Sari la conținut

Dan Puric

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(dif) ← Versiunea anterioară | afișează versiunea curentă (dif) | Versiunea următoare → (dif)
Acest articol sau această secțiune este sub formă de listă și trebuie rescris sub formă de text format din fraze legate.
Eticheta a fost introdusă în august 2011
Dan Puric

Dan Puric (apr 2012)
Date personale
Nume la naștereLiviu Dan Puric
Născut (65 de ani) Modificați la Wikidata
Buzău, România Modificați la Wikidata
Copiiun băiat[1] din prima căsătorie și doi copii din a doua căsătorie, o fată și un băiat.
CetățenieRomânia Român
Religiecreștinism ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
OcupațieActor, Regizor, Eseist
Limbi vorbitelimba română[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUnivesitatea „Ion Luca Caragiale” (1985)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Dan Puric (n. , Buzău, România) este un actor, eseist, autor și regizor de teatru român și militant politic de extrema dreaptă.[3][4][5] Spectacolele sale - Toujours l'amour, Made in Romania, Costumele, Don Quijote - au fost reprezentate în mai multe țări. În film, a jucat rolul principal în coproducția româno-sârbă Broken Youth, iar spectacolele sale de pantomimă au fost transmise de televiziunile: BBC Belfast Royal College, 3SAT Frankfurt și RTL Luxemburg. A mai jucat în filme pentru televiziunea publică din Lausanne, Elveția.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Studii

[modificare | modificare sursă]

Teatru

[modificare | modificare sursă]

Roluri principale

[modificare | modificare sursă]
An Rol Piesă de teatru Regia Detalii
2023 Dl. Posket Secretul familiei Posket Dan Tudor
2022 Spirache Titanic Vals Dan Tudor
2015 Zmeul Înșir'te mărgărite după Victor Eftimiu Dan Puric versiunea scenică Dan Puric
2013 Suflet românesc Suflet românesc Dan Puric scenariu propriu, one-man show
2009 Semion Semionovici Podsekalnikov Sinucigașul de Nikolai Erdman Felix Alexa Teatrul Național din București
2007 Cam târziu, domnule Godot ! de Doru Moțoc Mihai Lungeanu adaptare radiofonică de Mihai Lungeanu
2006 Ion Anapoda Idolul și Ion Anapoda de G. M. Zamfirescu Ion Cojar
2005 Don Quijote Don Quijote după Miguel de Cervantes Dan Puric scenariu propriu
2005 Vis Vis Dan Puric scenariu propriu, one-man show
2003 Agamiță Dandanache O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale Grigore Gonța
2002 Rică Venturiano O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale Felix Alexa
2002 Revizorul Revizorul de Nikolai Vasilievici Gogol Serghei Cerkasski
2001 Arlechino Jocul dragostei și al întâmplării de Pierre de Marivaux Felix Alexa
2000 Eminescu Și mai potoliți-l pe Eminescu de Cristian Tiberiu Popescu Grigore Gonța
2000 Brânzovenescu O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale Alexandru Tocilescu
1997 Vagabondul Omul care a văzut moartea de Victor Eftimiu Mihai Manolescu
1996 Locotenent Davis Wills De partea cui ești ? de Ronald Harwood Radu Beligan
1994 Doctor Sanderson Harvey de Mary Chase Tudor Mărăscu
1993 Jack Absolutul Rivalii de Richard Sheridan Horea Popescu
1992 Urmuz Urmuz Cătălina Buzoianu one-man show
1991 Jocul Jocul de Traian Ailenei Traian Ailenei one-man show
1991 Radu Cruciada copiilor de Lucian Blaga Laurian Oniga
1991 Evelpides Păsările de Aristofan Niky Wolcz
1991 Sir Andrew Aguecheek Noaptea regilor de William Shakespeare Andrei Șerban
1987 Truffaldino Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni Laurian Oniga

Regie

[modificare | modificare sursă]
  • Înșir'te mărgărite după Victor Eftimiu, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București, (2015)
  • Suflet românesc, Teatrul de pe Lipscani - Sala "Rapsodia", (2013)
  • Vis, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București, (2005)
  • Don Quijote, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București, (2005)
  • Cei 150, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București, (2003)
  • Hic sunt leones, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București, (2002)
  • Made în România la Centrul Cultural European din București, (2001)
  • Costumele la Teatrul Constantin "Nottara", București, (1999)
  • Toujours l'amour, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, București, (1997)
  • Pantomimia, Teatrul Național „I. L. Caragiale”, București (1993)
  • Secvențe - spectacol de pantomimă și dans la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani

Turnee internaționale

[modificare | modificare sursă]

Nominalizări și premii

[modificare | modificare sursă]
  • Crucea Casei Regale a României înmânată de Majestatea Sa, Regele Mihai al României, 2009
  • Marele Premiu la cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional de Monodramă din Bitola, Macedonia, 2006
  • Premiul de excelență pentru „Maestru al teatrului românesc, ambasador al spiritului poporului român, folosind tăcerea ca limbaj universal”, acordat de firma olandeză Den Braven, 2006
  • Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române pentru realizările din cinema și teatru (2003)[8]
  • Premiul UNITER pentru teatru non-verbal, 2003
  • Marele Premiu UNESCO pentru dezvoltare culturală - pentru promovarea artei scenice românești în străinătate (modalități de exprimare scenică), 2002
  • Marele Premiu al Fundației „Anastasia”, 2002
  • Ordinul Național Steaua României în grad de cavaler - pentru servicii excepționale în cultură, 2000
  • Premiul UNITER acordat de Secția Română a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru pentru spectacolul Toujours l'amour, 1999
  • Premiul pentru Teatru de Pantomimă acordat de secția română a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru - Fundația Teatrul XXI, 1997
  • Premiul „Constantin Tănase” la Festivalul Umorului pentru rolul principal din Omul care a văzut moartea, 1997
  • Premiul I la Festivalul de Film de la Costinești pentru spectacolul de pantomimă Jocul, 1987

Poetica teatrului său

[modificare | modificare sursă]

Dan Puric a promovat în calitatea sa de regizor un spectacol de teatru total, o sinteză a artelor dansului, costumului și mimicii, care amintește experimentele din perioada interbelică a marelui regizor francez Jean-Louis Barrault și teoria supramarionetei, formulată de regizorul și teoreticianul teatrului E. G. Craig, care s-a bucurat de notorietate în România și a corespuns cu activitatea regizorului român Haig Acterian.[9]

Filmografie

[modificare | modificare sursă]

Televiziune

[modificare | modificare sursă]

Publicistică

[modificare | modificare sursă]

Cine suntem

[modificare | modificare sursă]

În 2008 a publicat, la editura Platytera din București, cartea Cine suntem, sau despre taina identității personale și comunitare trăită și exprimată în și prin persoana autorului [10][11][12] Cartea începe cu îndemnul părintelui Iustin Pârvu Urmați-l, citiți-l și-l veți înțelege; are o prefață, Dan Puric, un apologet ortodox, semnată de Dan Ciachir, o postfață, Dan Puric, un foc nestins, semnată de Gheorghe Ceaușu, și conține zece capitole: Mătur poteca spre Biserică; Dragostea, mai presus de artă; Sensul vieții, al morții și al suferinței; Zodia supraviețuirii; Demnitate creștină; Cauză și efect; Cele trei priviri; Zece leproși; Cine suntem; Lumină de om și de neam românesc.

Omul Frumos

[modificare | modificare sursă]

În 2009 se lansează la editura "Lumina Tipo" din București o carte nouă: Omul Frumos.[13]

Fii demn !

[modificare | modificare sursă]

Actorul si regizorul Dan Puric a lansat pe 15 noiembrie 2011 la Teatrul de pe Lipscani cel mai nou volum al sau, "Fii demn!".[14][15] După "Omul frumos" și "Cine suntem", Dan Puric parcurge "o noua călătorie" în perimetrul demnității. Potrivit Radio Romania[16], cartea lui Dan Puric, structurată în șase capitole, scrisă la persoana întâi, este confesiunea unui om care se bucură de fiecare răsărit de soare și care, cu sensibilitate dar și cu luciditate, redescoperă, pentru sine și pentru oameni, reperele necesare oricărui român: mama, pământul și martirii neamului. Cartea are pe copertă fotografia mamei autorului.

Cu o scriitură simplă, dublată de umor și ironie, autorul cărții "Fii demn!" reconstruiește prin prisma unui demers personal o lume ce se caută pe sine, dar care, în esența ei, nu și-a pierdut simțul valorii și credința.

Suflet românesc

[modificare | modificare sursă]

Lansată pe 17 decembrie la Ateneul Român[17] și pe 18 decembrie 2013 la Sala Dalles.[18] Colecțiile de interviuri și de conferințe, în care autorul ne prezintă fața curată a românului, marchează un moment important pentru cititor, acela de a-și pune întrebări firești despre rostul propriu, dar și despre calea acestui neam.[18]

Dulci. Jurnalul unui câine scris de un puric Dan

[modificare | modificare sursă]

Lansată pe 15 mai 2015 la librăria "Diverta"[19], cartea prezintă cu umor poveștile de viață ale oamenilor și câinilor, spuse de cățelușa labrador Dulci și de prietenul ei maidanez Astor.

Să fii român!

[modificare | modificare sursă]

Lansată pe 7 decembrie 2016, la Palatul Național al Copiilor [20].

Alte activități

[modificare | modificare sursă]

A participat în 1996 la Chicago la al patrulea Congres Internațional de Educație al orașelor de limba franceză și engleză The Arts and Humanities as Agents for Social Change, unde a primit Premiul "Chicago Artists International Program".[21]

Dan Puric a fost unul dintre semnatarii memoriului adresat Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române în 2006 în care se cerea BOR „să ia poziție oficială față de agenda tot mai agresivă pe care activiștii homosexuali o promovează în țara noastră [n.n. România] și, în special, față de manifestările publice ale acestora”. Semnatarii memoriului, printre care și Noua Dreaptă, încercau prin acesta să împiedice organizarea paradei LGBT, din cadrul festivalului GayFest din anul 2006. Mai mult, a fost depusă o acțiune în justiție pentru a suspenda autorizatia de organizare a marșului obținută de ACCEPT, însă fără succes, Curtea dând câștig de cauză activiștilor pentru drepturile comunității lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor și transexualilor.[22]

În data de 24 septembrie 2021, a susținut o conferință cu titlul „Biblioteca vie, povești de viață”, în cadrul celei de-a IV-a ediții a Târgului de Carte organizat de Biblioteca Județeană „I.A. Bassarabescu” din Giurgiu.[23]

Critici

[modificare | modificare sursă]
„La cât e de inteligent și de angajat spiritual, aș fi așteptat să-l văd mai smerit, mai aproape de discursul unui mărturisitor decât de acela al unui gânditor amator. Dar mai e ceva: domnul Puric a adoptat o strategie pedagogică riscantă. Când vrei să educi pe cineva, nu începi prin a-l flata. Dacă vrei ca cineva să învețe ceva, nu-i spui mereu că n-are nimic de învățat. Or, domnul Puric încurajează un soi de legendarizare arbitrară a națiunii, din care rezultă că ea frizează desăvârșirea. Atunci la ce bun s-o mai dăscălești? Suntem unici, persecutați de tot mapamondul, singurii creștini adevărați, speranța lumii, gloria speciei! Asta e gândire de tip Becali. Domnul Puric n-ar trebui să facă posibile asemenea analogii.”
—Andrei Pleșu [24]

Colaborarea cu Securitatea

[modificare | modificare sursă]

În anul 2010, în baza unei note de constatare întocmită de către Direcția de Specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității s-a stabilit că Dan Puric a fost un colaborator al Securității. El a fost recrutat de către aceștia în martie 1976, pe vremea când avea doar 17 ani și era elev al Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București, „în scopul supravegherii informative a elevilor”. Numele său de cod era „Cristian”.[25][26]

Distincții

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Dan Puric: momente-cheie din viața unui om ajuns la 55 de ani Ziarul Metropolis, 12 februarie 2014
  2. ^ IdRef, accesat în  
  3. ^ Dumitru, George, Noua Dreaptă și Dan Puric mediatizați pe situl Moldova24 al lui Renato Usatîi, clovnul FSB, ILD 
  4. ^ Convertirea lui Dan Puric - Hotnews Mobile, m.hotnews.ro 
  5. ^ PNL – cu MM, Stegarul Dac, Dan Puric si ”Noua Dreapta” tot inainte!, inPolitics.ro,  
  6. ^ Actorul Dan Puric s-a pensionat anticipat de la Teatrul Național Știrile Kanal D, 23 octombrie 2019
  7. ^ Teatrul National Bucuresti
  8. ^ Academia Română 2003[nefuncțională]
  9. ^ Dan Puric, biografie (1959 – prezent) Arhivat în , la Wayback Machine. Suciu Sebastian,10 august 2013, istoriesicultura.ro
  10. ^ „Adrian Botez, Cine suntem, recenzie, Monitor Cultural on-line, anul III, august 2008”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Dan Puric - o intruchipare a providentei divine in mintile si sufletele oamenilor, 3 august 2012, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro, accesat la 29 august 2013
  12. ^ Actorul DAN PURIC si-a lansat cu mare succes o carte: CINE SUNTEM, Silvia Kerim, Formula AS - anul 2008, numărul 820, accesat la 21 ianuarie 2014
  13. ^ Articol - La cartea Maestrului Dan Puric despre Omul Frumos, 3 august 2012, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro, accesat la 29 august 2013
  14. ^ Dan Puric lansează cartea „Fii demn!”, pe 15 noiembrie, la Teatrul de pe Lipscani hotnews.ro, accesat 5 februarie 2014
  15. ^ Radio România Cultural: Dan Puric lansează cartea „Fii demn!”, pe 15 noiembrie, la Teatrul de pe Lipscani[nefuncțională] Radio România Cultural, accesat 5 februarie 2014
  16. ^ „Radiocultura, Un proiect Radio România Cultural - Fii demn!, un nou volum semnat de Dan Puric”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Dan Puric – Conferința „Suflet Românesc” la Ateneul Român Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 05 februarie 2014
  18. ^ a b Dan Puric lansează cartea „Suflet românesc”, la Sala Dalles, 17 decembrie 2013, Ionela Roșu, Adevărul, accesat la 6 ianuarie 2014
  19. ^ Lansare de carte – "Dulci. Jurnalul unui câine scris de un puric Dan" – Dan Puric, 14 mai 2015, Andra Calenic, România Pozitivă, accesat 16 august 2015
  20. ^ Conferință Dan Puric și lansarea cărții „Să fii român!” cronicaromana.net, 5 decembrie 2016, accesat 19 iulie 2018
  21. ^ Grady Hillman -The Arts and Humanities as Agents for Social Change: 4th International Congress of Educating Cities (Chicago, Illinois USA, September 24-27, 1996)
  22. ^ N., Parada homosexualilor incită spiritele, Acasă TV, 1 iunie 2006, accesat la 14 februarie 2014
  23. ^ „Dan Puric la Giurgiu, în cadrul Târgului de Carte organizat de Biblioteca Județeană "I. A. Bassarabescu"”. Giurgiu Acum - ziarul electronic al giurgiuvenilor de unde afli totul la timp. . Accesat în . 
  24. ^ Pleșu: „N-am să mai apuc un alt chip al acestei țări”[nefuncțională], Adevărul, 7 august 2009. Accesat la 17 februarie 2014
  25. ^ TRECUTUL de informator al SECURITĂȚII nu-i dă pace lui Dan Puric. ÎL BÂNTUIE IAR după ce actorul a fost luat în colimator pentru ultimele interviuri. Cum a RĂSPUNS Puric, 28 decembrie 2015, Daniel Teodoreanu, Evenimentul zilei, accesat la 28 decembrie 2015
  26. ^ Alexandru Panait (), Fost informator al Securității sub numele Cristian, Dan Puric, ne dă lecții la TV, Ziarul Curentul 
  27. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 1, anexa 1, d) 17.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dan_Puric&oldid=16657102