Sari la conținut

Subcarpați

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru o trupă, vedeți Subcarpați (trupă).

Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei și Motrului) cât și în interiorul său, (în zonele Bistrița - Homoroade Hârtibaciu - Ocna Mureș și Turda - Beclean).

Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile joase de la exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni.

Subcarpații sunt formați prin cutarea/încrețirea scoarței în timpul orogenezei alpine. Regiunea subcarpatică este caracterizată de o mare mobilitate tectonică, în prezent, fiind pusă în evidență printr-o accentuată sensibilitate seismică.

Alcătuire petrografică

[modificare | modificare sursă]

Altitudinea subcarpaților variază de la 200 m, depășind 1000 m înălțime, în punctele maxime.

Altitudinile maxime:

- 1018 m în Măgura Mațau

- 1217 m în Dealul Chiciora

Rețea hidrografică

[modificare | modificare sursă]


Predomină pădurile de fag în amestec cu gorunul.

În funcție de poziția față de arcul carpatic și de particularitățile geomorfologice, Subcarpații se împart în trei diviziuni:

- Subcarpații Moldovei
- Subcarpații de Curbură
- Subcarpații Prahovei
- Muscelele Getice (Muscelele Argeșului)
- Subcarpații Vâlcii
- Subcarpații Jiului
- Bistrița - Homoroade
- Hârtibaciu - Ocna Mureș
- Turda - Beclean