Subcarpați
Subcarpații reprezintă o unitate de relief de altitudine mijlocie care se desfășoară atât la exteriorul arcului carpatic, (între văile Moldovei și Motrului) cât și în interiorul său, (în zonele Bistrița - Homoroade Hârtibaciu - Ocna Mureș și Turda - Beclean).
Subcarpații apar ca o treaptă de relief între munți și regiunile joase de la exteriorul acestora, fiind constituiți dintr-o asociere de culmi deluroase separate prin văi sau prin depresiuni.
Geneza
[modificare | modificare sursă]Subcarpații sunt formați prin cutarea/încrețirea scoarței în timpul orogenezei alpine. Regiunea subcarpatică este caracterizată de o mare mobilitate tectonică, în prezent, fiind pusă în evidență printr-o accentuată sensibilitate seismică.
Alcătuire petrografică
[modificare | modificare sursă]- Roci sedimentare cutate și ridicate neuniform: argile, gresii, marne, nisipuri, pietrișuri.
Altitudinea subcarpaților variază de la 200 m, depășind 1000 m înălțime, în punctele maxime.
Altitudinile maxime:
- 1018 m în Măgura Mațau
- 1217 m în Dealul Chiciora
- Subcarpații Moldovei: Climat temperat-continental cu influențe scandinavo-baltice.
- Subcarpații de Curbură: Climat temperat-continental cu influențe de ariditate.
- Subcarpații Getici: Climat temperat-continental cu influențe de tranziție și submediteraneene.
Rețea hidrografică
[modificare | modificare sursă]
Predomină pădurile de fag în amestec cu gorunul.
- resurse de subsol: petrol, gaze naturale, cărbuni, sare
- resurse de sol: cultura de vii, livezi de pomi fructiferi, culturi cerealiere
Diviziuni
[modificare | modificare sursă]În funcție de poziția față de arcul carpatic și de particularitățile geomorfologice, Subcarpații se împart în trei diviziuni:
- Subcarpații Interni cuprind sectoarele:
- - Bistrița - Homoroade
- - Hârtibaciu - Ocna Mureș
- - Turda - Beclean