Brumăriță de stâncă

Brumăriță de stâncă
Stare de conservare
	; Risc scăzut (LC) (IUCN 3.1)
Clasificare științifică
Regn:	Animalia
Încrengătură:	Chordata
Clasă:	Aves
Ordin:	Passeriformes
Familie:	Prunellidae
Gen:	Prunella
Specie:	P. collaris
Nume binomial
	Prunella collaris; (Scopoli, 1769)
Sinonime
	Laiscopus collaris;
	Modifică text

Brumărița de stâncă (Prunella collaris) este o pasăre mică din ordinul paseriformelor, familia Prunellidae, care se găsește în regiunile muntoase din sudul și centrul Europei, nord-vestul Africii și Asia spre est până în Japonia și Taiwan. Se hrănește cu insecte și semințe.

Taxonomie

Brumărița de stâncă a fost descrisă de naturalistul austriac Giovanni Antonio Scopoli în 1769. El a inventat numele binomial Sturnus collaris și a specificat localitatea tip ca fiind regiunea Carintia din sudul Austriei.^[2] Epitetul specific vine din latinescul collaris „al gâtului”.^[3] Această specie este acum plasată în genul Prunella care a fost introdus de ornitologul francez Louis Vieillot în 1816.^[4] Brumărița de stâncă împreună cu brumărița himalaiană sunt uneori separate de celelalte brumărițe, în genul Laiscopus.^[5]

Subspecii

Sunt recunoscute nouă subspecii:^[6]

P. c. collaris (Scopoli, 1769) – sud-vestul Europei până în Slovenia și Carpați, nord-vestul Africii
P. c. subalpina (Brehm, 1831) – Croația până în Bulgaria și Grecia, Creta și sud-vestul Turciei
P. c. montana (Hablizl, 1783) – nordul și estul Turciei până în Caucaz și Iran
P. c. rufilata (Severtzov, 1879) – nord-estul Afganistanului și nordul Pakistanului prin munții Asiei Centrale până în vestul Chinei
P. c. whymperi (Baker, 1915) – vestul Himalaya
P. c. nipalensis (Blyth, 1843) – Himalaya centrală și de est până la centrul de sud al Chinei și nordul Myanmarului
P. c. tibetana (Bianchi, 1905) – estul Tibetului
P. c. erythropygia (Swinhoe, 1870) – estul Kazahstanului și sudul Siberiei până la nord-estul Siberiei, Japonia, Coreea și nord-estul Chinei
P. c. fennelli (Deignan, 1964) – Taiwan

Descriere

Brumărița de stâncă este o pasăre mare, cu o lungime de 15–17,5 cm și o greutate de 25–35 de grame. Are capul și pieptul gri. Partea inferioară este cu dungi maro-roșiatice, iar partea superioară este neagră, gri și maro cu dungi. Supraalarele mari au pată întunecată pe aripă. Pe centrul gâtului se pot observa mici pete albe. Ciocul ascuțit este negru și are la bază o pată galben-pal.

Reproducere

Își construiește un cuib îngrijit într-un tufiș sau într-o crăpătură de stâncă, depunând 3-5 ouă nepătate de un albastru senin. Amprentarea ADN a fost folosită pentru a arăta că, în cadrul cuibului, există adesea o paternitate mixtă, deși femela este întotdeauna adevărata mamă a puiilor crescuți în cuibul ei. Masculii vor oferi hrană puilor de la mai multe cuiburi din cadrul grupului, în funcție dacă s-a împerecheat cu femela sau nu. Masculii oferă îngrijire doar atunci când este probabil să fie adevăratul tată ai puilor.

Ouăle sunt incubate de ambii părinți timp de aproximativ 15 zile.

Galerie

Note

^ BirdLife International (2016). „Prunella collaris”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T22718617A88039291. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22718617A88039291.en . Accesat în 11 noiembrie 2021.
^ Scopoli, Giovanni Antonio (1769). Annus I Historico-Naturalis (în latină). Lipsiae (Leipzig): C.G. Hilscheri. p. 131.
^ Jobling, J.A. (2019). del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J.; Christie, D.A.; de Juana, E., ed. „Key to Scientific Names in Ornithology”. Handbook of the Birds of the World Alive. Lynx Edicions. Accesat în 11 martie 2019.
^ Vieillot, Louis Jean Pierre (1816). Analyse d'une Nouvelle Ornithologie Élémentaire (în franceză). Paris: Deterville/self. p. 43.
^ HBW volume 10, page 496
^ Gill, Frank; Donsker, David, ed. (2019). „Waxbills, parrotfinches, munias, whydahs, Olive Warbler, accentors, pipits”. World Bird List Version 9.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 11 martie 2019.

Legături externe

Materiale media legate de Prunella collaris la Wikimedia Commons

Alpine accentor videos, photos & sounds on the Internet Bird Collection
Xeno-canto: audio recordings of the Alpine accentor

[iucn_status_11_November_2021-1] BirdLife International (2016). „Prunella collaris”. IUCN Red List of Threatened Species. 2016: e.T22718617A88039291. doi:10.2305/IUCN.UK.2016-3.RLTS.T22718617A88039291.en . Accesat în 11 noiembrie 2021.

[2] Scopoli, Giovanni Antonio (1769). Annus I Historico-Naturalis (în latină). Lipsiae (Leipzig): C.G. Hilscheri. p. 131.

[hbwkey-3] Jobling, J.A. (2019). del Hoyo, J.; Elliott, A.; Sargatal, J.; Christie, D.A.; de Juana, E., ed. „Key to Scientific Names in Ornithology”. Handbook of the Birds of the World Alive. Lynx Edicions. Accesat în 11 martie 2019.

[4] Vieillot, Louis Jean Pierre (1816). Analyse d'une Nouvelle Ornithologie Élémentaire (în franceză). Paris: Deterville/self. p. 43.

[5] HBW volume 10, page 496

[ioc-6] Gill, Frank; Donsker, David, ed. (2019). „Waxbills, parrotfinches, munias, whydahs, Olive Warbler, accentors, pipits”. World Bird List Version 9.1. International Ornithologists' Union. Accesat în 11 martie 2019.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]