Edit Content

Oraşul Alexandria este situat, din punct de vedere geografic, la 47 m deasupra nivelului mării, în câmpia joasă a Burnasului şi în lunca râului Vedea, ce izvorăşte din dealurile de la nord de Piteşti şi se varsă în Dunăre, la vest de Turnu Măgurele.
Coordonatele geografice ale oraşului sunt: paralela nordică de 43° şi 38′ şi meridianul estic de 25° si 30″.

slide0012_image084 Aşezarea acestei localităţi într-o luncă joasă şi-a avut avantajele şi dezavantajele ei. Primul avantaj l-a constituit terenul mănos, cu sol din cernoziom ciocolatiu, foarte prielnic culturilor de cereale (grâu, porumb, floarea soarelui, bumbac, soia, ricin, cânepă, in şi sfeclă de zahăr) şi legumicultură. Reversul l-a constituit pânza de apă freatică aflată la 1,5-3 m adâncime, cu efectele sale: imposibilitatea filtrării naturale a apei şi inundaţii periodice în subsolurile caselor, precum şi lipsa curenţilor de aer verticali, care fac să se menţină multă vreme împrăfoşarea atmosferei din oraş. Clima este temperat continentală şi se caracterizează printr-un potenţial caloric ridicat, prin amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantităţi reduse de precipitaţii, adeseori în regim torenţial, îndeosebi vara, precum şi frecvente perioade de secetă, cantitatea medie anuală de precipitaţii fiind de 550-600l/mp. Temperaturi maxime şi minime absolute au fost: 42,9° C (5 iulie 1916) şi 34,8° C (24-25 ianuarie 1942).

Vînturile predominante sunt cele de vest şi de est. Crivăţul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud şi sud-est, cu o frecvenţă mai redusă, este foarte uscat, fierbinte şi prevestitor de secetă.
în schimb, Băltăreţul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald şi umed, favorabil dezvoltării vegetaţiei.
Datorită aşezării sale, oraşul Alexandria a fost şi continuă să fie un nod de căi de comunicaţie. Face legătura între capitala ţării, Bucureşti, şi multe dintre oraşele de provincie sau leagă aceste oraşe între ele: D.N. 6 leagă Bucureştiul, prin Alexandria, de Roşiorii de Vede, Caracal, Craiova, Timişoara; D.N. 52 leagă Alexandria de Turnu Magurele, Corabia, Calafat etc; D.N. 51 leagă Alexandria de Zimnicea; D.J. 504 leagă Alexandria de Piteşti şi Câmpulung; D.J. 601 leagă Alexandria, prin Găeşti, de Târgovişte; D.J. 506 face legatura între Alexandria şi Giurgiu. Distanţele în km între Alexandria şi principalele oraşe din zonă sunt: Alexandria – Bucureşti, 99 km; Alexandria – Piteşti, 100 km; Alexandria – Zimnicea, 40 km; Alexandria – Turnu Măgurele, 48 km.

Oraşul Alexandria se află pe linia ferată Roşiorii de Vede – Zimnicea, realizată la sfârşitul secolului trecut, când s-a construit şi gara, legându-l de un important nod de cale ferată, Roşiorii de Vede, prin care se poate ajunge la toate magistralele feroviare din ţară.

Edit Content

slide0004_image034Deşi tânăr din punct de vedere istoric, cercetările arheologice efectuate în zona în care este situat oraşul, au scos la iveală urme de viaţă datând din paleolitic, neolitic, epoca metalelor, evul mediu. Deci viaţa a început pe acest teritoriu din zorii istoriei şi s-a perpetuat, dezvoltat şi perfecţionat neâncetat în decursul veacurilor. Ideea întemeierii oraşului Alexandria îşi are originea în hotărârea unor grupuri de locuitori din Zimnicea şi Mavrodin de a înfiinţa un oraş liber de orice ingerinţă străină.
Întemeiat în 1834, după planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz (cel ce lucrase planurile oraşelor Brăila şi Giurgiu şi avea să execute, mai târziu, planul viitorului oraş Turnu Severin), oraşul şi-a luat numele domnitorului de atunci al Ţării Româneşti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 – 1842) ale cărui oseminte se găsesc depuse astăzi într-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale “Sfântul Alexandru” din municipiu.
slide0002_image017Hărnicia întemeietorilor, agricultori, meşteşugari şi negustori, condiţiile geografice şi mai ales “Ekstruktia” – acea interesantă constituţie pe care şi-au alcătuit-o şi după care s-au condus timp de 30 de ani: – “o pildă de gândire profund omenească, un exemplu de conducere democratică, prin reprezentanţi aleşi ai locuitorilor şi un omagiu adus principiului de libertate şi paşnică conlocuire a cetăţenilor”-, toate au făcut ca Alexandria să evolueze, ca aşezare, destul de energic.
Comerţul, dominat de afacerile cu cereale şi vite, a constituit cea mai importantă ramură a vieţii economice până la 1948.
După reânfiinţarea judeţului Teleorman, în anul 1968, devenind reşedinţa acestuia, Alexandria beneficiază de importante investiţii. Pe 27 iulie 1979 oraşul Alexandria este declarat municipiu.
slide0016_image023Alexăndrenii s-au implicat în toate evenimentele de răscruce ale istoriei moderne a României: Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor Române (1859), Războiul de neatârnare (1877-1878), Răscoala ţărănească din 1907; Războiul pentru reântregirea patriei (1916-1919) şi cel de-al doilea Război Mondial (1941-1945).
Cu dăruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revoluţia din decembrie 1989, iar în anii care au urmat, la toate marile transformări caracteristice perioadei de tranziţie.
Astfel, Alexandria îşi va afla ritmul propriu unei găsiri de sine, care să-i permită o integrare firească la nivel naţional şi european.

Edit Content

Populația aflată în evidența serviciului public comunitar local de evidență a persoanelor, actualizată la data de 01.01.2020, la nivelul Municipiului Alexandria însumează 49.878 persoane.

26 010

23 868

Edit Content

Respectându-se riguros planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz, Alexandria se prezintă ca o localitate sistematizată cu străzi lungi şi drepte, perfect perpendiculare între ele, orientate pe axul principal, paralel cu raul Vedea.

Reţeaua de drumuri a municipiului are o lungime totală de 67,0 Km, fiind modernizate în proporție de 95%.

slide0004_image032în concluzie se poate spune ca starea tehnică a reţelei rutiere a municipiului Alexandria este bună.
Situaţia parcărilor este deficitară, locurile de parcare fiind insuficiente pentru parcul de maşini existent.

Transportul în comun în municipiul Alexandria este asigurat de Serviciul Comunitar de Transport Public Local de Persoane Alexandria , subordonată Consiliului Local Alexandria dar mai ales prin intermediul firmelor private de maxi-taxi şi taxi care operează pe raza municipiului.

Edit Content

Stema municipiului Alexandria a fost aprobată pe 18 decembrie 2002. Aceasta se compune dintr-un scut fasciat. În partea superioară, în câmp albastru, este reprezentat un cal de argint, în galop. În partea inferioară, în câmp de hermină, sunt reprezentate două mâini înfrățite, naturale, cu manșete negre. Pe fascia verde se află douăsprezece lacrimi de argint, dispuse șase cu șase și despărțite de șase besanți de aur.

 

Semnificația elementelor:

  • Calul de argint este simbol al curajului și este o trimitere la preocupările oamenilor acestor locuri în activitatea de creștere a animalelor, de negoț, dar evocă și faptul că locuitorii au trebuit să facă față năvălirilor străine, amintind de lupta pentru apărare.
  • Cele două mâini reprezintă credința, evocând legăturile stabilite între oameni în vederea realizării unui scop comun; hermina este un atribut domnesc și amintește de domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1834-1842), întemeietorul orașului.
  • Fascia cu lacrimi și besanți este inspirată din vechea stemă a Ghiculeștilor, ele amintind lupta pentru unitate națională, permanenta sete de apă a Bărăganului și rolul apei în dezvoltarea economică și socială a urbei.
  • Turnurile crenelate, în număr de șapte, conferă localității rangul de municipiu reședință de județ.
Edit Content

Prietenii francezi au incredere in inteligenta si energia alexandrenilor

Timp de trei zile, in perioada 19-21 februarie 2007, Primaria si Consiliul Local Alexandria au avut oaspeti. Si nu pe oricine, ci pe francezii din Comunitatea Morlaix, regiunea Bretagnia, carora, pe langa faptul ca de la 1 ianuarie 2007, ca romani, le suntem parteneri in UE, din februarie 2007, ei au devenit, alexandrenilor, si frati, surori…Si nu vor sa ii lase sa clacheze in fata exigentelor unei Europe tot mai mari si, poate, mai unite. Asadar, au insistat pentru o relatie de parteneriat mai aparte, ca intre frati sau surori. In acest context, in sala de Consiliu, a fost semnat “Protocolul de parteneriat si cooperare intre municipiul Alexandria, judetul Teleorman din Romania si comunitatea Morlaix din Franta”. Documentul care are la baza vointa reprezentantilor celor doua comunitati de a administra problemele cu care se confrunta, dupa principii democratice, punand in practica schimburi de experienta pe principiul reciprocitatii.

In protocolul semnat ieri sunt prevazute mai multe domenii de activitate, pornind de la modalitatile de organizare, administrare si de gestiune urbana si cooperare tehnica in domenii de infrastructura, furnizarea de servicii publice, de urbanism. In consecinta, romano-francezii si-au propus, deocamdata, sa lucreze in parteneriat pe domeniile: cultura si sport; protectia mediului; social; comunicare. Parteneriat care ar trebui sa fie functional nu numai la nivel institutional, ci sa coboare, la nivel de locuitori, prin schimburi de experienta si informatii, vizite reciproce, actiuni comune, consultari si sprijin in promovarea unor proiecte cu finantare din fonduri structurale europene, dar si fonduri proprii, stimularea initiativei locale si, mai ales, stimularea voluntariatului si a seriozitatii in abordarea problemelor cu care se confrunta, nu numai comunitatea, ci si fiecare cetatean in parte.

La festivitatea de semnare a protocolului, in sala de Consiliu, din partea franceza au fost prezenti patru angajati si patru alesi locali – similar cu functia de consilier de la noi: Yvon Hervé – presedintele Comunitatii Morlaix; Loïc Prêteseille – director general de servicii; Gilbert Plassart – prim vicepresedinte pe probleme de mediu; Gérard Hervet – sef serviciu protectia mediului; Jean-René Péron – vicepresedinte pe probleme de turism, cultura si sport; Erika Ayreault – pe probleme de turism si cultura; Jean-Paul Minec – vicepresendinte pe probleme economice; Cyrille Le Galliard – pe probleme economice si Allain Chrètiene – de la Asociatia Euro Diagonal, pe probleme de asociatii non-guvernamentale.

Din partea romana au participat: Constantin Slabescu – primarul municipiului Alexandria, Victor Dragusin si Ion Pana – viceprimari ; consilierii: Dumitru Tulpan, Nelu Din, Florea Voicila, Marin Stelian; Mircea Dumitrescu – director Apa-Canal, Traian Constantinescu – director Terma Serv; Alexandru Popa – director domeniu public, Ion Rosu – director urbanism, Constantin Tecuceanu – sef serviciu public colectare deseuri; Tudorica Antonius – sef serviciu Informatica-Comunicare-Integrare europeana; Sorin Sferle – director Romfra; Mihai Putineanu – director cooperare interna si internationala.

Prima intalnire a partenerilor din Morlaix si Alexandria si festivitatea de semnare a protocolului au fost onorate de prezenta insarcinatului de servicii, organizatii si actiuni de cooperare din cadrul Ambasadei Frantei la Bucuresti – Aurélie Richard.
Dupa semnarea protocolului a urmat o conferinta de presa, in cadrul careia reprezentantii celor doua comunitati au prezentat cateva dintre problemele care privesc parteneriatul si au raspuns intrebarilor presei.

Apoi reprezentanti din domeniile prevazute in protocol, atat din partea franceza, cat si din cea romana, au lucrat pe ateliere, punandu-se pe tapet probleme si modalitati concrete de colaborare si parteneriat.

Municipiul Alexandria, reprezentat legal de domnul Primar Constantin SLABESCU si Comunitatea din Morlaix, numita « Morlaix-Communauté », reprezentata de Presedintele acesteia, domnul Yvon HERVÉ, denumite in continuare parti :

Tinand cont de declaratiile de intentie ale Municipiului Alexandria si ale Comunitatii din Morlaix de a contribui la infratirea dintre cele doua comunitati,
Proclamand vointa lor de a administra problemele cu care se confrunta comunitatile dupa principii democratice, punand in practica schimburi de experienta pe principiul reciprocitatii,

Amintind dorinta comuna de a pune progresiv in actiune, un dispozitiv de cooperare concret si eficace, plecand de la nevoile recenzate, competentele si resursele de care cele doua comunitati pot dispune,

Bucurandu-se de deschiderea democratica a Romaniei si salutand integrarea sa in Uniunea Europeana, cladind si dezvoltand relatii romano-franceze in domeniul cooperarii descentralizate intre locuitorii celor doua orase,

Afirmand vointa Municipiului Alexandria si a Comunitatii din Morlaix de a intari si de a oficializa relatiile prin incheierea unui protocol de parteneriat si colaborare care sa permita dezvoltarea legaturilor permanente in beneficiul celor doua comunitati,
Au convenit cele ce urmeaza:

Partile sunt de parere ca schimburile de experienta in toate domeniile de administratie si de gestiune urbanistica se vor dovedi reciproc benefice, inscriindu-se in procesele de armonizare cu normele europene.
Partile inteleg sa-si dezvolte schimburile de informatii si de competente relative la proiecte si la punerea acestora in aplicare.
Ele decid cooperarile prioritare in urmatoarele domenii :

Domeniul de gestiune si de administratie urbana
Schimburile de cunostinte, sub forma de misiune de expertiza si de stagiu, vor fi privilegiate in urmatoarele sectoare:
- modalitatile de organizare, administrare si de gestiune urbana;
- cooperarea tehnica in domenii de infrastructura, furnizarea de servicii publice (apa-salubritate-incalzire), de urbanism.

Domeniul cultural si sportiv
O atentie deosebita se va acorda cooperarii intre tineri. Orasele isi vor aduce contributia la promovarea limbilor si culturilor romane si franceze. Partile vor extinde, in limitele posibilitatilor lor economice, schimburile cultural-sportive si vor facilita in acest scop, colaborarea intre asociatii si ansambluri artistice, institutii si organizatii cultural-sportive.
Asociatia Romano-Franceza ROMFRA a fost desemnata de catre cele doua comunitati ca motor principal al evolutiilor si realizarilor dorite.

Protectia mediului inconjurator
Cele doua parti isi vor dezvolta colaborarea in domeniul mediului inconjurator.
Ele vor contribui la elaborarea si punerea in practica a unei strategii privind prevenirea cauzelor care ar putea pune in pericol echilibrul ecologic al celor doua localitati.

Domeniul social
Cele doua parti isi vor dezvolta colaborarea reciproc in domeniul protectiei sociale.
Ele vor contribui la elaborarea unei “Politici a orasului” si la punerea in aplicare a unei strategii privind prevenirea cauzelor care ar putea pune in pericol echilibrul social al comunitatilor, avand ca obiectiv o dezvoltare durabila.

Domeniul comunicarii
Cele doua comunitati vor avea schimburi privind comunicarea cu cetatenii, in diverse domenii de competente.

Pentru alte proiecte de cooperare, cele doua comunitati se vor apropia mai mult pentru a studia momentul propice, utilitatea concreta si constrangerile de punere in practica, incepand cu obiectivele care vor fi desemnate, aplicatiile care vor fi identificate si resursele care vor fi alocate.

Cele doua parti vor favoriza cooperarea la nivelul locuitorilor, cu atat mai mult cu cat Municipiul Alexandria si Comunitatea din Morlaix sprijina asociatiile care contribuie la dezvoltarea cooperarii.

Municipiul Alexandria si Comunitatea din Morlaix vor sustine cu prioritate initiativele care au ca scop favorizarea cooperarii intre institutiile si organizatiile dintre cele doua localitati.

Pentru a favoriza schimburile intre locuitori si institutii, partile pot comunica informatii cu caracter public privind orasul partener.

Aceste obiective nu exclud si alte orientari care ar putea fi considerate oportune si benefice in dezvoltarea parteneriatelor.

Intalnirile dintre delegatiile oficiale, conduse de catre domnul Primar si domnul Presedinte, sau de catre reprezentantii abilitati, vor avea loc alternativ la Alexandria si Morlaix, cel putin o data pe an, pentru a putea ajunge la un bilant de cooperare si orientare a schimburilor in viitor.

Partile se vor consulta periodic privind punerea in aplicare a prezentului protocol si dezvoltarea relatiilor de cooperare.

Prezentul protocol poate fi modificat prin acordul comun al partilor; modificarile vor fi prezentate in scris si vor intra in vigoare indata ce partile se vor informa mutual si procedurile interne vor fi indeplinite.

Colaborarea intre parti, ca si toate actiunile care provin din prezentul protocol, se vor realiza cu respectarea legislatiei romanesti si franceze si al acordurilor internationale la care cele doua state sunt parti, in limitele competentelor, al fondurilor si al resurselor de care dispune fiecare parte.

Prezentul protocol intra in vigoare la data semnarii si este incheiat pentru o perioada de un an. Valabilitatea protocolului se prelungeste in mod automat pentru alte noi perioade de cate un an, daca niciuna dintre parti nu notifica in scris celeilalte parti o alta perioada pentru care sa fie prelungita valabilitatea protocolului. Notificarea trebuie sa fie transmisa cu cel putin 30 de zile inainte de termenul la care produce efecte prelungirea automata.

Diferendele cu privire la prezentul protocol se solutioneaza prin consultari intre cele doua parti. Oricare dintre parti poate denunta prezentul protocol printr-o notificare scrisa. Denuntarea produce efecte la 30 de zile de la data primirii notificarii de catre cealalta parte.

Iesirea din vigoare a protocolului nu afecteaza actiunile de cooperare aflate in derulare, acestea fiind finalizate in conditiile prezentului protocol.

Semnat la Alexandria, la 19 februarie 2007, in doua exemplare originale, fiecare in limbile romana si franceza, toate textele fiind egal autentice.

10.194