Calcedonie
Calcedonie | |
Date generale | |
---|---|
Formula chimică | SiO2 |
Clasa mineralului | oxizi, hidroxid, silicați |
Sistem de cristalizare | trigonal |
Clasa cristalului | trigonal-trapezoidal |
Culoare | incolor, albastru cenușiu |
Urma | albă |
Duritate | 6,5 |
Masa specifică | 2,6 -2,7 |
Luciu | sticlos, gras |
Transparență | translucid, opac |
Spărtura | neregulată |
Clivaj | lipsă |
Habitus | fibros |
Cristale gemene | la cristale artificiale |
Propriețăți optice | |
Indice de refrație | no = 1,54 ne = 1,55 |
Birefrigență | Δ = 0,009, uniaxial pozitiv |
Unghiul de dispersie | 2vz ~ |
Alte caracteristici | |
Reactivitatea chimică | solubil în acid fluorhidric |
Minerale asemănătoare | Morganit, Cuarțin, Cuarț |
Modifică text |
Calcedonia, denumit și calcedonit, (este forma latinizată a denumirii grecești χαλκηδών) este un mineral, o varietate de cuarț cu un habitus fibros, microcristalin.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Calcedonia în trecut era folosit ca termen general pentru denumirile de varietăților de cuarț microcristalin ca: cuarțin, cremene, agat, onix, jasp, morganit, etc.
Calcedonia are duritatea 6,5-7 pe scara Mohs, poate fi incolor sau de culoare albăstrui-cenușie, impuritățile creează varietăți brune roșiatice sau verzi.
Varietățile colorate de calcedonie poartă denumiri diferite ca de exemplu cele de culoare brun roșcate carneol, varietățile verzi Chrysoprase sau de alte culori Jasponix, Massik, Quarzin, Zoisit, Mondstein albastru și Milchstein.
Unele varietăți de calcedonii pot fi dungate (agat, onix) sau pătate (heliotrop).[1]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Originea etimologică provine din greaca veche χαλκηδών = chalkēdón, singurul izvor vechi istoric existent este din „Mărturisirea profetului Ioan”[2] (capitolul 21) din Noul Testament.
Explicația etimologiei termenului din „Oxford English Dictionary”, care leagă numele mineralului de orașul Calcedon, este considerată foarte îndoielnică.
Varietăți
[modificare | modificare sursă]- Agat
- Chrysopras
- Heliotrop (Jasp roșu)
- Carneol
- Onix
- Lemn pietrificat
Răspândire
[modificare | modificare sursă]Calcedonia ia naștere aproape de suprafața pământului în crăpături și goluri (geode) a rocilor magmatice bazice, metamorfice și sedimentare în asociație cu cuarțin, agat, flint și morganit. Cristalizarea mineralelor (agat) având loc din soluțiile saturate cu bioxid de siliciu SiO2 la temperaturi între 25 și 200 °C. Pe când în rocile sedimentare calcedonieia din „lemnul pietrificat” se formează prin procese de diageneză (concentrare, solidificare) din fosile (diatomee, radiolari).
Calcedonia se mai găsește în gresii poroase, în faza de cimentare. Varietățile de culori diferite de calcedonie se află după cum urmează varietatea:
- albastră în Namibia, Turcia și India
- roză în Turcia
- roșie în Rusia și India
- verde închis în Brazilia și Silezia Polonia,
- Sicilia
- Saxonia
- Boemia
- Tirol
Utilizare
[modificare | modificare sursă]Mineralul este încadrat în categoria semiprețioase, fiind materie primă pentru inele cu piatră, camee sau alte obiecte de podoabă, mineralul fiind folosit încă din antichitate.
Fragmentele mari de calcedonie sunt folosite pentru decorații arhitectonice, stâlpi, coloane, vase sau ca silex era folosit ca lame ascuțite.
- Important de menționat este faptul că mineralul suferă degradări de culoare, dacă este supus acțiunii unor radiații ultraviolete intense .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Materiale media legate de calcedonie la Wikimedia Commons
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Calcedonie șlefuită
-
Calcedonie șlefuită
Note
[modificare | modificare sursă]