Rogojeni, Șoldănești: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 15 decembrie 2023 17:38

Coordonate: 47°49′36″N 28°24′33″E ({{PAGENAME}}) / 47.8266666667°N 28.4091666667°E
Rogojeni
— Sat-reședință —
Rogojeni Rogojeni (Moldova) Poziția geografică

Țară	Republica Moldova
Raion	Șoldănești
Comună	Rogojeni
Atestare	9 aprilie 1623^[1]^[2]

Altitudine	115 m.d.m.

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	MD-7230
Prefix telefonic	272

Prezență online
site web oficial
Modifică date / text

Rogojeni este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Șoldănești, Republica Moldova.

Rogojeni este situat la latitudinea 47.8269 longitudinea 28.4093 și altitudinea de 95 metri față de nivelul mării. Comuna Rogojeni este așezată pe malul stâng al râului Răut. Din componența comunei fac parte s.Rogojeni (sat-reședință) și Rogojeni (localitatea căii ferate).

Prin comună trece calea ferată Bălți – Mateuți. Mulți oameni și-au construit case la 4 km de sat, adică mai aproape de gară, unde pământul este nivelat, formând o comunitate mai mare de 774 locuitori.

Distanța directă până la municipiul Chișinău este de 94 km. Într-o rază de până la 7 km sunt satele Roșietici, Țîra, Roșieticii Vechi, Cenușa, Ghindești, Domulgeni, Cașunca, Stîrceni, Sîrbești, Hîrtop, Bobulești, Ciutulești, orașul Ghindești din raionul Florești și comuna Rogojeni (Stație de Cale Ferată), satul Pohoarna din Raionul Șoldănești.

Nume

Denumirea satului Rogojeni provine de la împletiturile din trestie și papură, cunoscute sub numele de "rogojină," care erau confecționate de locuitorii nativi. Aceste împletituri erau folosite pentru acoperișurile caselor și pentru a decora interioarele.

Arheologie

Pe teritoriul localității există monumente istorice din diferite perioade. Se poate menționa că există monumente incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat: o necropolă ce datează cu sec. III, semn comemorativ „Stâlpul cărăușului” (sec. XVIII) și 8 tumuli^[3].

Printre rămășițele imperiului otoman identificate în cadrul localității sunt: Movilă cu Semiluna de la Turci din piatră și Podul Turcului sau Grumazul - o construcție din piatră construit după o tehnică moldovenească veche, în gol, adică fără mortar, care unește două stânci și permite deplasarea fără pericol către punctul Cot din localitate. Materialul utilizat și stilul ingineresc folosit ne demonstrează că împreună cu Podul de fier și Podețul de caldaram făceau parte din același drum strategic.

Monumente lăsate de imperiul rus cu însemnare istorică și o atracție turistică ar putea deveni Gara Feroviară, construită în secolul al XIX-lea și Turnul de Apă, construit în 1893. Inițial, turnul asigura locomotivele cu apă. Este construit din cărămidă roșie, iar fundamentul – din piatră. Monumentul Eroilor căzuți în cel de-a doilea Război Mondial. În 2020 în localitate arheologii au descoperit un bordei care conținea numeroase fragmente ceramice, fragmente de vase de lut, unelte de muncă din silex, os, multiple oase de animale care erau consumate de locuitorii așezării acum aproximativ 7000 de ani.^[4]

Acestea aparțin culturii Precucuteni-Tripolie, cu o vechime de aproximativ 6500-7000 de ani. Descoperirile includ numeroase vase ceramice de uz comun și de prestigiu (frumos decorate cu motive geometrice adâncite, canelate și imprimate), unelte și arme de silex, piatră, os și corn, obiecte de podoabă și cult de diferite forme și dimensiuni, întregi și fragmentare. Cu toate acestea, descoperirile arheologice de pe acest teritoriu furnizează dovezi ale continuității locuirii umane în satul Rogojeni încă din vremuri preistorice. Aceste descoperiri arheologice se păstrează în Muzeul Național de Istorie a Moldovei^[5].

Istorie

Prima atestare documentară a localității datează cu 15 mai 1479, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Parcalab de Cetatea Albă, mai multe sate, din care unul este Rogojeni. Ca mai apoi satul să fie menționat la 23 iulie 1623,Eroare la citare: Eticheta de închidere </ref> lipsește pentru eticheta <ref> .

Cu toate acestea, descoperirile arheologice de pe acest teritoriu furnizează dovezi ale continuității locuirii umane în satul Rogojeni încă din vremuri preistorice. Monumentele istorice locale oferă informații valoroase despre culturile antice care au prosperat cândva în zonă, îmbogățindu-ne înțelegerea semnificației istorice a satului.

Populație

Conform recensamintului din anul 2014^[6] populația la nivelul Comunei Rogojeni este de 695 locuitori, dintre care (349) 46% - bărbați și (346) 54% - femei.

În Comuna Rogojeni sunt înregistrate 255 de gospodării casnice, iar mărimea medie a unei gospodării este de 2,73 persoane. Compoziția etnică a populației Comunei este predominantă de moldoveni/ români, care constituie peste 87,2% din populație, urmați de ucraineni – 11,2 și ruși – 1,4.


Compoziția etnică a populației Comunei	Distribuirea în %
Moldoveni/Români	87,2%
Ucraineni	11,2%
Ruși	1,4%

Localități înfrățite

Comuna Rogojeni este înfrățită cu Comuna Suceveni județul Galați din Romania^[7]

Referințe

^ Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ-documentar, istorico-geografic, administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: Litera AVN S.R.L., 2009. p. 156. ISBN 978-9975-74-064-7.
^ Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a statului. Vol. II (1621-1652). București: Direcția Arhivele Statului, 1959, p. 45.
^ „Registrul monumentelor RM” (PDF). Parlamentului Republicii Moldova. Accesat în 15 decembrie 2023.
^ Așezare veche de 7000 de ani, descoperită la Rogojeni, în Republica Moldova
^ „Cucuteni-Tripolie: Descoperiri arheologice uimitoare de pe malul Nistrului”. СП - Știri Bălți Moldova. 14 noiembrie 2023. Accesat în 15 decembrie 2023.
^ „PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ” (PDF). Consiliului Local al Comunaui Rogojen. Accesat în 15 decembrie 2023.
^ „Localități înfrățite | Satul Rogojeni”. Accesat în 15 decembrie 2023.

Legături externe

Descoperirile arheologice de la Rogojeni prezintă o valoare istoricăși culturală deosebită
Proiect de dezvoltare a turismului în satul Rogojeni, Șoldănești Arhivat în 18 august 2013, la Wayback Machine.
La Rogojeni, Daciada e la ea acasă^{[nefuncțională]}. ImpulsTV, accesat 2 septembrie 2013.
Sit arheologic de 7000 de ani, descoperit de cercetători la Rogojeni Arhivat în 26 octombrie 2013, la Wayback Machine., Jurnal.md, 12 iunie 2013.
Petrecere și veselie de Ziua Dacilor la Rogojeni^{[nefuncțională]}. Publika TV, 25 septembrie 2011.

[eremia-1] Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ-documentar, istorico-geografic, administrativ-teritorial, normativ-ortografic. Chișinău: Litera AVN S.R.L., 2009. p. 156. ISBN 978-9975-74-064-7.

[2] Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a statului. Vol. II (1621-1652). București: Direcția Arhivele Statului, 1959, p. 45.

[3] „Registrul monumentelor RM” (PDF). Parlamentului Republicii Moldova. Accesat în 15 decembrie 2023.

[4] Așezare veche de 7000 de ani, descoperită la Rogojeni, în Republica Moldova

[5] „Cucuteni-Tripolie: Descoperiri arheologice uimitoare de pe malul Nistrului”. СП - Știri Bălți Moldova. 14 noiembrie 2023. Accesat în 15 decembrie 2023.

[6] „PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ” (PDF). Consiliului Local al Comunaui Rogojen. Accesat în 15 decembrie 2023.

[7] „Localități înfrățite | Satul Rogojeni”. Accesat în 15 decembrie 2023.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

@@ Linia 13: / Linia 13: @@
 |tip_subdiviziune1=[[Raioanele Republicii Moldova|Raion]]
 |nume_subdiviziune1=[[Raionul Șoldănești|Șoldănești]]
+|atestare=9 aprilie 1623<ref name=eremia>Eremia, Anatol; Răileanu, Viorica. ''Localitățile Republicii Moldova. Ghid informativ-documentar, istorico-geografic, administrativ-teritorial, normativ-ortografic''. Chișinău: Litera AVN S.R.L., 2009. p. 156. ISBN 978-9975-74-064-7.</ref><ref>''[https://biblioteca-digitala.ro/?volum=12732-catalogul-documentelor-moldovenesti-din-arhiva-istorica-centrala-a-statului-directia-arhivelor-statului--ii-1959 Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a statului. Vol. II (1621-1652)]''. București: Direcția Arhivele Statului, 1959, p. 45.</ref>
-|atestare=1623
 |titlu_atestare=Atestare
 |altitudine=
@@ Linia 36: / Linia 36: @@
 |utc_offset_DST=+3
 }}
-'''Rogojeni este [[Sat-reședință|satul de reședință]] al [[Comuna Rogojeni, Șoldănești|comunei cu același nume]] din [[raionul Șoldănești]], [[Republica Moldova]].'''
+'''Rogojeni '''este [[Sat-reședință|satul de reședință]] al [[Comuna Rogojeni, Șoldănești|comunei cu același nume]] din [[raionul Șoldănești]], [[Republica Moldova]].
-'''Rogojeni''' este situat la latitudinea 47.8269 longitudinea 28.4093 și altitudinea de 95 metri față de nivelul mării. Comuna Rogojeni este așezată pe malul stâng al râului Răut. Din componența comunei fac parte s.Rogojeni (sat-reședință) și Rogojeni (localitatea căii ferate).
+Rogojeni este situat la latitudinea 47.8269 longitudinea 28.4093 și altitudinea de 95 metri față de nivelul mării. Comuna Rogojeni este așezată pe malul stâng al râului Răut. Din componența comunei fac parte s.Rogojeni (sat-reședință) și Rogojeni (localitatea căii ferate).
 Prin comună trece calea ferată Bălți – Mateuți. Mulți oameni și-au construit case la 4 km de sat, adică mai aproape de gară, unde pământul este nivelat, formând o comunitate mai mare de 774 locuitori.
-Distanța directă până în or. Chișinău este de 94 km. Într-o rază de până la 7 km sunt satele Roșietici, Țîra, Roșieticii Vechi, Cenușa, Ghindești, Domulgeni, Cașunca, Stîrceni, Sîrbești, Hîrtop, Bobulești, Ciutulești, orașul Ghindești din raionul Florești și comuna Rogojeni (Stație de Cale Ferată), satul Pohoarna din Raionul Șoldănești.
+Distanța directă până la municipiul Chișinău este de 94 km. Într-o rază de până la 7 km sunt satele Roșietici, Țîra, Roșieticii Vechi, Cenușa, Ghindești, Domulgeni, Cașunca, Stîrceni, Sîrbești, Hîrtop, Bobulești, Ciutulești, orașul Ghindești din raionul Florești și comuna Rogojeni (Stație de Cale Ferată), satul Pohoarna din Raionul Șoldănești.
-== Istorie ==
+== Nume ==
+Denumirea satului Rogojeni provine de la împletiturile din trestie și papură, cunoscute sub numele de "rogojină," care erau confecționate de locuitorii nativi. Aceste împletituri erau folosite pentru acoperișurile caselor și pentru a decora interioarele.
-În 1904 făcea parte din volostea Cotiujeni,
+==Arheologie==
-'''Denumirea''' satului Rogojeni provine de la împletiturile din trestie și papură, cunoscute sub numele de "rogojină," care erau confecționate de locuitorii nativi. Aceste împletituri erau folosite pentru acoperișurile caselor și pentru a decora interioarele.
+Pe teritoriul localității există monumente istorice din diferite perioade. Se poate menționa că există monumente incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat: o necropolă ce datează cu sec. III, semn comemorativ „Stâlpul cărăușului” (sec. XVIII) și 8 tumuli<ref>{{Citat web|url=https://date.gov.md/ro/system/files/resources/2018-05/Registrul%20Monumntelor%20RM.pdf|titlu=Registrul monumentelor RM|publisher=Parlamentului Republicii Moldova|accessdate=15/12/2023|autor=}}</ref>.
+Printre rămășițele imperiului otoman identificate în cadrul localității sunt: Movilă cu Semiluna de la Turci din piatră și Podul Turcului sau Grumazul - o construcție din piatră construit după o tehnică moldovenească veche, în gol, adică fără mortar, care unește două stânci și permite deplasarea fără pericol către punctul Cot din localitate. Materialul utilizat și stilul ingineresc folosit ne demonstrează că împreună cu Podul de fier și Podețul de caldaram făceau parte din același drum strategic.
-'''Prima atestare''' documentară a localității datează cu 15 mai 1479, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Parcalab de Cetatea Albă, mai multe sate, din care unul este Rogojeni. Ca mai apoi satul să fie menționat la 23 iulie 1623, cand domnitorul Ștefan Tomșa întărea lui Manolache Vameș  mai multe sate din ținutul Soroca, printre care și Rogojeni pe Răut. La acel moment satul avea heleșteu și loc de moară pe Răut și a aparținut lui Isac Balica hatmanul, care sa răzvrătit împotriva lui Ștefan Tomșa, fusese omorât în lupta de pe râul Jijia, iar moșiile sale au fost confiscate de domn. În 1680 moșia Rogojeni este în proprietatea lui Vasile Mirzac settaral, care stăpânește mai multe sate de pe malul Nistrului în ținutul Soroca.
+[[Fișier:Podul Turcului sau Grumazu.jpg|centru|miniatura|242x242px]]
+[[Fișier:Movilă cu Semiluna de la Turci din piatră.jpg|centru|miniatura|250x250px]]
+Monumente lăsate de imperiul rus cu însemnare istorică și o atracție turistică ar putea deveni Gara Feroviară, construită în secolul al XIX-lea și Turnul de Apă, construit în 1893. Inițial, turnul asigura locomotivele cu apă. Este construit din cărămidă roșie, iar fundamentul – din piatră. Monumentul Eroilor căzuți în cel de-a doilea Război Mondial.
+În 2020 în localitate arheologii au descoperit un [[bordei]] care conținea numeroase fragmente ceramice, fragmente de vase de lut, unelte de muncă din silex, os, multiple oase de animale care erau consumate de locuitorii așezării acum aproximativ 7000 de ani.<ref>[http://adevaruldespredaci.ro/asezare-veche-7000-de-ani-descoperita-la-rogojeni-in-republica-moldova/ Așezare veche de 7000 de ani, descoperită la Rogojeni, în Republica Moldova]</ref>
+Acestea aparțin culturii Precucuteni-Tripolie, cu o vechime de aproximativ 6500-7000 de ani. Descoperirile includ numeroase vase ceramice de uz comun și de prestigiu (frumos decorate cu motive geometrice adâncite, canelate și imprimate), unelte și arme de silex, piatră, os și corn, obiecte de podoabă și cult de diferite forme și dimensiuni, întregi și fragmentare. Cu toate acestea, descoperirile arheologice de pe acest teritoriu furnizează dovezi ale continuității locuirii umane în satul Rogojeni încă din vremuri preistorice. Aceste descoperiri arheologice se păstrează  în Muzeul Național de Istorie a  Moldovei<ref>{{Citat web|url=https://esp.md/ro/sobytiya/2023/11/14/cucuteni-tripolie-descoperiri-arheologice-uimitoare-de-pe-malul-nistrului|titlu=Cucuteni-Tripolie: Descoperiri arheologice uimitoare de pe malul Nistrului|publisher=СП - Știri Bălți Moldova|date=2023-11-14|accessdate=2023-12-15|limbă=ro}}</ref>.
+== Istorie ==
+'''Prima atestare''' documentară a localității datează cu 15 mai 1479, când Ștefan cel Mare dăruiește lui Duma Parcalab de Cetatea Albă, mai multe sate, din care unul este Rogojeni. Ca mai apoi satul să fie menționat la 23 iulie 1623,<ref name=eremia> când domnitorul Ștefan Tomșa întărea lui Manolache Vameș  mai multe sate din ținutul Soroca, printre care și Rogojeni pe Răut. La acel moment satul avea heleșteu și loc de moară pe Răut și a aparținut lui Isac Balica hatmanul, care sa răzvrătit împotriva lui Ștefan Tomșa, fusese omorât în lupta de pe râul Jijia, iar moșiile sale au fost confiscate de domn. În 1680 moșia Rogojeni este în proprietatea lui Vasile Mirzac settaral, care stăpânește mai multe sate de pe malul Nistrului în ținutul Soroca.
 '''Prima biserică''' este atestată  în localitate în anul 1810. Sursele istorice ne menționează că biserica era construită din nuiele și unsă cu lut și avea hramul Sf. Nicolae. În 1872 a fost construită biserica din piatră.
@@ Linia 56: / Linia 66: @@
 În 1894 este menționată localitatea căii ferate Rogojeni care la acel moment a fost construită pe moșia satului Budești (astăzi o mahala a satului Pohoarna).
+În 1904 făcea parte din volostea Cotiujeni, județul Soroca.
 În anul 1912 în sat este menționat un punct de convorbiri telefonice. În perioada interbelică localitatea a continuat să se dezvolte, pe teritoriul satului fiind menționate: gospodării boierești, cariera de piatră, școala primară, stație de cale ferată, biserica, postat la primărie.
@@ Linia 61: / Linia 73: @@
 După anexarea Basarabiei la URSS localitatea trece prin represiunile și deportările staliniste. În perioada sovietică în localitatea căii ferate Rogojeni este construită uzina de asfalt. În localitatea activa o brigadă a sovhozului, casă de cultură, bibliotecă, punct medical, magazin, grădiniță.
-În 2020 în procesul lucrărilor de reconstrucție a traseului național Sărăteni-Soroca, la Rogojeni au fost realizate și cercetări arheologice care au dus la descoperirea unui complex: o locuință de suprafață, un bordei și câteva gropi menajere, aparținând culturii Precucuteni-Tripolie, cu o vechime de aproximativ 6500-7000 de ani. Aceste descoperiri arheologice se păstrează  în Muzeul Național de Istorie a  Moldovei<ref>{{Citat web|url=https://www.nationalmuseum.md/ro/timetape/4000_dc_sfarsitul_mileniului_v/epoca_eneoliticului/|titlu=Epoca eneoliticului :: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei|publisher=www.nationalmuseum.md|accessdate=2023-12-15|limbă=RO}}</ref> .
+În 2020 în procesul lucrărilor de reconstrucție a traseului național Sărăteni-Soroca, la Rogojeni au fost realizate și cercetări arheologice care au dus la descoperirea unui complex: o locuință de suprafață, un bordei și câteva gropi menajere, aparținând culturii Precucuteni-Tripolie, cu o vechime de aproximativ 6500-7000 de ani. Aceste descoperiri arheologice se păstrează  în Muzeul Național de Istorie a  Moldovei<ref>{{Citat web|url=https://www.nationalmuseum.md/ro/timetape/4000_dc_sfarsitul_mileniului_v/epoca_eneoliticului/|titlu=Epoca eneoliticului :: Muzeul Național de Istorie a Moldovei|publisher=www.nationalmuseum.md|accessdate=2023-12-15|limbă=RO}}</ref> .
 Cu toate acestea, descoperirile arheologice de pe acest teritoriu furnizează dovezi ale continuității locuirii umane în satul Rogojeni încă din vremuri preistorice. Monumentele istorice locale oferă informații valoroase despre culturile antice care au prosperat cândva în zonă, îmbogățindu-ne înțelegerea semnificației istorice a satului.
@@ Linia 84: / Linia 96: @@
 |1,4%
 |}
-==Arheologie==
-Pe teritoriul localității există monumente istorice din diferite perioade. Se poate menționa că există monumente incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat: o necropolă ce datează cu sec. III, semn comemorativ „Stâlpul cărăușului” (sec. XVIII) și 8 tumuli<ref>{{Citat web|url=https://date.gov.md/ro/system/files/resources/2018-05/Registrul%20Monumntelor%20RM.pdf|titlu=Registrul monumentelor RM|publisher=Parlamentului Republicii Moldova|accessdate=15/12/2023|autor=}}</ref>.
-Printre rămășițele imperiului otoman identificate în cadrul localității sunt: Movilă cu Semiluna de la Turci din piatră și Podul Turcului sau Grumazul - o construcție din piatră construit după o tehnică moldovenească veche, în gol, adică fără mortar, care unește două stânci și permite deplasarea fără pericol către punctul Cot din localitate. Materialul utilizat și stilul ingineresc folosit ne demonstrează că împreună cu Podul de fier și Podețul de caldaram făceau parte din același drum strategic.
-[[Fișier:Podul Turcului sau Grumazu.jpg|centru|miniatura|242x242px]]
-[[Fișier:Movilă cu Semiluna de la Turci din piatră.jpg|centru|miniatura|250x250px]]
-Monumente lăsate de imperiul rus cu însemnare istorică și o atracție turistică ar putea deveni Gara Feroviară, construită în secolul al XIX-lea și Turnul de Apă, construit în 1893. Inițial, turnul asigura locomotivele cu apă. Este construit din cărămidă roșie, iar fundamentul – din piatră. Monumentul Eroilor căzuți în cel de-a doilea Război Mondial.
-În 2020 în localitate arheologii au descoperit un [[bordei]] care conținea numeroase fragmente ceramice, fragmente de vase de lut, unelte de muncă din silex, os, multiple oase de animale care erau consumate de locuitorii așezării acum aproximativ 7000 de ani.<ref>[http://adevaruldespredaci.ro/asezare-veche-7000-de-ani-descoperita-la-rogojeni-in-republica-moldova/ Așezare veche de 7000 de ani, descoperită la Rogojeni, în Republica Moldova]</ref>
-Acestea aparțin culturii Precucuteni-Tripolie, cu o vechime de aproximativ 6500-7000 de ani. Descoperirile includ numeroase vase ceramice de uz comun și de prestigiu (frumos decorate cu motive geometrice adâncite, canelate și imprimate), unelte și arme de silex, piatră, os și corn, obiecte de podoabă și cult de diferite forme și dimensiuni, întregi și fragmentare.Cu toate acestea, descoperirile arheologice de pe acest teritoriu furnizează dovezi ale continuității locuirii umane în satul Rogojeni încă din vremuri preistorice. Aceste descoperiri arheologice se păstrează  în Muzeul Național de Istorie a  Moldovei<ref>{{Citat web|url=https://esp.md/ro/sobytiya/2023/11/14/cucuteni-tripolie-descoperiri-arheologice-uimitoare-de-pe-malul-nistrului|titlu=Cucuteni-Tripolie: Descoperiri arheologice uimitoare de pe malul Nistrului|publisher=СП - Știri Bălți Moldova|date=2023-11-14|accessdate=2023-12-15|limbă=ro}}</ref>.
 == Localități înfrățite ==