Județul Bihor

Acest articol se referă la o unitate administrativă a României. Pentru alte sensuri, vedeți Bihor (dezambiguizare).

Județul Bihor (în maghiară Bihar megye, în slovacă Bihárska župa, în germană Kreis Bihar sau Kreis Bihor) este un județ din Crișana situat în nord-vestul României. Numele l-a primit de la cetatea Biharia.^[1] În prezent, reședința de județ se află la Oradea.

Județul Bihor

Bihar (hu)
Bihar (de)

— Județ —

Stemă

Județul Bihor
(România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 47°04′20″N 21°55′16″E / 47.0722°N 21.9211°E

Atestare

1925

Reședință

Oradea

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Bihor[*]

Ilie Bolojan

(PNL, 2020)

- Prefect

Dumitru Tiplea

Suprafață

- Total

7,544 km²

Altitudine

418 m.d.m.

Populație (2021)

- Total

551,297 locuitori

- Densitate

73 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

59

Indicativ autovehicule

BH

Locul după populație

11

Prezență online

http://www.cjbihor.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Județul Bihor
indicat

Demografie

Conform recensământului din 2021, Bihorul are o populație de 551.297 și o densitate de 71 persoane pe kilometru pătrat, sub media națională de densitate (93/km²). Din punct de vedere etnic în județul Bihor conform recensământului din 2021 sunt 347.148 români, 112.387 maghiari, 36.837 romi și 4.860 slovaci, pentru 48.428 de persoane nu există date. Județul avea în anul 2002, 291.613 de bărbați și 308.610 de femei. Cetățenii străini, în număr de 909, reprezentau 0.15% din populație.

Bihor - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Populația județului Bihor
1948	1956	1966	1977	1992	2002	2011	2021
536.323	574.488	586.460	633.094	638.863	600.246	575.398	551.297
	7,12% ▲	2,08% ▲	7,95% ▲	0,91% ▲	-6,04% ▼	-4,14%▼	-4,19%▼

Structura etnică

Harta etnică a Județului Bihor, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Următoarele grupuri etnice compuneau populația județului Bihor, în 2002:

Structură etnică (2002)
Total	Români	Maghiari	Rromi (țigani)	Slovaci	Germani	Evrei	Ucraineni	Greci	Ruși	Bulgari	Sârbi	Polonezi	Turci	Cehi	Armeni	Croați
600223	404537	155554	30237	7361	1137	242	174	71	63	31	31	21	15	14	11	3
100%	67.40%	25.91%	5.00%	1.22%	0.19%

Următoarele grupuri etnice compuneau populația județului Bihor, în 2011:

Structură etnică (2011)
Total	Români	Maghiari	Rromi (țigani)	Slovaci	Germani	Evrei	Ucraineni	Greci	Ruși	Bulgari	Sârbi	Polonezi	Turci	Cehi	Armeni	Croați
549752	367221	138441	33697		710		105						47
100%	66.8%	25.18%	6.13%

Structura confesională

Conform recensământului din 2002, populația județului Bihor avea următoarea apartenență confesională:

Structura confesională (2002)
Total	Ortodocși	Reformați	Romano-catolici	Penticostali	Baptiști	Greco-catolici	Adventiști	Atei	Evrei	Musulmani	Total protestanți
600223	357996	107817	55556	34460	22366	14086	1858	1155	210	175	166501
100%	59.6%	18.0%	9.3%	5.7%	3.7%	2.3%	0.3%	0.2%			27.7%

Geografie

Județul are o suprafață de 7,544 km², fiind întins între 46°23'48" și 47°35'21" latitudine nordică și între 21°26'06" și 22°48'39" longitudine estică. Principalele unități de relief sunt Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Munții Plopișului, Munții Pădurea Craiului, Munții Bihor și parțial Munții Vlădeasa. Altitudine maximă: vf. Bihorul (Cucurbata Mare) 1849 m, vf. Buteasa 1792 m, vf. Briței 1759 m , vf. Cârligați 1694 m. Principalele cursuri de apă: Crișul Negru, Crișul Repede, Barcău. Principalele lacuri: Pețea (carstic și de baraj antropic), Cefa, Mădăras, Homorog (heleșteie).

Stema județului

Stema județului Bihor

Stema județului Bihor in perioada comunistă

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.

Descrierea stemei: Stema județului Bihor se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond roșu, se află un turn crenelat de culoare neagră, zidit, de argint, dotat cu o fereastră și o poartă închisă. În cartierul secund, pe fond albastru, se află cinci spice de grâu legate cu o panglică, toate de aur. În cartierul trei, pe fond albastru, se află un ciorchine de strugure cu o frunză de viță, ambele de argint. Cartierul patru, pe fond roșu, cuprinde un hrisov natural, răsucit la capete în sensuri opuse, validat cu o pecete roșie, prinsă cu șnur răsucit, roșu și negru. Trei brâuri undate, dintre care cel din mijloc mai lat, separate de două benzi albastre, broșează peste linia orizontală. Brâul din mijloc conține trei pești negri.

Semnificația elementelor însumate: Turnul crenelat evocă vechea cetate a lui Menumorut. Spicele și frunza de viță simbolizează hărnicia locuitorilor acestor meleaguri și ponderea importantă pe care a avut-o agricultura în economia județului. Hrisovul evocă multitudinea documentelor care atestă spiritualitatea locuitorilor din zonă. Cele trei brâuri argintii simbolizează cele trei Crișuri, precum și bogăția piscicolă a apelor.

Politica

Județul Bihor este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Ilie Bolojan de la PNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[2]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	18
	Partidul Social Democrat	7
	Uniunea Democrată Maghiară din România	7
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Prefectura Oradea

În România, guvernul desemnează o persoană cu titlul de prefect, pentru a fi reprezentantul său în teritoriu. Instituția pe care o conduce acesta este Prefectura. Din 18 decembrie 2019, guvernul este reprezentat în județul Bihor prin prefectul Dumitru Țiplea.^[3]

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. În urma alegerilor locale din 2020, președinte al consiliului județean a devenit Ilie Bolojan, din partea Partidului Național Liberal.^[4] Componența consiliului județean este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	22
	Uniunea Democrată Maghiară din România	6
	Partidul Social Democrat	6

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Bihor.

Județul este format din 101 unități administrativ-teritoriale: 4 municipii, 6 orașe și 91 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Bihor.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Beiuș	municipiu	10.667
	Marghita	municipiu	15.770
	Oradea	municipiu reședință de județ	196.367
	Salonta	municipiu	17.735
	Aleșd	oraș	10.066
	Nucet	oraș	2.165
	Săcueni	oraș	11.526
	Valea lui Mihai	oraș	9.902
	Vașcău	oraș	2.315
	Ștei	oraș	7.040
Comune
	Abram	comună	2.808
	Abrămuț	comună	3.071
	Aușeu	comună	3.033
	Avram Iancu	comună	3.316
	Aștileu	comună	3.561
	Balc	comună	3.281
	Batăr	comună	4.920
	Biharia	comună	4.205
	Boianu Mare	comună	1.343
	Borod	comună	3.843
	Borș	comună	3.946
	Bratca	comună	5.158
	Brusturi	comună	3.469
	Budureasa	comună	2.581
	Buduslău	comună	1.907
	Bulz	comună	2.104
	Buntești	comună	4.253
	Cefa	comună	2.272
	Ceica	comună	3.591
	Cetariu	comună	2.165
	Cherechiu	comună	2.416
	Chișlaz	comună	3.135
	Ciumeghiu	comună	4.297
	Cociuba Mare	comună	2.798
	Copăcel	comună	2.297
	Criștioru de Jos	comună	1.354
	Curtuișeni	comună	3.780
	Curățele	comună	2.509
	Câmpani	comună	2.427
	Căbești	comună	1.848
	Căpâlna	comună	1.663
	Cărpinet	comună	1.932
	Derna	comună	2.616
	Diosig	comună	6.816
	Dobrești	comună	5.260
	Drăgești	comună	2.586
	Drăgănești	comună	2.967
	Finiș	comună	3.680
	Gepiu	comună	1.797
	Girișu de Criș	comună	3.588
	Hidișelu de Sus	comună	3.315
	Holod	comună	3.309
	Husasău de Tinca	comună	2.395
	Ineu	comună	4.399
	Lazuri de Beiuș	comună	1.518
	Lugașu de Jos	comună	3.580
	Lunca	comună	2.887
	Lăzăreni	comună	3.233
	Mădăras	comună	2.828
	Măgești	comună	2.717
	Nojorid	comună	5.240
	Olcea	comună	2.773
	Oșorhei	comună	6.532
	Paleu	comună	2.523
	Pietroasa	comună	3.209
	Pocola	comună	1.571
	Pomezeu	comună	2.922
	Popești	comună	7.362
	Remetea	comună	2.906
	Rieni	comună	3.050
	Roșia	comună	2.384
	Roșiori	comună	3.113
	Răbăgani	comună	2.073
	Spinuș	comună	1.285
	Suplacu de Barcău	comună	4.356
	Sâmbăta	comună	1.475
	Sâniob	comună	2.333
	Sânmartin	comună	9.572
	Sânnicolau Român	comună	2.194
	Sântandrei	comună	4.912
	Sârbi	comună	2.609
	Săcădat	comună	1.910
	Sălacea	comună	3.036
	Sălard	comună	4.340
	Tarcea	comună	2.690
	Tileagd	comună	6.968
	Tinca	comună	7.793
	Toboliu	comună	2.088
	Tulca	comună	2.773
	Tămășeu	comună	2.019
	Tărcaia	comună	1.969
	Tăuteu	comună	4.063
	Uileacu de Beiuș	comună	2.050
	Vadu Crișului	comună	4.009
	Viișoara	comună	1.336
	Vârciorog	comună	2.304
	Șimian	comună	3.876
	Șinteu	comună	1.021
	Șoimi	comună	2.543
	Șuncuiuș	comună	3.259
	Țețchea	comună	3.141

Referințe

^ Corneliu Diaconovich, Enciclopedia Română, tomul I: A - Copenhaga, Editura W. Krafft, Sibiu, 1898, pp. 483-484.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 27 octombrie 2024.
^ Prefectura Județului Bihor: Conducere. Accesat la data de 14 februarie 2020.
^ Rezultate finale alegeri locale 2020 Bihor. Florin Birta, noul primar în Oradea. Cine conduce Consiliul Județean

Lectură suplimentară

„Bihorul medieval”, Liviu Borcea, Editura Arca, 2005 - recenzie
Contribuții la cunoașterea istoriei Bihorului, Volumes 1-2, Viorel Faur, 1970
Repertoriul monumentelor naturii, arheologice, istorice, etnografice, de arhitectură și artă din județul Bihor, Sever Dumitrașcu, Editura Muzeul Țării Crișurilor, 1974
Reforma agrară din 1921: o istorie a agriculturii în județul Bihor (1918-1940), Blaga Mihoc, Editura Muzeul Țării Crișurilor, 1994