Sari la conținut

Fotbal la Jocurile Olimpice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Fotbal la Jocurile Olimpice
Prima apariție la JO : Franța Paris 1900
Nr. prezențe la JO  : 27 în 2020
Fotbal după olimpiadă
1900190419081912192019241928193219361948195219561960196419681972197619801984198819921996200020042008201220162020

Fotbalul face parte din programul Jocurilor Olimpice de vară de la ediția secundă, în anul 1900, și a lipsit o singură dată, la ediția din 1932. A fost inițial o competiție destinată doar băieților, din 1996 însă fiind adăugat și turneul dedicat fotbalului feminin.

Conform unor surse, la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne, organizată în 1896, a avut loc și un turneu de fotbal, sport aflat încă în stagii incipiente, o echipă a orașului Atena fiind învinsă de una din orașul Smyrna (Izmir). Apoi, reprezentanta Imperiului Otoman a trecut cu 15-0 de o echipă din Danemarca.[1] Nu au existat însă dovezi clare ale acestor evenimente, iar competiția nu a fost oficială.

Abia în 1900 fotbalul a intrat oficial în programul Jocurilor Olimpice, dar la edițiile din 1900 și 1904 în concurs au fost înscrise echipe de club, și nu naționale, și deși Comitetul Internațional Olimpic consideră oficiale aceste competiții, ele nu sunt recunoscute de FIFA.

Primul turneu considerat oficial de toate părțile este cel de la Londra - 1908, la care au participat șase echipe. Numărul acestora a crescut la 11 la ediția din 1912. Competițiile au fost dezechilibrate, fiind marcate multe goluri, iar cele două ediții au adus recorduri valabile pentru 90 de ani privind golgheterul turneelor. Sophus Nielsen în 1908 și Gottfried Fuchs în 1912 au marcat fiecare câte zece goluri.

Amploarea globală pe care fotbalul a luat-o a dus în 1930 la organizarea primei ediții a Campionatului Mondial, însă sportul a fost exclus din programul Jocurilor Olimpice din 1932, de la Los Angeles, mai ales din cauza popularității scăzute în Statele Unite ale Americii. A revenit la ediția următoare, Berlin - 1936, la cererea organizatorilor.

Deoarece la Jocurile Olimpice nu aveau drept de participare fotbaliștii profesioniști, iar țările dezvoltate trecuseră la profesionism, turneul olimpic a fost dominat mai multe zeci de ani de echipele din Europa de Est, în care fotbalul era încă la nivel de amatori. Astfel, între 1948 și 1980, 23 din 27 de medalii acordate au revenit țărilor din estul Europei, doar Suedia (aur în 1948 și bronz în 1952), Danemarca (argint în 1960) și Japonia (bronz în 1968) întrerupând această dominație.

Din dorința unei schimbări, CIO a permis din 1984 prezența jucătorilor profesioniști, dar FIFA a intervenit pentru a nu face din Olimpiadă un concurent pentru Campionatul Mondial și a modificat această regulă, astfel că doar țările din Africa, Asia, Oceania și America de Nord și Centrală puteau alinia cea mai bună echipă. În schimb, țările din Europa și America de Sud aveau dreptul de a trimite jucători care nu evoluaseră la Campionatul Mondial. Astfel, majoritatea țărilor a trimis echipe de tineret la Olimpiadă. Din 1992, regulamentul a fost din nou schimbat, fiind instalată o limită maximă de vârstă de 23 de ani.

Din cauza numărului mare de stadioane necesare pentru organizarea unui turneu olimpic de fotbal, CIO a permis utilizarea unor stadioane aflate în alte orașe decât gazda Jocurilor Olimpice. Aceste stadioane au fost chiar și la peste 3.000 de kilometri de orașul gazdă, precum cazul Olimpiadei din 1984, de la Los Angeles, când unele meciuri au avut loc pe coasta de est a Statelor Unite.

Turneul masculin

[modificare | modificare sursă]

Ca și la Campionatul Mondial, calificările pentru competiția olimpică au loc pe fiecare continent în parte. Confederațiile continentale organizează turnee speciale de calificare Under-23, mai puțin Europa, unde echipele calificate sunt decise dintre finalistele turneului continental Under-21. Pentru Jocurile Olimpice din 2008, locurile au alocate astfel:

Turneul feminin

[modificare | modificare sursă]

Turneul feminin olimpic de fotbal are loc între echipe naționale fără limită de vârstă pentru jucătoare. Echipele sunt alese în funcție de evoluția la ediția precedentă a Campionatului Mondial de fotbal feminin, cu un loc rezervat echipe gazdă.

Pentru Jocurile Olimpice din 2008, locurile au alocate astfel:

Medalii acordate

[modificare | modificare sursă]

Turneul masculin

[modificare | modificare sursă]
Anul Gazda Finala Meciul pentru locul trei
Aur Scor Argint Bronz Scor Locul 4
1900
Detalii
Franța Paris Regatul Unit
Upton Park
[2] Franța
USFSA XI
Belgia
Université de Bruxelles
[2] doar trei echipe au participat
1904
Detalii
Statele Unite ale Americii St. Louis Canada
Galt
[3] Statele Unite ale Americii
Christian Brothers College
Statele Unite ale Americii
St. Rose Parish
[3] doar trei echipe au participat
1908
Detalii
Regatul Unit Londra Regatul Unit
Marea Britanie
2 – 0 Danemarca
Danemarca
Țările de Jos
Țările de Jos
2 – 0 Suedia
Suedia
1912
Detalii
Suedia Stockholm Regatul Unit
Marea Britanie
4 – 2 Danemarca
Danemarca
Țările de Jos
Țările de Jos
9 – 0 Finlanda
Finlanda
1920
Detalii
Belgia Antwerp Belgia
Belgia
[4] Spania
Spania
Țările de Jos
Țările de Jos
[4] Franța
Franța
1924
Detalii
Franța Paris Uruguay
Uruguay
3 – 0 Elveția
Elveția
Suedia
Suedia
1 – 1
d.p.
Țările de Jos
Țările de Jos
Rejucare: 3 – 1
1928
Detalii
Țările de Jos Amsterdam Uruguay
Uruguay
1 – 1
d.p.
Argentina
Argentina
Italia
Italia
11 – 3 Egipt
Egipt
Rejucare: 2 – 1
1932 Statele Unite ale Americii Los Angeles Nu s-a desfășurat turneul de fotbal
1936
Detalii
Germania Berlin Italia
Italia
2 – 1
d.p.
Austria
Austria
Norvegia
Norvegia
3 – 2 Polonia
Polonia
1948
Detalii
Regatul Unit Londra Suedia
Suedia
3 – 1 Iugoslavia
Iugoslavia
Danemarca
Danemarca
5 – 3 Regatul Unit
Marea Britanie
1952
Detalii
Finlanda Helsinki Ungaria
Ungaria
2 – 0 Iugoslavia
Iugoslavia
Suedia
Suedia
2 – 0 Germania de Vest
Germania de Vest
1956
Detalii
Australia Melbourne Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
URSS
1 – 0 Iugoslavia
Iugoslavia
Bulgaria
Bulgaria
3 – 0 India
India
1960
Detalii
Italia Roma Iugoslavia
Iugoslavia
3 – 1 Danemarca
Danemarca
Ungaria
Ungaria
2 – 1 Italia
Italia
1964
Detalii
Japonia Tokio Ungaria
Ungaria
2 – 1 Cehoslovacia
Cehoslovacia
Germania de Est
Germania de Est
3 – 1 Emiratele Arabe Unite
Emiratele Arabe Unite
1968
Detalii
Mexic Ciudad de Mexico Ungaria
Ungaria
4 – 1 Bulgaria
Bulgaria
Japonia
Japonia
2 – 0 Mexic
Mexic
1972
Detalii
Germania München Polonia
Polonia
2 – 1 Ungaria
Ungaria
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
URSS
2 – 2[5]
d.p.
Germania de Est
Germania de Est
1976
Detalii
Canada Montreal Germania de Est
Germania de Est
3 – 1 Polonia
Polonia
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
URSS
2 – 0 Brazilia
Brazilia
1980
Detalii
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Moscova Cehoslovacia
Cehoslovacia
1 – 0 Germania de Est
Germania de Est
Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
URSS
2 – 0 Iugoslavia
Iugoslavia
1984
Detalii
Statele Unite ale Americii Los Angeles Franța
Franța
2 – 0 Brazilia
Brazilia
Iugoslavia
Iugoslavia
2 – 1 Italia
Italia
1988
Detalii
Coreea de Sud Seul Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
URSS
2 – 1
d.p.
Brazilia
Brazilia
Germania de Vest
Germania de Vest
3 – 0 Italia
Italia
1992
Detalii
Spania Barcelona Spania
Spania
3 – 2 Polonia
Polonia
Ghana
Ghana
1 – 0 Australia
Australia
1996
Detalii
Statele Unite ale Americii Atlanta Nigeria
Nigeria
3 – 2 Argentina
Argentina
Brazilia
Brazilia
5 – 0 Portugalia
Portugalia
2000
Detalii
Australia Sydney Camerun
Camerun
2 – 2
golul de aur
Spania
Spania
Chile
Chile
2 – 0 Statele Unite ale Americii
Statele Unite
5 – 3 la lovituri de departajare
2004
Detalii
Grecia Atena Argentina
Argentina
1 – 0 Paraguay
Paraguay
Italia
Italia
1 – 0 Irak
Irak
2008
Detalii
Republica Populară Chineză Beijing Argentina
Argentina
1 – 0 Nigeria
Nigeria
Brazilia
Brazilia
3 – 0 Belgia
Belgia
2012
Detalii
Regatul Unit Londra Mexic
Mexic
2 – 1 Brazilia
Brazilia
Coreea de Sud
Coreea de Sud
2 – 0 Japonia
Japonia
2016
Detalii
Brazilia Rio de Janeiro Brazilia
Brazilia
1 – 1
golul de aur
Germania
Germania
Nigeria
Nigeria
3 – 2 Honduras
Honduras
5 – 4 la lovituri de departajare
2020
Detalii
Japonia Tokyo Brazilia
Brazilia
2 – 1
d.p.
Spania
Spania
Mexic
Mexic
3 – 1 Japonia
Japonia
2024
Detalii
Franța Paris

Turneul feminin

[modificare | modificare sursă]
An Gazda Finala Meciul pentru locul trei
Aur Scor Argint Bronz Scor Locul 4
1996
Detalii
Statele Unite ale Americii Atlanta Statele Unite ale Americii
Statele Unite
2 – 1 Republica Populară Chineză
China
Norvegia
Norvegia
2 – 0 Brazilia
Brazilia
2000
Detalii
Australia Sydney Norvegia
Norvegia
3 – 2
Golul de aur
Statele Unite ale Americii
Statele Unite
Germania
Germania
2 – 0 Brazilia
Brazilia
2004
Detalii
Grecia Atena Statele Unite ale Americii
Statele Unite
2 – 1
d.p.
Brazilia
Brazilia
Germania
Germania
1 – 0 Suedia
Suedia
2008
Detalii
Republica Populară Chineză Beijing Statele Unite ale Americii
Statele Unite
1 – 0
d.p.
Brazilia
Brazilia
Germania
Germania
2 – 0 Japonia
Japonia
2012
Detalii
Regatul Unit Londra Statele Unite ale Americii
Statele Unite
2 – 1 Japonia
Japonia
Canada
Canada
1 – 0 Franța
Franța
2016
Detalii
Brazilia Rio de Janeiro Germania
Germania
2 – 1 Suedia
Suedia
Canada
Canada
2 – 1 Brazilia
Brazilia
2020
Detalii
Japonia Tokyo Canada
Canada
1 – 1
golul de aur
Suedia
Suedia
Statele Unite ale Americii
Statele Unite
4 – 3 Australia
Australia
3 – 2 la lovituri de departajare
2024
Detalii
Franța Paris

Sportivii cei mai medaliați

[modificare | modificare sursă]
Sportiv Țară Aur Argint Bronz Total
Christie Pearce  SUA 3 1 0 4
Heather O'Reilly  SUA 3 0 0 3
Shannon Boxx  SUA 3 0 0 3
  1. ^ Goldblatt, David. The Ball Is Round : A Global History of Football. Penguin Books. p. 243. ISBN 978-0-141-01582-8. 
  2. ^ a b Turneul din 1900 a fost inițial gândit drept o serie de meciuri demonstrative între trei echipe, dar ulterior a primit statut oficial din partea CIO, fiind atribuite medalii în urma rezultatelor obținute.
  3. ^ a b Turneul din 1904 a fost inițial gândit drept o serie de meciuri demonstrative între trei echipe (două din Statele Unite), dar ulterior a primit statut oficial din partea CIO, fiind atribuite medalii în urma rezultatelor obținute.
  4. ^ a b În 1920, Cehoslovacia a abandonat în finala contra Belgiei, după 40 de minute de joc. Belgia conducea în acel moment cu 2-0. Cehoslovacia a fost astfel descalificată și un mini-turneu a fost organizat pentru acordarea celorlaltor medalii. Spania a învins Țările de Jos în meciul pentru locul doi, scor 3-1.
  5. ^ În 1972, meciul pentru locul trei, între echipa Uniunii Sovietice și cea a Germaniei de Est s-a încheiat la egalitate, 2-2, după timpul regulamentar și prelungiri. Astfel, ambele echipe au primit medaliile de bronz.