Lipsa religiei în România
Religia în România Recensământul din 2011[1]
Creștinism Ortodox (81%)
Protestantism (6,2%)
Catolicism (5,1%)
Altele (1,5%)
Nereligios (0,2%)
Fără date (6%)
Ireligiozitatea în România este rară. România este una dintre cele mai religioase țări din Europa,[3] cu 92% dintre oameni afirmând că cred în Dumnezeu.[4] Nivelurile de ireligiozitate sunt mult mai scăzute decât în majoritatea celorlalte țări europene și sunt printre cele mai scăzute din lume. La recensământul din 2011, doar 0,11% din populație s-a declarat ateistă, în creștere față de recensământul din 2002, în timp ce 0,10% nu aparțin niciunei religii.[5] Deși România rămâne una dintre cele mai religioase țări din Europa, frecventarea bisericii și participarea la slujbe sunt destul de scăzute, chiar și comparativ cu unele țări mai puțin religioase decât România. Practicarea religiei este în principal o activitate a persoanelor în vârstă, în special în zonele rurale, în timp ce în zonele urbane frecventarea bisericii și practica religioasă sunt mult mai scăzute. În 2021, aproape 85% s-au declarat religioși, dintre care aproximativ 73% sunt ortodocși, 12% alte religii, aproximativ 1% atei sau ireligioși și aproximativ 14% nu au declarat nimic despre religie.
Istorie
Înainte de independența României față de Imperiul Otoman, biserica și statul erau strâns aliniate. Ca țară independentă, România a fost capabilă să-și stabilească propriile politici religioase, permițând un anumit grad de separare între biserică și stat. Gândirea liberă și anticlericalismul au fost importate în România din Europa de Vest la mijlocul secolului al XIX-lea. Susținătorii gândirii libere, cum ar fi Constantin Thiron și Panait Zosin de la Universitatea din Iași, au lucrat pentru răspândirea filozofiei, deși aceasta a rămas relativ obscură în țară. Una dintre primele dezbateri privind secularismul în România a fost cea legată de incinerație; Biserica Ortodoxă s-a opus incinerației și a intrat în conflict cu susținătorii seculari ai acestei practici până la legalizarea sa în 1936.[6]
Ateismul marxist a devenit proeminent în România după ce țara a căzut sub conducerea comunistă în 1945. Biserica Ortodoxă a fost sever restricționată în practicile sale, iar religiile minoritare au fost complet interzise. Datorită prevalenței Bisericii Ortodoxe în societatea românească, ateismul de stat nu a fost implementat în aceeași măsură ca în multe alte țări comuniste. În schimb, Partidul Comunist a prioritizat propaganda împotriva religiei în favoarea științei marxiste. Preoții au fost, de asemenea, convertiți în propagandiști și spioni pentru regimul comunist. După căderea regimului comunist în 1989, ateismul a fost pe scară largă marginalizat în România din cauza asocierilor sale cu teroarea comunismului. Remus Cernea este văzut ca lider al gândirii libere și al credinței ateiste la începutul secolului XXI.[6]
Ireligiozitatea și ateismul tind să fie mai ridicate în zonele urbane și în orașele bine dezvoltate decât în zonele rurale și în zonele mai puțin dezvoltate.
Demografie
Peste 20.700 de oameni din România sunt atei, conform recensământului din 2011.[7] Astfel, numărul românilor care nu cred în Dumnezeu aproape că s-a triplat în deceniul precedent.[8] Cea mai mare concentrație se găsește în zona București–Ilfov (aproape 8.000 de atei) și în zonele în general bogate ale țării (Transilvania, Banat), cea mai mică fiind în Oltenia (750), Dobrogea și zonele sărace ale Țării Românești ( Teleorman, Călărași, Ialomița).[8] Înainte de recensământul din octombrie 2011, Asociația Secular-Umanistă (ASUR) a desfășurat o campanie prin care a încercat să promoveze un recensământ precis, în care persoanele care se consideră atei să aibă încredere în alegerea acestei opțiuni.[8] Conform ASUR, sondajele European Values Survey (1999)[9] și World Values Survey (2005)[10] arată că procentul real al celor care se declară atei este de cel puțin 6–7% din populație, de 60–70 de ori mai mare decât rezultatul recensământului din 2002.[8] În The Cambridge Companion to Atheism (2006), Phil Zuckerman oferă o cifră de 4%.[11] Un sondaj din 2014 realizat de WIN/Gallup International Association arată că 16% dintre români nu sunt religioși și doar 1% sunt atei convinși.[12]
>0.5%
0.1–0.5%
<0.1%
| Regiunea de dezvoltare | Nereligios | Atei | Total |
|---|---|---|---|
| București-Ilfov | 3.295 | 8.517 | 11.812 (0.51%) |
| Centru | 5.611 | 2.085 | 7.696 (0.32%) |
| Nord-Est | 1.213 | 1.629 | 2.842 (0.08%) |
| Nord-Vest | 4.622 | 3.098 | 7.720 (0.29%) |
| Sud-Est | 607 | 1.321 | 1.928 (0.07%) |
| Sud-Muntenia | 970 | 1.443 | 2.413 (0.07%) |
| Sud-Vest Oltenia | 380 | 525 | 905 (0.04%) |
| Vest | 2.219 | 2.125 | 4.344 (0.23%) |
| Total [13] | 18.917 | 20.743 | 39.660 |
Sondajele
| Sondaj/Studiu | An | atei | Agnosticii | Nereligios |
|---|---|---|---|---|
| Companionul Cambridge pentru ateism | 2006 | 4% | ||
| Dentsu Inc. [14] | 2006 | 2,4% | ||
| WIN/Gallup International [15] | 2014 | 1% | 16% | |
Profil socio-demografic
Conform unui studiu realizat de cercetători de la Open Society Foundations, ateii români sunt un grup foarte tânăr și cu un nivel de educație semnificativ mai ridicat decât media națională: 53% dintre atei au sub 30 de ani și 33% dintre ei au finalizat studiile superioare.[16] Grupul de atei/agnostici/persoane fără religie trăiește într-o proporție de 59% în zonele urbane – în capitală și în alte orașe mari – și este mai ușor de găsit în Țara Românească și mai greu in Moldova.[16]
Ateii sunt mai intoleranți decât majoritatea românilor în ceea ce privește aproape toate grupurile sociale asupra cărora au fost întrebați: romi, sectanți, maghiari, musulmani, evrei și persoane sărace.[17] Singura excepție de la această serie de intoleranță este reprezentată de homosexuali, față de care ateii manifestă mai multă toleranță decât media națională.[17] În ceea ce privește poziționarea ideologică, ateii se declară, în egală măsură, atât de dreapta, cât și de stânga, majoritatea dintre ei (56%) situându-se la centrul liniei ideologice. Doar opt procente spun că preferă politicile economice de stânga, în timp ce politicile economice de dreapta atrag 47% dintre atei.[17]
Vezi și
Legături externe
Note
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011 pe religii”. www.recensamantromania.ro, site-ul Institutului Român de Statistică. Arhivat din original (xls) la . Accesat în .
- ^ Special Eurobarometer 341 / Wave 73.1 – TNS Opinion & Social (PDF). Brussels. octombrie 2010. p. 204. Arhivat din original (PDF) la .
- ^ Tomka, Miklós (). Expanding Religion: Religious Revival in Post-communist Central and Eastern Europe. Walter de Gruyter. p. 75. ISBN 9783110228151.
- ^ Tarta, Mihai (). Sremac, Srdjan; Ganzevoort, R. Ruard, ed. Religious and Sexual Nationalisms in Central and Eastern Europe: Gods, Gays and Governments. Leiden: Brill. p. 33. ISBN 978-90-04-29779-1.
- ^ „Ce ne spune recensământul din anul 2011 despre religie?” (PDF). Institutul Național de Statistică. octombrie 2013.
- ^ a b Turcescu, Lucian (). „Romania: Between freethought, atheism, and religion”. În Bubík, Tomáš; Remmel; Václavík. Freethought and Atheism in Central and Eastern Europe (în engleză). Routledge. pp. 207–232. ISBN 9781032173795.
- ^ „Ateismul în România. Care sunt județele cu cei mai mulți atei”. Gândul. .
- ^ a b c d „Numarul ATEILOR s-a triplat. Cati romani au renuntat la religie?”. 9AM. .
- ^ EVS (). „Survey 1999”. European Values Study. doi:10.4232/1.10789. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „World Values Survey, 2005”. The Association of Religion Data Archives. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Phil Zuckerman (). „Contemporary Numbers and Patterns”. The Cambridge Companion to Atheism. Cambridge University Press. p. 55. ISBN 9781139827393.
- ^ „Regional & Country Results”. WIN/Gallup International. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Religiile Romaniei. Orasul cu cel mai mare procent de atei din tara”. InCont.ro.
- ^ „Dentsu Inc” (în japoneză).
- ^ „Q9. Irrespective of whether you attend a place of worship or not, would you say you are?”. Romania (PDF). WIN/GIA. . p. 10. Accesat în .
- ^ a b „Ateii din Romania sunt tineri, educati si intoleranti”. Ziare.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Voicu, Ovidiu (). „Atei în România: puțini, tineri, educați, de dreapta și intoleranți” (PDF). Fundația Soros. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
| ||||||||||||||||||||
.svg)