Depresiunea Sibiului: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 11 august 2010 19:36

Depresiunea Sibiului sau Depresiunea Sibiu-Săliște este regiunea intramontană în care se situează orașul Sibiu și zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generică de "Mărginimea Sibiului".

Limitele

N, E – Podișul Hârtibaciului printr-un abrupt de 150-200 m.
S – este limitat de Munții Cindrel printr-un abrupt de 300-400 m.
V, NV – este delimitat de Podișul Amnaș, o subunitate a Podișului Secașelor.

Are două componente: Depresiunea Sibiului și Depresiunea Săliștei. Are o deschidere largă spre N, spre V depresiunea Apoldului.

Geneza

S-a format în urma adâncirii rețelei hidrografice în formațiunile miocene ale sinclinalului rezultat în urma fazei stirice.

Relieful

Depresiunea are un caracter suspendat. Se evidențiază trei trepte de relief:

-treapta colinară: este foarte asemănătoare cu relieful colinar din depresiunea Făgărașului. E constituită din câmpii piemontane fragmentate grefate pe depozite miocene.

-treapta câmpiei piemontane: e situat în prelungirea celei precedente. Este alcătuită dintr-o succesiune de conuri piemontane pleistocene în care au fost sculpatet terasele din dreapta văilor Săliștii și Cibinului. Formațiunile sunt cuaternare.

-treapta de luncă: este situat în lungul văilor Săliște și Cibin și prezintă câteva caractere importante: are caracter de maturitate, cun lunci largi și având tendințade înmlăștinire, lunca Cibinului e dezvoltată aproape în totalitate pe partea dreaptă

Clima

Este temperată cu medii anuale mai scăzute (6°C), și precipitații medii anuale de 600-700 mm.

Vegetația

A fost îndepărtată în proporție de 70%. Este răspândită în funcție de treapta colinară (fag, gorun soluri brune luvice), treapta câmpiei piemontane (pajiști secundare, pâlcuri de pădure de stejar și carpen  sol cernoziom levigat), treapta vegetaței de luncă (soluri aluviale, gleice).

Așezări

Sunt sate din categoria celor mari și foarte mari (Săliște, Orlat, Gura Râului) înființate de populația română. Orașele au fost înființate de sași: Sibiu, Cisnădie, Tălmacin.

Așezările rurale mari și foarte mari se află în zona Sibiului, și au funcții industriale.

Transporturile

Se remarcă magistrala feroviară 2, din care se desprind legături spre valea Oltului și valea Streiului.

Căile rutiere care le travesrsează: E60 și E81

Turism:

E concentrat în special de către orașul Sibiu (cetatea, muzeul Brukenthal și Astra). Zona e importantă turismului prinpotențialul antropic al Mărginimii Sibiului, prin ocupațiile tradiționale și gastronomia specifică.

Bibliografie

Geografia României, I, Geografia fizică (1983) (tratat)

Geografia României, II, Geografie umană și economică (1984) (tratat)

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Depresiunea Sibiului''' sau [[Depresiunea Sibiu-Sălişte]] este regiunea intramontană în care se situează oraşul [[Sibiu]] şi zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generică de "[[Mărginimea Sibiului]]".
+'''Depresiunea Sibiului''' sau [[Depresiunea Sibiu-Săliște]] este regiunea intramontană în care se situează orașul [[Sibiu]] și zonele limitrofe, cunoscute sub denumirea generică de "[[Mărginimea Sibiului]]".
 == Limitele ==
-*N, E – [[Podişul Hârtibaciului]] printr-un abrupt de 150-200 m.
+*N, E – [[Podișul Hârtibaciului]] printr-un abrupt de 150-200 m.
-*S – este limitat de [[Munţii Cindrel]] printr-un abrupt de 300-400 m.
+*S – este limitat de [[Munții Cindrel]] printr-un abrupt de 300-400 m.
-*V, NV – este delimitat de Podişul Amnaş, o subunitate a [[Podişul Secaşelor|Podişului Secaşelor]].
+*V, NV – este delimitat de Podișul Amnaș, o subunitate a [[Podișul Secașelor|Podișului Secașelor]].
-Are două componente: ''Depresiunea Sibiului'' şi ''Depresiunea Săliştei''. Are o deschidere largă spre N, spre V [[depresiunea Apoldului]].
+Are două componente: ''Depresiunea Sibiului'' și ''Depresiunea Săliștei''. Are o deschidere largă spre N, spre V [[depresiunea Apoldului]].
 == Geneza ==
-S-a format în urma adâncirii reţelei hidrografice în formaţiunile miocene ale sinclinalului rezultat în urma fazei stirice.
+S-a format în urma adâncirii rețelei hidrografice în formațiunile miocene ale sinclinalului rezultat în urma fazei stirice.
 == Relieful==
-Depresiunea are un caracter suspendat. Se evidenţiază trei trepte de relief:
+Depresiunea are un caracter suspendat. Se evidențiază trei trepte de relief:
-:-treapta colinară: este foarte asemănătoare cu relieful colinar din [[depresiunea Făgăraşului]]. E constituită din câmpii piemontane fragmentate grefate pe depozite miocene.
+:-treapta colinară: este foarte asemănătoare cu relieful colinar din [[depresiunea Făgărașului]]. E constituită din câmpii piemontane fragmentate grefate pe depozite miocene.
-:-treapta câmpiei piemontane: e situat în prelungirea celei precedente. Este alcătuită dintr-o succesiune de conuri piemontane pleistocene în care au fost sculpatet terasele din dreapta văilor Săliştii şi Cibinului. Formaţiunile sunt cuaternare.
+:-treapta câmpiei piemontane: e situat în prelungirea celei precedente. Este alcătuită dintr-o succesiune de conuri piemontane pleistocene în care au fost sculpatet terasele din dreapta văilor Săliștii și Cibinului. Formațiunile sunt cuaternare.
-:-treapta de luncă: este situat în lungul văilor [[Sălişte]] şi [[Cibin]] şi prezintă câteva caractere importante: are caracter de maturitate, cun lunci largi şi având tendinţade înmlăştinire, lunca Cibinului e dezvoltată aproape în totalitate pe partea dreaptă
+:-treapta de luncă: este situat în lungul văilor [[Săliște]] și [[Cibin]] și prezintă câteva caractere importante: are caracter de maturitate, cun lunci largi și având tendințade înmlăștinire, lunca Cibinului e dezvoltată aproape în totalitate pe partea dreaptă
 == Clima ==
-Este temperată cu medii anuale mai scăzute (6°C), şi precipitaţii medii anuale de 600-700 mm.
+Este temperată cu medii anuale mai scăzute (6°C), și precipitații medii anuale de 600-700 mm.
-== Vegetaţia ==
+== Vegetația ==
-A fost îndepărtată în proporţie de 70%. Este răspândită în funcţie de treapta colinară (fag, gorun soluri brune luvice), treapta câmpiei piemontane (pajişti secundare, pâlcuri de pădure de stejar şi carpen  sol cernoziom levigat), treapta vegetaţei de luncă (soluri aluviale, gleice).
+A fost îndepărtată în proporție de 70%. Este răspândită în funcție de treapta colinară (fag, gorun soluri brune luvice), treapta câmpiei piemontane (pajiști secundare, pâlcuri de pădure de stejar și carpen  sol cernoziom levigat), treapta vegetaței de luncă (soluri aluviale, gleice).
-== Aşezări ==
+== Așezări ==
-Sunt sate din categoria celor mari şi foarte mari ([[Sălişte]], [[Orlat]], [[Gura Râului]]) înfiinţate de populaţia română. Oraşele au fost înfiinţate de saşi: [[Sibiu]], [[Cisnădie]], [[Tălmacin]].
+Sunt sate din categoria celor mari și foarte mari ([[Săliște]], [[Orlat]], [[Gura Râului]]) înființate de populația română. Orașele au fost înființate de sași: [[Sibiu]], [[Cisnădie]], [[Tălmacin]].
-Aşezările rurale mari şi foarte mari se află în zona Sibiului, şi au funcţii industriale.
+Așezările rurale mari și foarte mari se află în zona Sibiului, și au funcții industriale.
 == Transporturile ==
-Se remarcă magistrala feroviară 2, din care se desprind legături spre valea Oltului şi valea Streiului.
+Se remarcă magistrala feroviară 2, din care se desprind legături spre valea Oltului și valea Streiului.
-Căile rutiere care le travesrsează: E60 şi E81
+Căile rutiere care le travesrsează: E60 și E81
 == Turism: ==
-E concentrat în special de către oraşul [[Sibiu]] (cetatea, [[muzeul Brukenthal]] şi Astra). Zona e importantă turismului prinpotenţialul antropic al Mărginimii Sibiului, prin ocupaţiile tradiţionale şi gastronomia specifică.
+E concentrat în special de către orașul [[Sibiu]] (cetatea, [[muzeul Brukenthal]] și Astra). Zona e importantă turismului prinpotențialul antropic al Mărginimii Sibiului, prin ocupațiile tradiționale și gastronomia specifică.
 ==Bibliografie==
 :''Geografia României, I, Geografia fizică'' (1983) (tratat)
-:''Geografia României, II, Geografie umană şi economică'' (1984) (tratat)
+:''Geografia României, II, Geografie umană și economică'' (1984) (tratat)
 [[Categorie:Depresiuni din România|Sibiu]]
-[[Categorie:Judeţul Sibiu]]
+[[Categorie:Județul Sibiu]]