legat

română

Etimologie

Din verbul a lega.

Pronunție

• AFI: /leˈgat/

Substantiv

Declinarea substantivului legat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	legat	legate
Articulat	legatul	legatele
Genitiv-Dativ	legatului	legatelor
Vocativ	legatule	legatelor

1. faptul de a (se) lega.
2. strângere cu ajutorul unei legături a unor lucruri pentru a le împiedica să se desfacă.
3. broșare, cartonare a unei cărți.
4. rodire.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din latină legatum.

Pronunție

• AFI: /leˈgat/

Substantiv

Declinarea substantivului legat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	legat	legate
Articulat	legatul	legatele
Genitiv-Dativ	legatului	legatelor
Vocativ	legatule	legatelor

1. dispoziție testamentară prin care se lasă cuiva o moștenire, un bun etc.
2. (concr.) bun lăsat cuiva prin dispoziție testamentară.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză légat < latină legatus.

Substantiv

Declinarea substantivului legat
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	legat	legați
Articulat	legatul	legații
Genitiv-Dativ	legatului	legaților
Vocativ	legatule	legaților

1. trimis al senatului, al împăratului etc. într-o provincie a Imperiului roman.
2. reprezentant diplomatic al unui papă.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din verbul a lega.

Adjectiv

Declinarea adjectivului legat
	Singular	Plural
Masculin	legat	legați
Feminin	legată	legate
Neutru	legat	legate

1. (despre oameni) zdravăn, vânjos, voinic.
2. (despre sosuri, dulcețuri etc.) îngroșat, devenit consistent.

Traduceri

Traduceri

Adverb

1. în mod coerent, cu înțeles logic.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din lega.

Verb

1. forma de participiu trecut pentru lega.

Referințe

• DEX '98 via DEX online