Sari la conținut

Canionul Matka

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Canionul Matka
Vedere de sus

Canionul Matka este un canion săpat de râul Treska situat la circa 17 km sud-vest de Skopje, Macedonia. Acesta este una dintre cele mai populare atracții turistice naturale din Macedonia, acoperind o suprafață de 5.000 ha[1], găzduind mai multe mănăstiri și un baraj hidroelectric. Lacul Matka din interiorul canionului este cel mai vechi lac artificial din țară[2].

În canionul Matka au fost descoperite zece peșteri, cea mai scurtă având lungimea de 20 m, iar cea mai lungă - 176 m. Pe lângă acestea mai sunt și două puțuri verticale care ajung până la aproximativ 35 m adâncime[1].

Peștera Vrelo

[modificare | modificare sursă]

Vrelo este o rețea din două peșteri, una deasupra și alta scufundată în apă. Amplasate pe malul drept al râului Treska, au fost incluse în top 77 locuri naturale ale lumii în cadrul proiectului New7Wonders of Nature[3].

Secțiunea de sus, numită Suva, conține un număr mare de stalactite, inclusiv una de 3 m în segmentul de mijloc al peșterii cunoscută sub denumirea de ”Con de pin”, datorită formei sale. La capătul peșterii sunt două lacuri: cel mai mic are 8 m lungime și o adâncime maximă de 5 m, iar cel mai mare 35 m lungime și o adâncime maximă de 18 m[4].

Adâncimea exactă a peșterii nu este cunoscută, dar unii presupun că ar fi cea mai adâncă peșteră subacvatică de pe Pământ[5]. Cea mai recentă măsurare a fost efectuată în 2012 și a înregistrat o adâncime de 212 m, sau cu alte cuvinte a cincea cea mai adâncă peșteră din lume, a doua din Europa și cea mai adâncă din Balcani[6].

În canion se întâlnește o varietate mare de plante și animale, unele dintre ele fiind specifice regiunii. În zonă au fost înregistrate 77 de specii de fluturi endemice în Balcani și 18 specii nou-descoperite de fluturi[7]. În peșteri trăiesc populații mari de lilieci.

Canionul Matka este o destinație populară pentru locuitorii Macedoniei și pentru turiști, în special datorită proximității acestuia față de capitala Skopje. Printre activitățile populare merită de menționat: drumeția, a cărui sezon începe în preajma Paștilor și se încheie în noiembrie, plimbările cu caiacul pe râul Treska, pescuitul, înotul și vânătoarea[7].

Mănăstirea Sf. Andrei pe malul râului

Câteva biserici și mănăstiri istorice își au locul aici. Mănăstirea Sf. Andrei este situată în cheile râului Treska. A fost construită în 1389 de fiul regelui Vucașin Mrniavcevici, Andrijaš, și conține fresce pictate de Jovan Mitropolitul[8].

Mănăstirea Matka sau Mănăstirea Măicii Domnului, construită în sec. XIV, este amplasată pe malul stâng al râului[7]. Potrivit unei inscripții de pe biserică, o persoană pe nume Milica a descoperit biserica într-o stare deplorabilă și fără acoperiș în anul 1497. Ea a schimbat acoperișul, a construit un portic, a adăugat fresce noi și a amenajat o podgorie[9].

Mănăstirea Sf. Nicolae ocupă o stâncă deasupra canionului și mănăstirii Sf. Andrei. Anul construcției bisericii nu este cunoscut, dar prima atestare a ei a fost în perioada otomană, în sec. XVII. Iconostasul a fost pictat în 1645, în timp ce frescele din partea vestică au fost realizate în 1630. Mănăstirea a stat abandonată în sec. XVIII[10]. În 1816 un călugăr a găsit biserica fără acoperiș și încercat să o readucă la viață, dar în 1897 a fost din nou părăsită[11][12].

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Canionul Matka
  1. ^ a b Macedonia.co.uk. „Matka Canyon”. Accesat în . 
  2. ^ Macedonia Holidays and Tours. „Matka Canyon”. Accesat în . 
  3. ^ New 7 Wonders of Nature. „Top77: New7Wonders of Nature”. Accesat în . 
  4. ^ Exploring Macedonia. „CAVE VRELO - World deepest underwater cave”. Accesat în . 
  5. ^ Zoran Nikolovski, Southeast European Times (Arhivat). „Into the depths of Vrelo Cave”. Arhivat din original în . Accesat în . 
  6. ^ „How Deep is Vrelo Cave?” (PDF). Macedonia Welcome Centre Magazine (23): 14–15. . 
  7. ^ a b c Exploring Macedonia. „Matka Canyon”. Accesat în . 
  8. ^ HAEMUS, Center for scientific research and promotion of culture. „St. Andrea church (Matka)”. Accesat în . 
  9. ^ HAEMUS, Center for scientific research and promotion of culture. „The Monastery at Matka”. Accesat în . 
  10. ^ St. Nicholas Center. „Crkva Sveti Nikola Shishevski - Siševo Monastery”. Accesat în . 
  11. ^ Македонска нација. „Манастирите на Матка”. Accesat în . 
  12. ^ Милева ЛАЗОВА, makedonskosonce.com. „ОТВОРЕНА КНИГА НА МИНАТОТО”. Arhivat din original la . Accesat în .