Sari la conținut

Stepa Casimcea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stepa Casimcea
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Harta locului unde se află Stepa Casimcea Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Stepa Casimcea Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Constanța
Județul Tulcea
 România
Cel mai apropiat orașHârșova
Coordonate44°45′39″N 28°26′39″E () / 44.76083°N 28.44417°E[1]
Suprafață22.226,10 ha
BioregiuneStepică
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSPA0100  Modificați la Wikidata

Stepa Casimcea este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Dobrogea, pe teritoriile județelor Constanța și Tulcea[2].

Localizare

Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Constanța (pe teritoriile administrative ale comunelor Pantelimon și Vulturu) și în cea sudică a județului Tulcea (pe teritoriile comunelor Baia, Baidaud, Casimcea, Stejaru și Topolog)[3], în imediata apropiere a drumului național DN22A, care leagă orașul Hârșova de localitatea Ciucurova[4].

Descriere

Stepa Casmicea a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 22.226,10 hectare[6].

Aria protejată reprezintă o întindere aridă în Podișul Casimcei (subdiviziune geomorfologică a Podișului Dobrogean) încadrată în bioregiune geografică stepică (pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, stepe, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici[7].

Avifaună

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)[8].

Acvilă de câmp (Aquila heliaca)[9]

Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), uliu-păsărar (Accipiter nisus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de câmp (Aquila heliaca), ciuf-de-pădure (Asio otus), bufniță (Bubo bubo), pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), șorecar mare (Buteo rufinus), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra),șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete-vânăt (Circus cyaneus), erete alb (Circus macrourus), erete-cenușiu (Circus pygargus), porumbel gulerat (Columba palumbus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), stăncuță (Corvus monedula), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), presură de grădină (Emberiza hortulana), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), șoim de tundră (Falco rusticolus), șoim călător (Falco peregrinus), vânturel de seară (Falco vespertinus), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), acvilă-porumbacă-mică (Hieraaetus pennatus), frunzăriță-galbenă (Hippolais icterina), rândunică roșcată (Hirundo daurica), rândunică de hambar (Hirundo rustica), sfâncioc-roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), sfrâncioc-cu-cap-roșu (Lanius senator), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), privighetoare (Luscinia megarhynchos), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), prigoare (Merops apiaster), presură sură (Miliaria calandra), gaia neagră (Milvus migrans), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar răsăritean (Oenanthe isabellina), pietrar negru (Oenanthe pleschanka), grangur (Oriolus oriolus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), viespar (Pernis apivorus), turturică (Streptopelia turtur), silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia de câmpie (Sylvia communis) sau silvia de zăvoi (Sylvia borin)[10].

Căi de acces

Monumente și atracții turistice

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și

Legături externe

Note