Grand Hotel Bucharest
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Hotel Intercontinental | |
Hotel Intercontinental | |
Clădire | |
---|---|
Loc | București |
Oraș | București |
Țară | România |
Adresă | Bulevardul Nicolae Bălcescu |
Coordonate | 44°26′14″N 26°06′08″E / 44.4371°N 26.1022°E |
Construcție | |
Începută | 1968 |
Terminată | 1970 |
Inaugurată | |
Înălțime | 87 m |
Număr etaje | 24 |
Echipa de proiectare | |
Arhitect | Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu și Romeo Belea |
Site web | |
Modifică date / text |
Hotelul Intercontinental este un hotel de 5 stele din București, amplasat în Piața Universității, sectorul 1 și totodată un simbol al orașului. A fost costruit în perioada comunistă, fiind una din cele mai înalte clădiri.
Istoric
Clădirea a fost construită între anii 1968 - 1970, după planurile arhitecților Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, I. Moscu, și este una dintre cele mai înalte clădiri din oraș și din România. Pentru mult timp (până în 1989, cand apare "Casa Poporului" - azi, Palatul Parlamentului) a fost cea de-a doua cea mai înaltă clădire din București, dupa Casa Scânteii.
Hotelul InterContinental are 283 de camere și apartamente și este singurul din București cu o sală de conferințe și un centru de sănătate cu piscină aflate la peste 70 de metri înălțime. Apartamentul Imperial este singurul în București dotat cu saună și pian.
În 2007, hotelul a trecut de la un contract de tip franciză la un contract de management cu lanțul Intercontinental Hotels Group.
Cifra de afaceri
Date generale
Lucrările la clădire au început în anul 1967, având la bază planurile ralizate de o echipă de arhitecți și ingineri români formată din Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu și Romeo Ștefan Belea. Clădirea a făcut parte dintr-un proiect mai amplu care cuprindea și construirea noii clădiri a Teatrului Național din București. Clădirea a fost construită în trei ani, iar urmând să fie deschis pe 23 mai 1971. Cu cele 22 de etaje ale sale, hotelul înalt de 87 de metri avea o formă ce oferea oaspeților o panoramă unică.
Hotelul InterContinental este primul hotel de 5 stele construit în România[2] și una dintre cele mai înalte clădiri ale capitalei.
Primele 3 niveluri cuprind spații largi publice, urmând corpul central al turnului modulat pentru spații de cazare pe 17 niveluri, restaurantul și piscina, precum și coronamentul. În numerotarea nivelurilor lipsește cel considerat a fi cu ghinion, respectiv numărul 13[3]. Restaurantul Madrigal al hotelului Intercontinental servește preparate italiene rafinate. Braseria Corso are vedere la bulevardul Bălcescu și oferă mese pe tot parcursul zilei. Barul cu pian Intermezzo situat în hol asigură băuturi calde și diverse cocktailuri. Clubul de sănătate al hotelului Intercontinental este amplasat la etajul 22. Are vedere pitorească la oraș și oferă o sală de fitness, o piscină interioară încălzită, o saună și o baie de aburi.
La etajul al 19-lea, se află Apartamentul Imperial, devenit cunoscut în 1979 când în acest apartament s-au filmat scene pentru filmul Nea Mărin miliardar. Apartamentul cu o suprafață de 240 mp dispune de două dormitoare și oferă o vizibilitate unică spre Piața Universității. Mobila ce utilizează acest apartament este albă din lemn de nuc, poleită cu aur și obiecte de iluminat din sticlă de Murano[4].
Note
- ^ a b Afacerile primelor 50 de companii hoteliere din România au scăzut anul trecut, 26 sep 2010, mediafax.ro, accesat la 7 octombrie 2010
- ^ Cum arată primul hotel de cinci stele construit în România? Vedeți aici poze cu Intercontinental, 10 aprilie 2011, zf.ro, accesat la 11 aprilie 2011
- ^ Proiect București - Proiecte - Birouri și hoteluri
- ^ Apartamentul imperial - Brunch pe Bulevard: Muzica jazz live, vin spumos si bufet sofisticat
Legături externe
- POVEȘTI DE BUCUREȘTI Cum s-a construit primul hotel de cinci stele din România (Fotogalerie), 21 martie 2011, Adevărul
- Website Contact Intercontinental Bucuresti, 2014