Sari la conținut

Valentin Timaru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Valentin Timaru
Date personale
Născut (83 de ani) Modificați la Wikidata
Sibiu, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
muzicolog[*]
pedagog[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicaloperă  Modificați la Wikidata

Valentin Timaru (n. , Sibiu, România) este un compozitor, muzicolog și pedagog român.

Biografie

Studii muzicale la Conservatorul „Gheorghe Dima” (1959-1964).

Conservatorul București, secția compoziție (1965-1968) cu Anatol Vieru.

Cursuri de perfecționare la Cluj (1970-1972) cu Sigismund Toduță.

Doctor în muzicologie la Conservatorul Cluj – sub îndrumarea lui Romeo Ghircoiașiu (1982).

Profesor de muzică la Buftea (1964-1968), inspector cu probleme de muzică al Comitetului de cultură al jud. Cluj (1968-1970), asistent, lector și, din 1990 profesor la catedra de compoziție a Academiei de muzică Cluj. Din 1992 conducător de doctorat la specialitatea Stilistică muzicală.

Creația muzicală

1. Creația scenică

  • Lorelei, operă în două părți, pe un libret de Maria Vartic, după o idee (roman) de Ionel Teodoreanu (1989)
  • Ciuleandra, balet în două acte, pe un libret de Alexandru Iorga și Livia Tulbure, după o idee (roman) de Liviu Rebreanu (1999-2000)
  • Tinerețe fără bătrânețe, mono-operă în patru părți, pe un libret de Mariana Vartic (2006)

2. Creația concertantă

  • Concert pentru vioară și orchestră (1976) - în patru părți Lamento, Melopee, Variațiuni și Epilog
  • Dublu concert pentru contrabas, percuție solo și orchestră (1980)
  • Concert pentru violă și orchestră (2009) - în trei părți Nostalgia, Baladă și Scherzo

2.1 Alte lucrări pentru instrument solist și orchestră

3. Creația simfonică

  • Moment elegiac - in memoriam Enescu (1970)
  • Simfonia I (1972, revizuită în 1976) - în trei părți Allegro, Andante sostenuto și Moderato poco animato
  • Simfonia a II-a, Musica per Ungaretti (1987-1988)
  • Simfonia a III-a, Miorița (1988)
  • Simfonia a IV-a, Sinfonia giocosa (1990)
  • Simfonia a V-a, Sinfonia da requiem (1999)

3.1 Alte lucrări orchestrale: Vocalize II (1979) - schiță pentru orchestră de coarde, Variațiuni pe un cântec popular (1980) - pentru orchestră de coarde,

Omagiu lui Enescu (1980), Mică suită pentru orchestră școlară (1981)

4. Creația vocal-simfonică

4.1 Oratorii

  • Cântece de vremuire, oratoriu liric pentru cor mixt, cor de copii, soliști și orchestră, pe versuri populare (1979, revizuit în 1982)
  • Pe urmele Mioriței, oratoriu liric pentru cor mixt, soliști vocali, soliști instrumentiști și orchestră, pe versuri populare (1984)
  • Liturghia solemnă (Missa Solemnis), pentru cor mixt, soliști și orchestră (1999)
  • Oratoriul de Crăciun, pentru cor mixt, grup coral bărbătesc, grup coral feminin (sau cor de copii), soliști, narator și orchestră, pe versuri religioase și populare

(p.a.a. decembrie 2017) https://www.youtube.com/watch?v=eCGETKZtNKk&t=407s

4.2 Cantate

  • Toate drumurile duc, pentru cor mixt, pian și percuție, pe versuri de Lucian Blaga (1971)
  • Mihai vodă Viteazul, pentru cor mixt, bariton și orchestră, pe versuri de Dumitru M. Ion (1976)
  • Meșterul, pentru cor mixt, recitator și orchestră, pe versuri de Nicolae Labiș (1980)
  • Dați-mi un trup voi munților, pentru cor mixt, orgă și percuție, pe versuri de Lucian Blaga (1992)

5. Creația cameral-instrumentală

5.1 Solo

5.2 Duo

  • Pif-puf-puf, pentru pian și percuție (1988)
  • Elegie pentru flaut și pian (2001)
  • Dolce-dolcian, pentru fagot și pian (2009)

5.3 Trio

  • Sonata pentru contrabas, pian și percuție (1971)

5.4 Cvartete

  • Cvartetul de coarde nr. 1 (1968)
  • Cvartetul de coarde nr. 2 (1992)
  • Tuba mirum, pentru cvartet de tromboni (1993)

5.5 Cvintete

  • Cvintet cu harpă (1977)
  • Cvintet de clarinete (2004)
  • Ecou de colind - cvintet cu pian (2006)

5.6 Alte ansambluri cameral-instrumentale

  • Intermediu pentru ansamblu de percuție (1984) - din oratoriul Pe urmele Mioriței
  • Colind (in memorim Toduță), pentru cvartet de coarde, bandă magnetică și percuție (1991)

6. Creația corală

6.1 Coruri a cappella

  • Diptic pentru cor mixt, pe versuri populare (1962)
  • Coruri (Ia-ți mireasă ziua bună, Nu-i credea feciorului, Găzdiță găzdiță, Cântec de leagăn, Munților cu brazi înalți și Rău li pare unora) - 1969
  • Mi-o da doru jos, pentru cor mixt (1970)
  • Troparul nașterii, pentru cor mixt (1971)
  • Cântecele pădurii (Frumoasă ești pădurea mea, Din adormita pădure, Ne vindecăm), pentru cor mixt (1973)
  • Coruri pe voci egale (Ostașii, Melc-melc, Răzvan năzdrăvan, Două peșteri, La mulți ani, Chipul țării mele, Măi arici, Hai că plouă, Păpădie, Omul de zăpadă, Toamna, Moșu, Bunica, Chică mică, Gând tatei), 15 cântece pentru copii - în câte 5 variante progresive (1975)
  • Barză-barză, pentru cor de copii (1976)
  • Baba oarba, pentru cor de copii (1976)
  • 2 Cântece aromânești (Cîntic di leagăn, Aide s-dzâtem ună), pentru cor de femei (1977)
  • Slobozâ-ne gazdă-n casă, pentru cor mixt (1977)
  • Mândru-și cânt-un cerb în codru, pentru cor mixt (1979)
  • Trei coruri pe versuri populare (Vocalize, Colo susu, Toaca), pentru cor mixt, edit. 1980
  • Din cântecele Mariei (repertoriul Mariei Tănase - Cine iubește și lasă, Ciuleandra, etc.), rapsodie corală pentru cor mixt (1981)
  • Colinda fetii, pentru cor mixt (1982)
  • Cântecul cununii, pentru cor mixt (1982)
  • Vara, poem pentru cor mixt, pe versuri de George Coșbuc (1983)
  • Musica per Ungaretti (Lontango, Stasera, Solitudine, Dormire, Casa mia, Mattina, Dal viale di valle, Sono una creatura), 8 miniaturi corale pe versuri de Giuseppe Ungaretti (1985)
  • Clin-clin, pentru cor mixt (1987)
  • Sara bună, pentru cor mixt (1987)
  • Pogorît-o pogorât, pentru cor mixt (1988)
  • Sculați gazde - coborît-o coborît (variante) pentru cor de copii (1988)
  • Moș Crăciun, pentru cor mixt (1990)
  • Nu fi gazdă supărat, pentru cor mixt (1990)
  • Elegie, Coral, două coruri mixte (1992)
  • 10 cântece în canon (Ieși soare din-chisoare, Cocostârc, La mulți ani, Eu îș mai micuț, Toconelele, Păpărudă, Pas pas pasărea, Ostașii, Păpădie, Treci ploaie), pentru cor pe voci egale (1992)
  • Axion, pentru cor bărbătesc; Cuvine-se, varianta pentru cor mixt - din Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur (1993)
  • O ce veste ca la Boarta, pentru cor mixt (1998)
  • Cântece de bejenie, ciclu de coruri mixte (2002)
  • Rugă, pentru cor mixt, pe versurile lui Corneliu Coposu (2006)

6.2 Lucrări corale cu acompaniament instrumental

  • Trei coruri pe versuri de Blaga (Greul văzduhului, Cântecul, Belșug), pentru cor mixt, flaut, 2 violoncele și 2 contrabași (1977)
  • Muzică pentru Eminescu (Peste vârfuri, Lacul, Prin nopți tăcute, Dintre sute de catarge, Se bate miezul nopții), 5 poeme coral-instrumentale (1983-1986)
  • Liturghia Sf. Ioan Gură-de-Aur, pentru cor mixt, clopote și percuție (1994)
  • Ala-bala, pentru cor de copii, două soprane și pian (2003)

7. Creația vocală

  • Cântece de miezul nopții (Epitaf - versuri N. Labiș, Decepție - versuri T. Arghezi, Tu - versuri N. Labiș, Lacustră - versuri G. Bacovia, Miez de noapte - versuri T. Arghezi), pentru bas și pian (1974) min.4.34
  • Cântece pe versurile Anei Blandiana (Octombrie, Cădere, Baladă, Psalm, Rugăciune), pentru sopran și pian (1975)
  • Parodii vocal-instrumentale (Noiembrie, Frumoasă ești pădurea mea, Vin Țigăncile), pentru voce, cvartet de coarde și percuție, pe versuri de George Topârceanu (1987)
  • Cântece pe versuri de Blaga (Cântecul călătorului în toamnă, Noapte de mai, Flori de mac) - în două variante: pentru sopran și pian, pentru bas și pian (1992)
  • Harfă de Vânt (Tunetul timpului, Flori de câmp, Cinci degete neliniștite, Harfă de vânt, Violon), cântece pentru alto, pian și violă, pe versuri de Adrian Tarța (2008)
  • Musica per Ungaretti (Lontango, Stasera, Solitudine, Casa mia, Mattina, Dal viale di valle, Sono una creatura), cântece pentru sopran și pian (2009)

Lucrări teoretice

  • Morfologia și structura formei muzicale, Curs (tratat) de Forme și Analize muzicale Volumul I (litografiat), Academia de Muzică „Gh. Dima”, Cluj-Napoca, 1990
  • Simfonismul enescian, Editura Muzicală, București, 1992 (Premiul Academiei Române, Premiul U.C.M.R.)
  • Principiul stroficității, Curs (tratat) de Forme și Analize muzicale Volumul II (litografiat), Academia de Muzică „Gh. Dima”, Cluj-Napoca, 1994
  • Compendiu de forme și analize muzicale, Universitatea Transilvania din Brașov (Facultatea de muzică), 1997
  • Ansamblul muzical și arta scriiturii pentru diversele sale ipostaze, Editura Institutului Biblic „Emanuel” din Oradea, 1999
  • Dicționar noțional și terminologic, Editura Universității din Oradea, 2003 (Ediția a II-a, 2004)
  • Analiza muzicală între conștiința de gen și conștiința de formă, Editura Universității din Oradea, 2003 (Premiul U.C.M.R.)
  • Aforisme, Comentarii și Confesiuni, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2007
  • Muzica noastră cea spre ființă, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2008, Ediția a II-a cu adăugiri
  • Frumosul Artistic și fațetele sale subiective, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș, 2009
  • Stilistică muzicală (Volumul I, Volumul II Tomul A, Volumul II Tomul B - Repere stilistice în creația muzicală de inspirație liturgică), Editura MediaMusica, Cluj-Napoca, 2014

Articole și studii în revistele de specialitate

Premii

Bibliografie

  • Elena Maria Șorban: Valentin Timaru. Oratoriul „Pe urmele Mioriței”, în: Muzica, București, nr. 2, 1997
  • Mirela Mercean-Țârc: Articularea formei în simfoniile compozitorilor clujeni din a doua jumătate a secolului XX, Editura Universității Oradea, 2007

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Valentin Timaru