Sari la conținut

C/2013 A1

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cometa C/2013 A1 (Siding Spring)

Cometa C23013 A1 la apropierea sa de Marte,
la 19 octombrie 2014.
Tipcometă
hyperbolic comet[*][[hyperbolic comet (type of non-periodic comet)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Descoperire
Descoperită deRobert H. McNaught (Observatorul Siding Spring)
Data descoperirii3 ianuarie 2013
Caracteristici ale orbitei
Epoca15 ianuarie 2013
(ZI 2456307.5)[2]
Periheliu1,3997649906336 UAi[1]  Modificați la Wikidata
Argumentul periastrului2,4491694821387 grade sexagesimalei[1]  Modificați la Wikidata
Axa semi-majoră-4873,3 +/-1243,6 (negativă, întrucât orbita este hiperbolică) ua[2]
Excentricitate1,0000855263013[1]  Modificați la Wikidata
Înclinație129,03291761015 de grade sexagesimalei[1]  Modificați la Wikidata
Următorul periheliu25 octombrie 2014[2]

C/2013 A1 este o cometă din norul lui Oort descoperită la 3 ianuarie 2013 de Robert H. McNaught la Observatorul Siding Spring, cu ajutorul unui telescop Schmidt-Casgrain de 0,50 m. Imagini ale predescoperirii, luate de Catalina Sky Survey datând din 8 decembrie 2012 au fost rapid găsite. De atunci, au fost găsite observații din 4 octombrie 2012. În momentul descoperirii, cometa se afla la 7,2 UA de Soare și avea magnitudinea de 18,6.[3]­ La trecerea sa pe lângă Marte, magnitudinea sa aparentă ar putea atinge 8, iar imagini de înaltă definiție vor fi posibile cu ajutorul sondei Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) acum aflată în jurul planetei Marte[3].

Risc de impact pe planeta Marte

[modificare | modificare sursă]

Din observațiile de doar 148 de zile, făcute până la 1 martie 2013[2], se consideră că există o mică posibilitate să asistăm la o coliziune între cometa C/2013 A1 și planeta Marte la 19 octombrie 2014.[2] Dacă ajustarea curbei lasă să se presupună o trecere la 0,000 358 UA (adică 53.600 km) de centrul planetei Marte, există totuși o gamă de eroare încă destul de importantă în așa fel încât cometa să poată percuta Planeta Roșie, dar și să treacă la 0,00212 UA (317.000 km) de aceasta.[2] Din faptul că C/2013 A1 este o cometă hiperbolică și are o orbită retrogradă, viteza sa relativă la trecere ar fi de 55,97 km/s.[2][3] Diametrul craterului de impact ar putea atinge de zece ori diametrul nucleului cometei. Estimarea actuală a diametrului nucleului obiectului, bazată pe magnitudinea absolută a nucleului (10,3), ar putea fi de 50 km; energia impactului ar fi atunci echivalentă cu 2×10¹º megatone de trinitrotoluen. Acest tip de coliziune este susceptibil să creeze un crater de 500 km diametru și o adâncime de 2 km.[3] Dezintegrarea cometei Shoemaker-Levy 9 (SL9) în atmosfera planetei Jupiter în 1994 făcuse „găuri” care puteau atinge mai multe mii de kilometri diametru, ținând cont de faptul că, potrivit unor estimări, cometa SL9 nu avea decât 15 km diametru.[3] Diferența provine de la faptul că, în cazul cometei C/2013 A1, impactul ar afecta o planetă telurică și nu o planetă gazoasă uriașă.

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]

Cometa provine din Norul lui Oort care înconjoară, la foarte mare distanță, Sistemul nostru Solar. Ca și toate cometele ieșite din această regiune a spațiului, ea a fost, fără îndoială, pusă în mișcare de o perturbație gravitațională legată de trecerea unei stele. Cometa circulă pe o orbită hiperbolică ceea ce semnifică faptul că ea va efectua o singură trecere pe lângă Soare înainte de a scăpa definitiv din Sistemul Solar. Orbita sa are o înclinație de 129° (orbită retrogradă), iar excentricitatea orbitală de 1,0003. Cometa va trece cel mai aproape de Soare la o distanță de circa 1,4 ua. Diametrul nucleului cometei, inițial evaluat la câțiva kilometri, a fost estimat, la 19 octombrie 2014, la întâlnirea cu planeta Marte, la 700 de metri.

Traiectoria cometei Siding Spring în regiunea internă a Sistemului Solar.
JPL Small-Body Database Regiunea de incertitudine
pentru trecerea apropiată din 19 octombrie 2014
Numărul
de observații
Observația
arc
(în zile)
Interval
de observație
corespunzător
Distanța
minimală
(UA)
Distanța
nominală
(UA)
Distanța
maximală
(UA)
- 44 - 0 0,005 0,02
- 58 - 0 0,002 5 0,012
134 74 ? - 20 februarie 2013 0 0,000 7 0,007 9
157 148 4 octombrie 2012 - 1 martie 2013 0 0,000 358 0,002 12

Alte observații

[modificare | modificare sursă]

Observațiile făcute de pe Pâmânt nu sunt ușurate de magnitudinea aparentă relativ mică a cometei. Aceasta după ce culminase cu o valoare apropiată de 9 a descrescut puternic după aceea și la întâlnirea cu planeta Marte de la 19 octombrie trebuia să fie cam de 12. Trecerea în apropierea Soarelui, care corespunde teoretic vârfului de activitate al unei comete, are loc la 25 octombrie 2014.[4] Observații au fost planificate înainte și după survolul lui Marte utilizând vreo zece telescoape (VLT, Lowell,...) și radiotelescoape (Nançay, Arizona) terestre cât și observatoare spațiale Hubble, Kepler, Chandra, SWIFT, ...)[5].

  1. ^ a b c d e JPL Small-Body Database, accesat în  
  2. ^ a b c d e f g en JPL Close-Approach Data: C/2013 A1 (Siding Spring)” (ultima observație pe (arc=148 days w/157 obs)). Accesat în . 
  3. ^ a b c d e en Comet C/2013 A1 (Sliding Spring - a possible collision with Mars”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ en 17 octombrie 2014, C/2013 A1 (Siding Spring) Current Status Coordinated Investigations Of Comets
  5. ^ en C/2013 A1 (Siding Spring) observing plans Coordinated Investigations Of Comets Consultat la 19 octombrie 2014

Legături externe

[modificare | modificare sursă]