Glorieta de la Schönbrunn
Glorieta din parcul palatului Schönbrunn din Viena este, probabil, cea mai mare și mai cunoscută glorietă.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Glorieta a fost construită în 1775, fiind ultima clădire înălțată în grădină, după planurile arhitectului imperial austriac Johann Ferdinand Hetzendorf von Hohenberg. Ea a avut scopul de a fi un punct de observație asupra grădinii.
Glorieta a servit mai târziu ca sală de mese și sală de festivități, precum și o sală de mic dejun pentru împăratul Franz Joseph. Sala de mese a fost utilizată până la sfârșitul monarhiei, acolo funcționând astăzi o cafenea, iar pe acoperiș aflându-se o platformă de observație a Vienei. Ornamentele decorative sculpturale ale glorietei au fost realizate de faimosul sculptor Johann Baptist Hagenauer din Salzburg. Glorieta a fost grav avariată de bombardamentele din al doilea război mondial, dar a restaurată deja în 1947 și apoi iarăși în 1995.
Dedicarea monumentului
[modificare | modificare sursă]Glorieta a fost construită ca un Monument al Războiului just, care conduce la pace. După urcarea pe tron a Mariei Tereza a început mai întâi Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748) și apoi Războiul de Șapte Ani (1756-1763).
Fațada frontală conține următoarea inscripție:
IOSEPHO II. AVGVSTO ET MARIA THERESIA AVGVSTA IMPERANTIB. ERECT. CIƆIƆCCLXXV
(Înălțată în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea și al împărătesei Maria Tereza, 1775).
Modul de scriere al anului utilizează o latinizare a literei grecești Φ (Phi) pentru 1000. În Roma Antică, era oun lucru obișnuit să se reprezinte numărul 1000 prin litera grecească phi (CIƆ) în loc de M și 500 prin intermediul jumătății lui phi (IƆ) în loc de D.
O parte semnificativă a inscripției este adăugarea cuvintelor AVGVSTO și AVGVSTA, folosite ca o legătură cu primul împărat și zeu roman AVGVSTVS și pretinșii săi moștenitori și succesori din familia de Habsburg care s-au intitulat și împărați ai Sfântului Imperiu Roman de națiune germană.
O replică mai puțin cunoscută la scară de 90% a glorietei originale de la Schönbrunn a fost construită la aproximativ 23 km de Shanghai, China. [1]
Imagini
[modificare | modificare sursă]-
Statui ale glorieta
-
Glorieta
-
Cafeneaua din interiorul glorietei
-
Resturile distruse în al doilea război mondial
-
Faţadă
-
Ferestre noi în stil vechi
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Herbert Knöbl: Das Neugebäude und sein baulicher Zusammenhang mit Schloss Schönbrunn. Böhlau Verlag, Wien 1988. ISBN 3205051068.
Note
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Referire în Glorieta de la Schönbrunn în: Austria-Forum, rețeaua austriacă de informații – online (auf AEIOU)
- Wien Info | die Gloriette Arhivat în , la Wayback Machine.
Coordonate: 48° 10′ 41″ N, 16° 18′ 30″ E