Variante de scriere Vezi și : bíceps
Bicepși

Etimologie

Din franceză biceps < latină biceps.

Pronunție

  • AFI: /'bi.ʧeps/


Substantiv


Declinarea substantivului
biceps
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ biceps bicepși
Articulat bicepsul bicepșii
Genitiv-Dativ bicepsului bicepșilor
Vocativ ' '
  1. mușchi cu extremitatea superioară despărțită în două ligamente; (în special) mușchiul dintre umăr și cot, care face să se îndoaie antebrațul.

Sinonime

Vezi și


Traduceri

Referințe





(dansk)

Etimologie

Din latină biceps.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
biceps
m. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ biceps ' invariabil invariabil
Genitiv ' ' invariabil invariabil
  1. (anat.) biceps (mușchiul brațului)





(English)

Etimologie

Din latină biceps.

Pronunție

  • AFI: /'baɪsɛps/


Substantiv

biceps, pl. biceps sau bicepses

  1. (anat.) biceps
  2. (spec.) biceps (mușchiul brațului)
  3. (fam.) braț

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





(français)

Etimologie

Din latină biceps.

Pronunție

  • AFI: /bi.sɛps/


Substantiv

biceps m., biceps pl.

  1. (anat.) biceps
    Le biceps de la cuisse.
  2. (spec.) biceps (mușchiul brațului)

Cuvinte compuse

Expresii

Referințe





(Latina)

Variante

Etimologie

Compus din bis + caput.

Pronunție

  • AFI: /'bi.keps/
  • AFI: /'bi.tʃɛps/


Adjectiv

biceps m.f.n.

  1. bicefal, cu două capete
  2. (despre munți) cu două creste, cu două culmi
  3. (despre săbii) cu două tăișuri
  4. împărțit în două bucăți

Sinonime

Vezi și

Referințe





(Nederlands)

Etimologie

Din latină biceps.

Pronunție

  • AFI: /'bi.sɛps/


Substantiv


Declinarea substantivului
biceps
m. Singular Plural
Substantiv biceps bicepsen
Diminutiv bicepsje bicepsjes
  1. (anat.) biceps
  2. (spec.) biceps (mușchiul brațului)

Sinonime

Referințe





(norsk)

Etimologie

Din latină biceps.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
biceps
m. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ biceps ' invariabil invariabil
Genitiv ' ' invariabil invariabil
  1. (anat.) biceps (mușchiul brațului)





(polski)

Etimologie

Din latină biceps.

Pronunție

  • AFI: /'bi.tsɛps/


Substantiv

biceps m., bicepsy pl.

  1. (anat.) biceps (mușchiul brațului)

Referințe





(svenska)

Etimologie

Din latină biceps.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
biceps
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ biceps bicepsen invariabil invariabil
Genitiv biceps bicepsens invariabil invariabil
  1. (anat.) biceps (mușchiul brațului)