Constance a Antiohiei
| Constance a Antiohiei | |
| Prințesă a Antiohiei | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1127 Orientul Mijlociu |
| Decedată | 1163 Orientul Mijlociu |
| Părinți | Bohemund al II-lea de Antiohia Alice of Antioch[*]  |
| Căsătorită cu | Renaud de Châtillon (din ) Raymond de Poitiers[*] (din ) |
| Copii | Bohemond III of Antioch[*][1] Maria Antiochiae[*][1] Philippa of Antioch[*][1] Baldwin of Antioch[*][1] Raimond of Antioch[*][1] Ana de Châtillon[1] Jeanne of Antioch[*][1] |
| Religie | romano-catolică |
| Ocupație | politiciană |
| Activitate | |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | prince of Antioch[*] (–) |
| Familie nobiliară | Casa d'Altavilla = Dinastia Hauteville |
| Regent | |
Modifică date / text  | |
Constance a Antiochiei (n. Orientul Mijlociu, prin 1127 - Orientul Mijlociu, în 1163) a fost unica moștenitoare a Principatului Antiohiei.
Primii ani
[modificare | modificare sursă]Născută în 1127, Constance a fost unica fiică a lui Bohemund al II-lea, Prinț de Taranto, și a soției sale, Alix de Ierusalim, fiica cea mai tânără a regelui Balduin de Rethel al Ierusalimului și a soției sale armene, Morfia de Malatya. A fost botezată după bunica ei paternă, Constance de France, fiica regelui Filip I al Franței. În februarie 1130, Bohémond a fost ucis într-o ambuscadă lângă Anazarbe în Cilicia, pe malul Eufratului, în timp ce lupta împotriva turcilor selgiucizi ai lui Gümüștekin, emirul danișmendid.
Prințesă de Antiohia
[modificare | modificare sursă]Prin urmare Constance a devenit prințesă a Antiohiei și Laodiceei la vârsta de doar trei ani.
Mama ei dorea să conducă ea însăși principatul și era suspectată că dorea să o închidă pe Constance într-o mănăstire sau să o căsătorească cu un om de rând. Vărul lui Bohemond, Roger al II-lea al Siciliei, se considera și el succesorul său natural, fiind cel mai mare dintre Hauteville.
Nobilii din Antiohia l-au îndemnat apoi pe regele Balduin al II-lea să vină și să restabilească dreptatea, dar Alix, care se temea pe bună dreptate că tatăl său se comporta mai mult ca un suzeran decât ca un tată, i-a opus rezistență, aliindu-se cu atabeg-ul din Alep și Mosul, Imad ad-Din Zengi, mergând până la a se oferi să i-o dea pe fiica sa de soție unui prinț musulman.[2] Planul a fost descoperit de Balduin, care și-a expulzat fiica din Antiohia și l-a numit pe bătrânul Josselin I de Courtenay, conte de Edessa, ca tutore al nepoatei sale, Constance.
