Sari la conținut

Piciorul elefantului (Cernobîl)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Centrala nucleară de la Cernobîl

Piciorul elefantului este porecla dată unei mase mari de corium, formată din materiale provenite din beton topit, nisip, oțel, uraniu și zirconiu. Masa s-a format sub Reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, lângă Prîpeat, Ucraina, în timpul accidentului nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986, și este cunoscută pentru radioactivitatea sa extremă. Este numit astfel datorită aspectului său ridat și al dimensiunii mari, care amintesc de piciorul unui elefant.

A fost descoperit în decembrie 1986, iar „piciorul” este situat într-un tunel de mentenanță sub reactorul nr. 4, deși formațiunea fotografiată frecvent este doar o mică parte dintr-o masă mult mai mare de corium. Are o reputație populară ca fiind unul dintre cele mai radioactive obiecte din istorie, deși pericolul a scăzut în timp din cauza dezintegrării componentelor sale radioactive.[1][2]

Origine

Articol principal: Accidentul nuclear de la Cernobîl.

Piciorul elefantului este o masă de corium negru cu multe straturi, asemănător scoarței de copac și sticlei. S-a format în timpul dezastrului de la Cernobîl din 1986 dintr-un amestec asemănător lavei, rezultat din materialul topit al nucleului care a ieșit din camera reactorului, materiale din reactorul însuși și diverse componente structurale ale centralei, cum ar fi betonul și metalul.[3] Piciorul a fost descoperit ulterior, în decembrie 1986. Piciorul elefantului este situat în camera 217/2, la 15 metri sud-est de reactorul distrus și la 6 metri deasupra nivelului solului.[4][5] Materialul care formează piciorul elefantului a ars prin cel puțin 2 metri de beton armat, apoi a curs prin conducte și fisuri și pe un hol pentru a ajunge la locația sa actuală.[5]

Compoziție

Piciorul elefantului este o ceramică neagră compusă în principal din dioxid de siliciu, cu cantități mai mici de alți oxizi, în special uraniu, calciu, fier, zirconiu, aluminiu, magneziu și potasiu.[1][2][6][7] Odată cu trecerea timpului, cristalele de zircon au început să se formeze lent în masă pe măsură ce se răcește, iar dendritele cristaline de dioxid de uraniu cresc rapid și se descompun în mod repetat.[3] Deși distribuția particulelor care conțin uraniu nu este uniformă, radioactivitatea masei este distribuită uniform.[3] Masa era destul de densă și refractară la încercările de a colecta probe pentru analiză printr-un burghiu montat pe un cărucior controlat de la distanță, fiind necesare cartușe perforante trase dintr-o pușcă de asalt AK-47 pentru a sparge bucăți utilizabile.[5][1][2] Până în iunie 1998, straturile exterioare începuseră să se transforme în praf, iar masa a început să crape, deoarece componentele radioactive începeau să se dezintegreze până la un punct în care integritatea structurală a sticlei ceda.[8] În 2021, masa a fost descrisă ca având o consistență similară nisipului.[9]

Radioactivitate

Piciorul elefantului era extrem de radioactiv la momentul descoperirii sale, aproximativ opt luni după formare. Radioactivitatea din apropiere ajungea la valori cuprinse între 8.000 și 10.000[10] de roentgeni, sau 80 până la 100 de grays pe oră.[2] Aceasta înseamnă că o persoană expusă la radiații timp de cinci minute primea o doză letală de radiații (50% șanse de deces) de 4,5 grays.[11][12][13] Intensitatea radiației a scăzut semnificativ de atunci. În 1996, directorul adjunct al Proiectului New Safe Confinement, Artur Korneyev,[a] a putut vizita pe scurt piciorul elefantului. Pentru a fotografia formațiunea într-o încăpere altfel întunecată, acesta a folosit un aparat de fotografiat automat și o lanternă.[15]

Piciorul elefantului conține aproximativ 10% uraniu din punct de vedere al masei, acesta fiind un emițător de particule alfa.[3] Radiația alfa, în mod normal, nu poate pătrunde pielea, însă devine cea mai periculoasă formă de radiație atunci când particulele radioactive sunt inhalate sau ingerate. Acest lucru a trezit din nou îngrijorări deoarece probele de material provenite din topirea reactorului (inclusiv piciorul elefantului) se transformă în praf.[9] Cu toate acestea, coriumul încă reprezintă un pericol extern din cauza radiației gamma provenită de la produșii de fisiune, în principal 137Cs⁠(d).

Note

  1. ^ Korneyev was interviewed by The New York Times reporter Henry Fountain in 2014 in Slavutich, Ukraine, before his retirement.[14]

Referințe

  1. ^ a b c Higginbotham, Adam (). Midnight in Chernobyl: The Untold Story of the World's Greatest Nuclear Disaster⁠(d). Random House. p. 340. ISBN 9781473540828. The substance proved too hard for a drill mounted on a motorized trolley, ... Finally, a police marksman arrived and shot a fragment of the surface away with a rifle. The sample revealed that the Elephant's Foot was a solidified mass of silicon dioxide, titanium, zirconium, magnesium, and uranium ... 
  2. ^ a b c d United States Foreign Broadcast Information Service, ed. (). Daily Report: Soviet Union. The Service. p. 133. The radiation level near it was approximately 8,000 roentgens per hour in 1986. Even five minutes spent near the 'foot' would have killed a man ... the substance failed to yield to a drill mounted on a special remote-controlled truck ... A skilled marksman ... fired armor-piercing bullets into it ... Analysis of the fragments obtained in this way showed that they consisted of 70–90% silicon dioxide (fused sand), 2–10% fuel particles, and, in addition, contained graphite (hence the black color), metal alloys, and so on ... 
  3. ^ a b c d Vlasova, Irina; Shiryaev, Andrey; Ogorodnikov, Boris; Burakov, Boris; Dolgopolova, Ekaterina; Senin, Roman; Averin, Alexey; Zubavichus, Yan; Kalmykov, Stepan (). „Radioactivity distribution in fuel-containing materials (Chernobyl "lava") and aerosols from the Chernobyl "Shelter"”. Radiation Measurements. 83: 20–25. Bibcode:2015RadM...83...20V. doi:10.1016/j.radmeas.2015.06.005. ISSN 1350-4487. 
  4. ^ . ISSN 2372-1766.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ a b c R. F. Mould (). Chernobyl Record: The Definitive History of the Chernobyl Catastrophe. CRC Press. p. 130. ISBN 9781420034622. 
  6. ^ Jaromir Kolejka, ed. (). Role of GIS in Lifting the Cloud Off Chernobyl. NATO Science: Earth and environmental sciences. 10 (ed. illustrated). Springer Science & Business Media. p. 72. ISBN 9781402007682. 
  7. ^ Ann Larabee (). Decade of Disaster (ed. illustrated). University of Illinois Press. p. 50. ISBN 9780252068201. 
  8. ^ Vlasova, Irina; Shiryaev, Andrey; Ogorodnikov, Boris; Burakov, Boris; Dolgopolova, Ekaterina; Senin, Roman; Averin, Alexey; Zubavichus, Yan; Kalmykov, Stepan (). „Radioactivity distribution in fuel-containing materials (Chernobyl "lava") and aerosols from the Chernobyl "Shelter"”. Radiation Measurements. 83: 20–25. Bibcode:2015RadM...83...20V. doi:10.1016/j.radmeas.2015.06.005. ISSN 1350-4487. 
  9. ^ a b Stone, Richard (). „'It's like the embers in a barbecue pit.' Nuclear reactions are smoldering again at Chernobyl”. Science. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „The Elephant's Foot of the Chernobyl disaster, 1986 - Rare Historical Photos”. Rare Historical Photos (în engleză). . Accesat în . 
  11. ^ „Lethal Dose (LD)”. US Nuclear Regulatory Commission. . Accesat în . 
  12. ^ United States Foreign Broadcast Information Service, ed. (). Daily Report: Soviet Union. The Service. p. 133. The radiation level near it was approximately 8,000 roentgens per hour in 1986. Even five minutes spent near the 'foot' would have killed a man ... the substance failed to yield to a drill mounted on a special remote-controlled truck ... A skilled marksman ... fired armor-piercing bullets into it ... Analysis of the fragments obtained in this way showed that they consisted of 70–90% silicon dioxide (fused sand), 2–10% fuel particles, and, in addition, contained graphite (hence the black color), metal alloys, and so on ... 
  13. ^ Hill, Kyle (). „Chernobyl's Hot Mess, "the Elephant's Foot," Is Still Lethal”. Nautilus (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ Fountain, Henry (). „Chernobyl: Capping a Catastrophe”. The New York Times. Accesat în . 
  15. ^ Goldenberg, Daniel (). „The Famous Photo of Chernobyl's Most Dangerous Radioactive Material Was a Selfie”. Atlas Obscura. Accesat în . 

Vezi și

51°23′21″N 30°05′54″E / 51.3892°N 30.09833°E ({{PAGENAME}})

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Piciorul_elefantului_(Cernobîl)&oldid=16489832