Curaçao
Curaçao | |||||
Curaçao Land Curaçao Country of Curaçao Pais Kòrsou | |||||
| |||||
Geografie | |||||
---|---|---|---|---|---|
Suprafață | |||||
- totală | 444 km² | ||||
Fus orar | UTC -4 | ||||
Populație | |||||
Populație | |||||
- Recensământ | 152.760 | ||||
Densitate | 391 loc/km² | ||||
Limbi oficiale | Olandeză, papiamento, și engleză[1] | ||||
Guvernare | |||||
Sistem politic | Democrație reprezentativă parlamentară unitară sub monarhie constituțională | ||||
Monarh | Willem-Alexander | ||||
Governor | Lucille George-Wout | ||||
Prim ministru | Eugene Rhuggenaath | ||||
Legislativ | Parliament of Curaçao(d) | ||||
Capitala | Willemstad | ||||
Economie | |||||
PIB (PPC) | |||||
PIB (nominal) | |||||
- Total | 2.699.612.458 de dolar americani[3] | ||||
IDU | 0,89 | ||||
Monedă | guldenul Antilelor Neerlandeze (ANG ) | ||||
Coduri și identificatori | |||||
Prefix telefonic | 599 | ||||
ISO 3166-2 | CW | ||||
Domeniu Internet | .an | ||||
Prezență online | |||||
site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text |
Curaçao (AFI [kurasão], în papiamentu: Kòrsou) este o insulă situată în partea de sud a Mării Caraibelor. Țara Curaçao (în engleză Country of Curaçao, în neerlandeză Land Curaçao;[4] în papiamentu: Pais Kòrsou[5]) care include insula principală și o insulă mai mică nepopulată, Klein Curaçao ("Micul Curaçao"), este o țară consituentă a Regatului Țărilor de Jos. Are o populație de circa 150.000 de locuitori și o suprafață de 444 Km², iar reședința îi este la Willemstad.
Până la 10 octombrie 2010, când au fost desființate Antilele Olandeze, Curaçao era administrată ca Teritoriul Insular Curaçao (olandeză: Eilandgebied Curaçao, Island Territory of Curaçao,[6] Papiamentu: Teritorio Insular di Kòrsou), fiind una din cele cinci teritorii insulare a fostelor Antile Olandeze.
Etimologia numelui
[modificare | modificare sursă]Etimologia denumirii este necunoscută. Una dintre cele mai populare vehiculări este originea portugheză a cuvântului coração, care înseamnă „inimă”, referindu-se la insulă ca centru al comerțului. Negustorii spanioli au păstrat denumirea ca și Curazao, fiind perpetuată apoi de olandezi.
Pe o hartă creată de Hieronymus Cock în 1562 în Antwerp, insula era denumită Qúracao.[7]
Patru corăbii al Marinei Regale Britanice au fost denumite după insulă între 1809 și 1942. Pentru toate s-a utilizat o scriere neuzuală: HMS Curacoa.
Clima
[modificare | modificare sursă]Date climatice pentru Curaçao (Hato Airport) | |||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
Maxima medie °C (°F) | 29.7 (85,5) |
30.0 (86) |
30.5 (86,9) |
31.1 (88) |
31.6 (88,9) |
32.0 (89,6) |
31.9 (89,4) |
32.4 (90,3) |
32.6 (90,7) |
31.9 (89,4) |
31.1 (88) |
30.1 (86,2) |
31,2 (88,2) |
Media zilnică °C (°F) | 26.5 (79,7) |
26.6 (79,9) |
27.1 (80,8) |
27.6 (81,7) |
28.2 (82,8) |
28.5 (83,3) |
28.4 (83,1) |
28.7 (83,7) |
28.9 (84) |
28.5 (83,3) |
28.0 (82,4) |
27.1 (80,8) |
27,8 (82) |
Minima medie °C (°F) | 24.3 (75,7) |
24.4 (75,9) |
24.8 (76,6) |
25.5 (77,9) |
26.3 (79,3) |
26.4 (79,5) |
26.1 (79) |
26.3 (79,3) |
26.5 (79,7) |
26.2 (79,2) |
25.6 (78,1) |
24.8 (76,6) |
25,6 (78,1) |
Minima istorică °C (°F) | 20.3 (68,5) |
20.6 (69,1) |
21.0 (69,8) |
22.0 (71,6) |
21.6 (70,9) |
22.6 (72,7) |
22.4 (72,3) |
21.3 (70,3) |
21.7 (71,1) |
21.9 (71,4) |
22.2 (72) |
21.1 (70) |
20,3 (68,5) |
Ploaie mm (inches) | 44.7 (1.76) |
25.5 (1.004) |
14.2 (0.559) |
19.6 (0.772) |
19.6 (0.772) |
19.3 (0.76) |
40.2 (1.583) |
41.5 (1.634) |
48.6 (1.913) |
83.7 (3.295) |
96.7 (3.807) |
99.8 (3.929) |
553,4 (21,787) |
Umiditate [%] | 77.4 | 76.7 | 76.1 | 77.2 | 77.2 | 77.1 | 77.8 | 77.3 | 77.5 | 79.0 | 79.6 | 78.9 | 77,7 |
Nr. mediu de zile ploioase (≥ 1.0 mm) | 8.6 | 5.3 | 2.8 | 2.8 | 2.0 | 3.0 | 6.4 | 5.1 | 4.6 | 7.4 | 9.9 | 11.5 | 70,4 |
Ore însorite | 261.4 | 247.7 | 270.8 | 246.3 | 258.4 | 267.0 | 287.5 | 295.7 | 257.9 | 245.5 | 236.3 | 240.8 | 3.114,9 |
Sursă: Meteorological Department Curaçao[8] |
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Willemstad
(clădiri în stil olandez) -
Clădirea Penha din Willemstad
-
Fort Amsterdam
(sediul guvernamental din Willemstad) -
"Kunuku"
(fostă casă originală de sclavi cu gard de cactuşi)
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ *„LANDSVERORDENING van de 28ste maart 2007 houdende vaststelling van de officiële talen (Landsverordening officiële talen)” (în Dutch). Government of the Netherlands. Accesat în .
- „Over Curaçao” (în Dutch). Government of Curaçao. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Statistical Orientation Curaçao 2013” (PDF). Centraal Bureau voor de Statistiek. Accesat în .[nefuncțională]
- ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Art. 1 para 1 Constitution of Curaçao (Dutch version)
- ^ Art. 1 para 1 Constitution of Curaçao Arhivat în , la Wayback Machine. (Papiamentu version)
- ^ English name used by the Government of Curaçao and the Government of the Netherlands Antilles (English was an official language of the Netherlands Antilles and the Island Territory of Curaçao)
- ^ Cock's 1562 map at the Library of Congress website
- ^ „Summary of Climatological Data, Period 1971-2000” (PDF). Meteorological Department Curaçao. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Habitantenan di Kòrsou, sinku siglo di pena i gloria: 1499–1999. Römer-Kenepa, NC, Gibbes, FE, Skriwanek, MA., 1999. Curaçao: Fundashon Curaçao 500.
- Social movements, violence, and change: the May Movement in Curaçao. WA Anderson, RR Dynes, 1975. Columbus: Ohio State University Press.
- Stemmen uit het Verleden. Van Buurt, G., Joubert, S., 1994, Curaçao.
- Het Patroon van de Oude Curaçaose Samenleving. Hoetink, H., 1987. Amsterdam: Emmering.
- Dede pikiña ku su bisiña: Papiamentu-Nederlands en de onverwerkt verleden tijd. van Putte, Florimon., 1999. Zutphen: de Walburg Pers
Legături externe
[modificare | modificare sursă]La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Curaçao |
- Curaçao general information Arhivat în , la Wayback Machine.
- Curaçao la The World Factbook
- Gobiernu.cw Official website of the government of Curaçao
- Curaçao Tourism Board
- Directory and information guide for Curaçao Arhivat în , la Wayback Machine.
- First Millenium Development Goals and Report. Curacao and Sint Maarten. 2011 Arhivat în , la Wayback Machine.
- Halman, Johannes and Robert Rojer (). Jan Gerard Palm Music Scores: Waltzes, Mazurkas, Danzas, Tumbas, Polkas, Marches, Fantasies, Serenades, a Galop and Music Composed for Services in the Synagogue and the Lodge. Amsterdam: Broekmans en Van Poppel. Arhivat din original la . Accesat în .
- Halman, Johannes I.M. and Rojer, Robert A. (). Jan Gerard Palm: Life and Work of a Musical Patriarch in Curaçao (In Dutch language). Leiden: KITLV.
- Palm, Edgar (). Muziek en musici van de Nederlandse Antillen. Curaçao: E. Palm.
- Boskaljon, Rudolph (). Honderd jaar muziekleven op Curaçao. Anjerpublicaties 3. Assen: Uitg. in samenwerking met het Prins Bernhard fonds Nederlandse Antillen door Van Gorcum.
|