Comitatul Bihor, cunoscut și ca Varmeghia Bihorului, (în maghiară Bihar vármegye, în germană Komitat Bihar, în latină Comitatus Bihariensis) a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei din secolul XI și până în 1920. Capitala comitatului a fost orașul Oradea Mare (în maghiară Nagyvárad, în germană Großwardein).

Comitatul Bihor
(Bihar)
—  comitat al Regatului Ungariei  —
Stemă
Stemă
Coordonate: 47°03′00″N 21°56′00″E ({{PAGENAME}}) / 47.05°N 21.93333333°E

Țară Regatul Ungariei
Dispariție Modificați la Wikidata

ReședințăOradea Mare

Suprafață
 - Total10,657 km²

Populație (1910)
 - Total646.301 locuitori
 - Densitate60,6 loc./km²
Naționalități• maghiari - 365.642 (56,57%)
• români - 265.098 (41,01%)
• slovaci - 8.457 (1,30%)
• germani - 3.599 (0,55%)
În prezent înRomânia, Ungaria

Prezență online

Poziția localității Comitatul Bihor (Bihar)
Poziția localității Comitatul Bihor
(Bihar)
Poziția localității Comitatul Bihor
(Bihar)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Bihor (Bihar)
Hartă de poziționare pentru Comitatul Bihor
(Bihar)

Geografie

modificare

Comitatul Bihor se învecina la vest cu comitatul Bichiș (Békés), la nord-vest cu comitatul Hajdú, la nord cu comitatul Szabolcs, la nord-est cu comitatul Sătmar (Szatmár), la est cu comitatele Sălaj (Szilágy) și Cluj (Kolozs), la sud-est cu comitatul Turda-Arieș (Torda-Aranyos) și la sud cu comitatul Arad.

Trei afluenți ai râului Criș (Körös) curgeau pe teritoriul comitatului: Crișul Repede, Crișul Negru și Barcău (Berettyó). Partea vestică a comitatului se afla în Câmpia Panonică, în timp ce partea estică era în Munții Apuseni. Suprafața comitatului în 1910 era de 10.657 km², incluzând suprafețele de apă.

Comitatul Bihor este unul dintre cele mai vechi comitate din Regatul Ungariei, el fiind atestat încă din secolul al XI-lea. El a fost stăpânit de Imperiul Otoman, între anii 1660-1692, ca eyaletul Varat.

În anul 1876 Regatul Ungariei s-a divizat în șapte cercuri, cu un total de 64 comitate.[1] Cercul de pe partea stângă a Tisei (Tisza) conținea opt comitate: Bichiș, Bihor, Hajdú, Maramureș, Sălaj, Sătmar, Szabolcs și Ugocea.

În 1920, prin Tratatul de la Trianon, aproximativ 75% din suprafața comitatului Bihor a revenit României și a făcut parte din județul Bihor. Partea de vest a rămas în Ungaria. Capitala micului comitat unguresc Bihar a fost orașul Berettyóújfalu. În perioada 1940-1944, partea românească a fostului comitat Sătmar a fost ocupată de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.

În anul 1950, după cel de-al Doilea Război Mondial, comitatul unguresc Bihar s-a unit cu comitatul Hajdú și a format județul Hajdú-Bihar. Partea de sud a Biharului unguresc (zona din jurul localităților Sarkad și Okány) a fost alipită județului Bichiș (Békés). Partea românească a fostului comitat Bihor se regăsește azi în județul Bihor, cu excepția părții de sud (din jurul localității Beliu), care se află în județul Arad.

Demografie

modificare

În 1891, populația comitatului era de 516.704 locuitori, dintre care:

  • Maghiari -- 283.806 (54,92%)
  • Români -- 219.940 (42,56%)
  • Slovaci -- 5.957 (1,15%)
  • Germani -- 3.374 (0,65%)

În 1910, populația comitatului era de 646.301 locuitori, dintre care:

  • Maghiari -- 365.642 (56,57%)
  • Români -- 265.098 (41,01%)
  • Slovaci -- 8.457 (1,30%)
  • Germani -- 3.599 (0,55%)

Subdiviziuni

modificare
 
Comitatul Bihor

La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului Bihor erau următoarele:

Districte (járás)
District Capitală
Bél Bél - Beliu
Belényes Belényes - Beiuș
Berettyóújfalu Berettyóújfalu
Biharkeresztes Biharkeresztes
Cséffa Cséffa - Cefa
Derecske Derecske
Élesd Élesd - Aleșd
Érmihályfalva Érmihályfalva - Valea lui Mihai
Központ Nagyvárad - Oradea
Magyarcséke Magyarcséke - Ceica
Margitta Margitta - Marghita
Nagyszalonta Nagyszalonta - Salonta
Sárrét Biharnagybajom
Szalárd Szalárd - Sălard
Székelyhid Székelyhid - Săcueni
Tenke Tenke - Tinca
Vaskoh Vaskoh - Vașcău
Comitate urbane (törvényhatósági jogú város)
Nagyvárad - Oradea

Orașele Derecske, Berettyóújfalu, Biharnagybajom și Biharkeresztes se află în prezent în Ungaria, în timp ce celelalte orașe menționate sunt în România.

  1. ^ H. Wickham Steed, Walter Alison Phillips, and David Hannay , A Short History of Austria-Hungary and Poland, (London: Encyclopaedia Britannica Company) 1914. On-line.