgaria.[7]
După independența Bulgariei față de Uniunea Sovietică în 1990, Constituția Bulgariei a recunoscut Ortodoxia Răsăriteană în Bulgaria, stabilind în același timp separarea bisericii de stat.[8] În anii 1990, expresia religioasă a fost considerată o respingere a stăpânirii sovietice și a fost larg celebrată, iar instituțiile au fost redenumite în cinstea figurilor religioase.[7]
Demografie
Ireligiozitatea este rar întâlnit în Bulgaria, majoritatea cetățenilor fiind ortodocși răsăriteni sau musulmani. În recensământul din 2011, 9,3% dintre bulgari au declarat că sunt nereligioși,[1] o creștere semnificativă față de 3,88% în 2001.[9] Eurobarometrul a găsit că numărul bulgarilor nereligioși era de 5% în 2019, cu încă 4% nedeclarați.[10] Ireligiozitatea este mai frecvent în rândul populațiilor rome, cu 16,1% dintre romii bulgari neidentificându-se cu nicio religie în recensământul din 2001, comparativ cu doar 2,3% dintre bulgarii etnici de la acea vreme.[11][12]
Vezi și
Note
- ^ a b „Население по местоживеене, възраст и вероизповедание”. National Statistical Institute of Bulgaria. Arhivat din original la .
- ^ Denkov, Dimitar; Vulchev, Georgi; Gueorguieva, Valentina (). „Bulgaria: Freethought and atheism in the shadow of ethnophyletism”. În Bubík, Tomáš; Remmel; Václavík. Freethought and Atheism in Central and Eastern Europe. Routledge. pp. 9–32. ISBN 9781032173795.
- ^ Tzvetkova, Juliana (). Bulgaria - Culture Smart!: The Essential Guide to Customs & Culture. Kuperard. ISBN 9781857337143. Accesat în .
- ^ Genov, Nikolai; Krasteva, Anna (). Recent Social Trends in Bulgaria, 1960-1995. McGill-Queen's Press - MQUP. ISBN 9780773568259. Accesat în .
- ^ Bousfield, Jonathan; Richardson, Dan (). Bulgaria. Rough Guides. ISBN 9781858288826. Accesat în .
- ^ Petkoff, Peter (). „Religion and the Secular State in Bulgaria”. Religion and the Secular State: National Reports. International Center for Law and Religion Studies. pp. 145–182. ISBN 978-8484811626.
- ^ a b Denkov, Dimitar; Vulchev, Georgi; Gueorguieva, Valentina (). „Bulgaria: Freethought and atheism in the shadow of ethnophyletism”. În Bubík, Tomáš; Remmel; Václavík. Freethought and Atheism in Central and Eastern Europe. Routledge. pp. 9–32. ISBN 9781032173795.Denkov, Dimitar; Vulchev, Georgi; Gueorguieva, Valentina (February 26, 2020). "Bulgaria: Freethought and atheism in the shadow of ethnophyletism". In Bubík, Tomáš; Remmel, Atko; Václavík, David (eds.). Freethought and Atheism in Central and Eastern Europe. Routledge. pp. 9–32. ISBN 9781032173795.
- ^ „Chapter One - Fundamental Principles”. Constitution of the Republic of Bulgaria (PDF). Sofia. .
- ^ „Population by Districts and Religion Group as of 2001”. National Statistical Institute of Bulgaria. Arhivat din original la .
- ^ Special Eurobarometer 493, European Union: European Commission, September 2019, pages 229–230 Retrieved 17 January 2020. The question asked was "Do you consider yourself to be...?" With a card showing: Catholic, Orthodox Christian, Protestant, Other Christian, Jewish, Muslim - Shia, Muslim - Sunni, Other Muslim, Sikh, Buddhist, Hindu, Atheist, Non believer/Agnostic and Other. Also space was given for Refusal (SPONTANEOUS) and Don't Know. Jewish, Sikh, Buddhist and Hindu did not reach the 1% threshold.
- ^ „Структура на населението по вероизповедание (Structure of the population by confession)”. National Statistical Institute of Bulgaria. Arhivat din original la .
- ^ „Етнически малцинствени общности (Ethnic minority communities)”. National Statistical Institute of Bulgaria. Arhivat din original la .
| ||||||||||||||||||||
.svg)