Sari la conținut

Kunigunde de Austria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Kunigunde de Austria
Arhiducesă de Austria

Portret de Barthel Beham
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Wiener Neustadt, Austria Inferioară, Austria Modificați la Wikidata
Decedată (55 de ani)[1] Modificați la Wikidata
München, Ducatul de Bavaria Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCatedrala din München Modificați la Wikidata
PărințiFrederic al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman
Eleonora de Portugalia Modificați la Wikidata
Frați și suroriMaximilian I, Sfânt Împărat Roman Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAlbert al IV-lea[*] (din )[2] Modificați la Wikidata
CopiiSabina de Bavaria
Wilhelm al IV-lea
Ludovic al X-lea[*]
Ernest de Bavaria[*]
Suzana de Bavaria[*]
Sibylle de Bavaria
Sidonia de Bavaria[*]
Susanne Herzogin von Bayern[*][[Susanne Herzogin von Bayern ((1499-1500))|​]][3] Modificați la Wikidata
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriduce
Familie nobiliarăCasa de Habsburg
Ducesă de Bavaria-München
Domnie1487–1508

Kunigunde de Austria (germană Kunigunde von Österreich; n. 16 martie 1465, Wiener Neustadt – d. 6 august 1520, München),[4] membră a Casei de Habsburg, a fost arhiducesă a Austriei și ducesă de Bavaria-München prin căsătoria cu ducele Albert al IV-lea.

Kunigunde a fost cel de-al patrulea dintre cei cinci copii ai împăratului Frederic al III-lea și ai soției acestuia, Eleonora a Portugaliei , fiica regelui Eduard al Portugaliei.[5] Doar ea și fratele ei mai mare, Maximilian, au atins vârsta maturității.[6][7]

Kunigunde a crescut într-o atmosferă informală și deschisă, fără eticheta rigidă de la curte. Spre deosebire de educația tradițională rezervată fetelor din familiile nobile, ea a învățat nu numai să citească, să scrie și să brodeze, dar a primit și instruire în călărie și vânătoare, astronomie și matematică.[8]

Ca multe fiice din famiile regale, încă de la o vârstă fragedă Kunigunde a fost implicată în intrigile politice ale vremii. În 1470 regele Matia Corvin al Ungariei i-a cerut mâna, însă Frederic al III-lea l-a refuzat. La vârsta de 15 ani, în 1480, Kunigunde și-a făcut prezentarea oficială la Viena în timpul vizitei ducelui Bavariei, supranumit „cel Bogat”, la curtea împăratului Frederic al III-lea.

După terminarea festivităților ea a fost trimisă la Ulrich al III-lea de Graben la Graz pentru siguranța ei. După ce s-a descoperit un complot împotriva împăratului, el și-a mutat reședința la Linz, iar Kunigunde a fost trimisă la Innsbruck cu vărul tatălui ei, Sigismund.

Căsătorie și descendenți

[modificare | modificare sursă]

Kunigunde s-a căsătorit în 1487 cu Albert al IV-lea, ducele Bavariei, împotriva voinței tatălui ei. Ea a fost regentă pentru fiul ei Wilhelm al IV-lea. În ciuda izolării sale de viața de la curte, ea a încercat să influențeze politica de stat acționând în interesul fiilor ei mai mici. A avut o relație apropiată cu fratele ei, împăratul Maximilian I, și cu alți cârmuitori, rude ale sale din Europa.

Din căsătoria Kunigundei cu Albert al IV-lea au rezultat opt copii:

  • Sidonie (1 mai 1488 – 27 martie 1505), logodită cu Ludovic al V-lea, principe elector al Palatinului, dar a murit înainte ca nunta să aibă loc;
  • Sibylle (16 iunie 1489 – 18 aprilie 1519), căsătorită în 1511 cu Ludovic al V-lea al Palatinatului;
  • Sabina (24 aprilie 1492 – 30 aprilie 1564), căsătorită în 1511 cu ducele Ulrich I de Württemberg;
  • Wilhelm (13 noiembrie 1493 – 7 martie 1550), duce al Bavariei ca Wilhelm al IV-lea;
  • Ludovic (18 septembrie 1495 – 22 aprilie 1545), duce al Bavariei ca Ludovic al X-lea;
  • Susanna (1499–1500);
  • Ernest (13 iunie 1500 – 1560), arhiepiscop de Salzburg (1540 – 1554) și Eichstädt;
  • Susanna (2 aprilie 1502 – 23 aprilie 1543), căsătorită în 1518 cu margraful Cazimir de Brandenburg și în 1529 cu Otto Henric, principe elector al Palatinatului.
  1. ^ Cunegunda de Habsburgo, Geneanet, accesat în  
  2. ^ http://www.hdbg.de/portraitgalerie/gemaelde-2444.php  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ The Peerage 
  4. ^ Brigitte Sokop: Stammtafel europäischer Herrscherhäuser., Editura Böhlau, Viena, 1993, ISBN 3-205-98096-4, p.6.
  5. ^ Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, ISBN: 978-3-86539-074-5, p. 470.
  6. ^ Complete Genealogy of the House of Habsburg
  7. ^ AUSTRIA
  8. ^ Sigrid-Maria Größing: Um Krone und Liebe. Amalthea Verlag.
  • Gerhard Hartmann, Karl Schmidt (ed.): Die Kaiser. 1200 Jahre europäische Geschinchte, Editura Marix, Wiesbaden, 2006, ISBN: 978-3-86539-074-5.
  • Brigitte Sokop: Stammtafel europäischer Herrscherhäuser., Editura Böhlau, Viena, 1993, ISBN: 3-205-98096-4.