Sari la conținut

Montchauvet, Yvelines

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Montchauvet
—  comună în Franța  —

Stemă
Stemă
Map
Montchauvet (Franța)
Poziția geografică în Franța
Coordonate: 48°53′29″N 1°37′47″E ({{PAGENAME}}) / 48.891388888889°N 1.6297222222222°E
Țară Franța
ArondismentArondismentul Mantes-la-Jolie
Entitate administrativ-teritorială francezăFranța metropolitană
RegiuneÎle-de-France
Departament al Franței Yvelines
Guvernare
 - maire de Montchauvet[*][[maire de Montchauvet |​]]Georges Duval[*][[Georges Duval (politician francez)|​]][1] ()
Suprafață[2]
 - Total7,98 km²
Altitudine[4]131 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total295 locuitori
Fus orarUTC+1
Cod poștal78790[3]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Poziția localității Montchauvet
Poziția localității Montchauvet
Poziția localității Montchauvet
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Montchauvet este o comună în Franța, situată în departamentul Yvelines din regiunea Île-de-France.

Geografie

[modificare | modificare sursă]
Locația Montchauvet în Yvelines.

Locație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Montchauvet face parte din regiunea naturală și agricolă Drouais, situată în nord-vestul departamentului Yvelines, la 15 kilometri sud-vest de Mantes-la-Jolie, subprefectură, și la aproximativ 45 de kilometri nord-vest de Versailles, reședința departamentului.

Comunele limitrofe sunt Boinvilliers la nord-vest, Courgent la est, Mulcent la sud-est, Civry-la-Forêt la sud, Tilly la sud-vest și Dammartin-en-Serve la nord.

Hidrografie

[modificare | modificare sursă]

Două cursuri de apă confluează în comuna Montchauvet, curgând prin văi înguste. Acestea sunt Vaucouleurs, un râu de 20 km, afluent al Senei, orientat sud-vest - nord-est, și Ouville (uneori ortografiat „Houville”), un pârâu de 10 km care curge de la vest la est și se varsă în Vaucouleurs în aval de sat.

Prezența acestor cursuri de apă, susceptibile de a provoca inundații în cazul precipitațiilor de intensitate excepțională, expune o parte a teritoriului la riscuri de inundații. Comuna este inclusă într-o zonă R111-3[n 1], care servește drept plan de prevenire a riscurilor de inundații (PPRI), aprobat în 1992[6][7].

Relief și geologie

[modificare | modificare sursă]

Teritoriul comunei depășește cu mult valea Vaucouleurs, atât la nord, cât și la sud de aceasta, pe platoul Mantois.

Datorită prezenței vechilor cariere subterane în subsol, în special în centrul satului, comuna Montchauvet este inclusă de inspecția generală a carierelor din Versailles printre cele 101 comune subminate din departamentul Yvelines[8].

Transport si comunicatii

[modificare | modificare sursă]

Rețeaua de drumuri

[modificare | modificare sursă]

Montchauvet este situată puțin în afara drumului departamental D11, care leagă Bréval de Saint-Cyr-l'École și se află la nord de acesta. Drumuri locale de interes o leagă de Dammartin-en-Serve, Boinvilliers, Courgent, Mulcent, Orvilliers, Civry-la-Forêt și Tilly.

Transport în comun

[modificare | modificare sursă]

Comuna este deservită de linia 2 a rețelei de autobuze Centre et Sud Yvelines.

Clima

[modificare | modificare sursă]

În 2010, clima din comuna Montchauvet era de tip oceanic al câmpiilor din Centru și de Nord, conform unui studiu a CNRS care se baza pe o serie de date care acoperă perioada 1971-2000[9]. În 2020, Météo-France a publicat o tipologie a climei din Franța metropolitană în care comuna este expusă la un climat oceanic și se încadrează în regiunea climatică sud-vestică a bazinului parizian, caracterizată prin precipitații scăzute, în special în primăvară (120 până la 150 mm) și un iarnă rece (3,5 °C)[10].

Pentru perioada 1971-2000, temperatura medie anuală este de 10,7 °C, cu o amplitudine termică anuală de 14,2 °C. Cantitatea medie anuală de precipitații este de 679 mm, cu 10,9 zile de precipitații în ianuarie și 8,3 zile în iulie[9]. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică situată în comuna Magnanville la 9 km distanță în linie dreaptă[11], este de 11,6 °C, iar cantitatea medie anuală de precipitații este de 641,5 mm[12][13]. Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022[14].

Urbanism

[modificare | modificare sursă]

Tipologie

[modificare | modificare sursă]

Montchauvet este o comună rurală, deoarece face parte din comunele puțin sau foarte puțin dense, conform grilei comunale de densitate a INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice)[n 2][15][16][17].

De asemenea, comuna face parte din zona metropolitană a Parisului, fiind o comună din coroana metropolitană[n 3]. Această zonă cuprinde 1.929 de comune[18][19].

Utilizare simplificată a terenului

[modificare | modificare sursă]

În 2017, teritoriul comunei era compus din 94,59% spații agricole, forestiere și naturale, 2,86% spații deschise artificiale și 2,55% spații construite[20].

Teritoriul comunal este în mare parte rural (94,6%), spațiul urban construit ocupând 20,36 hectare, adică 2,5% din teritoriul total.

Spațiul rural este dedicat în principal agriculturii, care ocupă 572,6 hectare, adică 71,3% din suprafața totală a comunei (suprafața comunei este estimată la 799 hectare de către Iaurif), fiind constituită aproape exclusiv din culturi mari (cereale, rapiță). Pădurile ocupă 168,4 hectare, adică 21% din total. Acestea sunt concentrate de-a lungul cursurilor de apă.

Habitatul este concentrat în satul istoric și este constituit exclusiv din locuințe individuale. Suprafețele destinate activităților economice și șantierelor reprezintă 1,2 hectare (0,2% din teritoriu). În spațiul urban deschis, care acoperă 22,67 hectare, sunt incluse parcurile și grădinile, ce însumează 18 hectare (inclusiv parcul castelului Trois Fontaines) și o parte din terenul de golf din Civry-la-Forêt, care se extinde pe aproximativ 5 hectare la limita sudică a comunei.

Toponimie

[modificare | modificare sursă]

Numele localității este atestat sub formele latinizate [apud] Montem Calvetum în 1203, Mons Calvus, Mons caleus[21], Mons Calveti în secolul al XIII-lea[22][23].

Este vorba de o formațiune toponimică medievală în Mont-, urmată de adjectivul chauvet „chelie”[22][23]. Montchauvet este un sat situat pe o înălțime, dominând valea râului Vaucouleurs.

Omonimie cu Montchauvet (Calvados).

Istorie

[modificare | modificare sursă]

În Antichitate, teritoriul comunei Montchauvet era traversat de un drum care lega Parisul de Évreux, prin câmpia Versailles și Septeuil. Acest drum se afla între două itinerarii paralele: drumul Paris-Rouen prin valea Senei la nord și drumul Paris-Dreux prin Jouars (Diodurum), care figura în Itinerarium Antonini, la sud[24].

În secolul al XII-lea, situl este fortificat de regele Ludovic al VI-lea. Castelul este construit în 1136 de Amaury al III-lea de Montfort, iar orașul este înconjurat de ziduri.

În 1378, orașul este cucerit de Bertrand du Guesclin.

Regele Carol al V-lea, apoi Henric al IV-lea, ordonă demolarea completă a castelului.

La 1 decembrie 1909, un uragan violent s-a abătut asupra satului și a avariat clopotnița.

La 25 mai 1910, clopotnița a fost demolată prin dinamitarea efectuată de Geniul militar, ceea ce a provocat pagube importante căzând pe biserică și pe locuințe. Această clopotniță a fost reconstruită în 1912 de Jean Richepin, membru al Academiei Franceze, care a fost primar al comunei și a locuit la castelul Trois Fontaines.

La 8 iunie 1944, un avion militar englez a fost doborât pe teritoriul comunei. Cei șase ocupanți ai acestuia, printre care și pilotul J.E. Todd, din Royal Australian Air Force, sunt înmormântați într-un sector al cimitirului comunal.

Administrație

[modificare | modificare sursă]

Organe administrative și judiciare

[modificare | modificare sursă]

Comuna Montchauvet aparține cantonului Bonnières-sur-Seine și este atașată comunității de comune din ținutul Houdan.

Din punct de vedere electoral, comuna este atașată celei de-a noua circumscripții a departamentului Yvelines, o circumscripție cu predominanță rurală situată în nord-vestul departamentului Yvelines.

Pe plan judiciar, Montchauvet face parte din jurisdicția instanței[n 4] din Mantes-la-Jolie și, ca toate comunele din Yvelines, se supune tribunalului judiciar[n 5] și tribunalului comercial[n 6] din Versailles[28].

Date demografice

[modificare | modificare sursă]

Evoluția demografică

[modificare | modificare sursă]

Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în comună începând din 1793. Pentru comunele cu mai puțin de 10 000 de locuitori, un recensământ al întregii populații este realizat la fiecare cinci ani, populațiile legale pentru anii intermediari fiind estimate prin interpolare sau extrapolare[29]. Pentru comună, primul recensământ exhaustiv în cadrul noului dispozitiv a fost realizat în 2007[30].

În 2021, comuna număra 295 locuitori[n 7], în creștere cu 8,06% față de 2015 (Yvelines: +2,04%, Franța fără Mayotte: +1,84%).

Demografia în Montchauvet, Yvelines (Sursa : EHESS[31], INSEE[32][33][34])
An 17931821184118561872188619011921193619621982200620122021
Populație 447488569421345291323251221193202285274295

Piramida vârstei

[modificare | modificare sursă]

În 2018, rata persoanelor cu vârsta sub 30 de ani este de 33,2%, sub media departamentală de 38,0%. În schimb, rata persoanelor cu vârsta peste 60 de ani este de 24,8% în același an, în timp ce la nivel departamental este de 21,7%[35].

În 2018, comuna avea 150 de bărbați și 141 de femei, adică un procent de 51,55% bărbați, mult peste procentul departamental de 48,68%.

Cultura și patrimoniul local

[modificare | modificare sursă]
Ruinele donjonului.
Turnul-clopotniță a fost reconstruit în 1912.

Locuri si monumente

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica Sainte-Marie-Madeleine: corul și naosul datează din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Turnul pătrat datează din 1912. Cristelnița datează din secolul al XIII-lea.
  • Pod cu arcade din piatră[36]: situat la vest de sat, pe pârâul Ouville. A fost construit în epoca lui Filip August. Este cunoscut sub numele de Pont de l'Arche (Podul Arcului).
  • Poarta Bretania: vestigiu al vechilor fortificații, a doua incintă construită la cererea lui Filip August.
  • Montchauvet are printre străzile sale Rue du Massacre, numită astfel în amintirea unei bătălii importante între armata franceză și cea engleză în timpul Războiului de 100 de Ani, care a făcut câteva sute de morți.
  • Montchauvet dispunea odinioară de trei lăcașuri de cult: biserica Sainte-Marie-Madeleine, o capelă astăzi distrusă, ale cărei ruine sunt încă vizibile pe Rue du Massacre, și o altă biserică, ale cărei vestigii se rezumă la pivnițe boltite sub locuințele de pe Rue de la Porte de Bretagne.
  • Montchauvet are un castel, Château des Trois Fontaines, la granița cu comuna Dammartin-en-Serve. A fost ridicat pentru Caterina de Medici, dar ea nu a beneficiat prea mult de el. Astăzi, este o reședință privată care nu se vizitează, fiind vizibilă doar de la distanță.
  • Spălătoria din secolul al XIX-lea din Montchauvet, de-a lungul drumului către Mulcent, a fost complet restaurat.
  • Ruinele donjonului sunt conservate în starea lor actuală.
Primarul actual a consolidat dealul pe care se înalță donjonul pentru a preveni prăbușirile. Un zid de fortificație se îndreaptă către pădure, dar nu este vizibil fără a intra pe teren (acces interzis). Sub fortificația feudală, pleacă un tunel subteran. Fortificația este încoronată de un donjon asociat cu construcția unei noi cetăți în al doilea sfert al secolului al XII-lea de către Ludovic al VI-lea și contele de Montfort[37].
  • O legendă spune că un tezaur ascuns de călugări ar fi încă îngropat undeva în Montchauvet, poate sub ruinele donjonului.
  • Conform unei alte tradiții, un tezaur important de obiecte și monede ar fi fost ascuns de protestanți în împrejurimi[38].
  • Biserica Sainte Marie-Madeleine.
    Biserica Sainte Marie-Madeleine.
  • Pont de l'Arche.
    Pont de l'Arche.
  • Poarta Bretania, vestigiu al fortificațiilor din secolul al XII-lea.
    Poarta Bretania, vestigiu al fortificațiilor din secolul al XII-lea.
  • Mormintele echipajului avionului britanic doborât în ​​iunie 1944.
    Mormintele echipajului avionului britanic doborât în ​​iunie 1944.

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Jean Richepin (1849-1926), poet și autor dramatic, a locuit la Castelul Trois-Fontaines și a fost primar al comunei din 1912 până în 1919.
  • Marcel Aymé (1902-1967), scriitor, prozator, dramaturg și eseist.
  • Marc Chagall (1887-1985), pictor, ilustrator de carte.

Heraldică

[modificare | modificare sursă]
 Montchauvet
  • Azuriu, un munte de argint surmontat de două lilieci de aur desfășurați.
  • Deviza latină a Montchauvet este "Neutro se tenebunt", care se traduce prin „Ei rămân neutri”. Aceasta datează din domnia lui Ludovic al VI-lea cel Gros. Carta semnată între burghezi, familia de Montfort și rege indica faptul că locuitorii din Montchauvet trebuiau să rămână neutri în caz de conflict militar între Capețieni și Montfort[39].

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Perimetrul este stabilit pentru prevenirea riscului în conformitate cu un vechi articol R111-3 din codul urbanismului[5].
  2. ^ Conform zonei de clasificare a comunelor rurale și urbane publicată în noiembrie 2020, în aplicarea noii definiții a ruralității validată la 14 noiembrie 2020 în cadrul comitetului interministerial pentru ruralități.
  3. ^ În octombrie 2020, noțiunea de zonă metropolitană a înlocuit vechea noțiune de zonă urbană, pentru a permite comparații coerente cu alte țări din Uniunea Europeană.
  4. ^ În Franța și în Senegal, tribunalul de instanță este o instanță de primă instanță specializată în anumite cazuri civile (cunoscută ca instanță de atribuire) și penale (tribunal de poliție). Este compus dintr-unul sau mai mulți magistrați, numiți judecători de instanță, care judecă fiecare caz în calitate de judecător unic[25].
  5. ^ În Franța, tribunalul judiciar (TJ) este instanța de drept comun (în opoziție cu instanțele de excepție) de primă instanță. Acesta a înlocuit, începând cu 1 ianuarie 2020, tribunalul de instanță și tribunalul de mare instanță, create în 1958, care la rândul lor au succedat justiției păcii și tribunalelor de district. Tribunalul judiciar se ocupă de litigii care nu sunt atribuite în mod special unei alte instanțe. În plus, dispune de competențe speciale, unele dintre ele fiind exclusive[26][27].
  6. ^ În Franța, conform articolului L.721-1 din codul comercial, tribunalul comercial este definit ca o instanță de primă instanță compusă din judecători aleși și un grefier. Judecătorii sunt comercianți aleși de către colegii lor pentru doi ani (se întâlnesc în trei), iar grifonierul este un ofițer public și ministerial numit de către ministrul justiției și recrutat prin concurs începând cu 27 ianuarie 2016. Tribunalul de comerț este responsabil pentru soluționarea litigiilor dintre comercianți și gestionarea procedurilor colective. Uneori este numit și „jurisdicție consulară” din motive istorice. Pe lângă aceste sarcini jurisdicționale, acesta se ocupă și de publicitatea legală, precum și de controlul juridic al registrului comerțului și al societăților și al instanțelor cu competență comercială, care includ în special întreținerea registrului comerțului și al societăților.
  7. ^ Populația municipală legală în vigoare la 1 ianuarie 2024, înregistrată în anul 2021, este definită în limitele teritoriale în vigoare la 1 ianuarie 2023, data de referință statistică fiind 1 ianuarie 2021.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ French National Directory of Representatives, accesat în  
  2. ^ répertoire géographique des communes, accesat în  
  3. ^ dataset of postal codes in France,  
  4. ^ a b répertoire géographique des communes,  
  5. ^ fr Articolul *R111-3 - Codul de urbanism  (accesat la 06/06/2024)
  6. ^ fr Dosar departamental privind riscurile majore (decembrie 2020)  (accesat la 06/06/2024)
  7. ^ fr Informații despre riscurile naturale și tehnologice majore - Montchauvet  (accesat la 06/06/2024)
  8. ^ fr Lista comunelor subminate din departamentul Yvelines (2010)  (accesat la 06/06/2024)
  9. ^ a b Joly, Daniel; Brossard, Thierry; Cardot, Hervé; Cavailhes, Jean; Hilal, Mohamed; Wavresky, Pierre (). „Les types de climats en France, une construction spatiale”. Cybergéo, revue européenne de géographie - European Journal of Geography (în franceză și engleză). 501. Accesat în . 
  10. ^ fr Zonarea climatică în Franța continentală.  (accesat la 08/05/2024)
  11. ^ fr Distanța în linie dreaptă între Montchauvet și Magnanville  (accesat la 05/06/2024)
  12. ^ fr Stația Météo-France Magnanville - fișă climatologică - perioada 1991-2020  (accesat la 21/05/2024)
  13. ^ fr Stația Météo-France Magnanville - fișă de metadate  (accesat la 21/05/2024)
  14. ^ fr Climadiag Commune France: Diagnosticați problemele climatice din comunitatea dvs  (accesat la 08/05/2024)
  15. ^ INSEE (). „Zonage rural”. observatoire-des-territoires.gouv.fr (în franceză). Accesat în . 
  16. ^ fr Comună urbană – definiție  (accesat la 08/05/2024)
  17. ^ fr Înțelegerea grilei de densitate  (accesat la 08/05/2024)
  18. ^ fr Zona metropolitană 2020 Paris (001)  (accesat la 08/05/2024)
  19. ^ Bellefon, Marie-Pierre de; Eusebio, Pascal; Forest, Jocelyn; Pégaz-Blanc, Olivier; Warnod, Raymond (). „En France, neuf personnes sur dix vivent dans l'aire d'attraction d'une ville”. INSEE FOCUS (în franceză). 211. Accesat în . 
  20. ^ fr Utilizarea terenului în 2017 (comparație cu 2012)  (accesat la 06/06/2024)
  21. ^ Cocheris, Hippolyte (). Dictionnaire des anciens noms des communes du département de Seine-et-Oise (în franceză). Versailles: impr. de Cerf et fils. p. 46. 
  22. ^ a b Nègre, Ernest (). Toponymie générale de la France. Publications romanes et françaises (în franceză). Genève: Droz. 
  23. ^ a b Rostaing, Charles; Dauzat, Albert (). Dictionnaire étymologique des noms de lieux en France (în franceză). Paris: Guénégaud. p. 472b. ISBN 2-85023-076-6. 
  24. ^ Barat, Yvan (). Les Yvelines. Carte archéologique de la Gaule (în franceză). Paris: Académie des inscriptions et belles-lettres. p. 251. ISBN 978-2-87754-189-3. 
  25. ^ fr Dicționar juridic: Tribunalul de instanță  (accesat la 15/05/2024)
  26. ^ fr Cod de procedură penală francez  (accesat la 15/05/2024)
  27. ^ fr Codul de organizare judiciară francez  (accesat la 15/05/2024)
  28. ^ fr Curtea de Apel Versailles  (accesat la 15/05/2024)
  29. ^ fr Prezentarea recensământului populației  (accesat la 09/05/2024)
  30. ^ fr Documentație suplimentară privind recensământul  (accesat la 09/05/2024)
  31. ^ fr De la satele de pe hărțile lui Cassini la comunele de astăzi pe pagina de internet a Școlii Superioare de Studii în Științe Sociale (EHESS).  (accesat la 07/06/2024)
  32. ^ fr Populații legale 2006 Montchauvet (78417)  (accesat la 07/06/2024)
  33. ^ fr Populații legale 2012 Montchauvet (78417)  (accesat la 07/06/2024)
  34. ^ fr Populații legale 2021 Montchauvet (78417)  (accesat la 07/06/2024)
  35. ^ fr Evoluția și structura populației în 2018 - Montchauvet (78417)  (accesat la 07/06/2024)
  36. ^ fr POP : la plateforme ouverte du patrimoine - Pont de l'Arche  (accesat la 07/06/2024)
  37. ^ Noël, Sébastien; Stevens, Luc (). Souterrains et mottes castrales: émergence et liens entre deux architectures de la France médiévale (în franceză). Paris: l'Harmattan. p. 358. ISBN 978-2-343-07867-0. 
  38. ^ Mijolla, France de; Delettre, Cyril (). Les Yvelines au fil des yeux (în franceză). Amiens: Martelle. ISBN 2-87890-019-7. 
  39. ^ Bournazel, Éric (). Louis VI le Gros (în franceză). Paris: Fayard. p. 331. ISBN 978-2-213-63423-4. 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Le patrimoine des communes des Yvelines vol. 1. Collection Le patrimoine des communes de France (în franceză). Paris: Flohic. . pp. 324–327. ISBN 2-84234-070-1. 
  • Histoire et légendes de Montchauvet, G. Cochet, Paris , 1949 (Brosura de 43 pagini)
  • Fournée, Jean (). L'église de Montchauvet (în franceză). Paris: Centre d'études Istina. 
  • Roz, Raymond (). Eglise Sainte-Marie-Madeleine à Montchauvet (în franceză). Montchauvet: Amis de Montchauvet. 
  • Montchauvet - Une histoire, Philippe Moinel, 2002 (Brosura de 27 pagini)
  • Église Sainte Marie-Madeleine, Philippe Moinel, 2003 (Brosura de 15 pagini)
  • Montchauvet, une architecture militaire et religieuse novatrice en pays mantois. Mémoire de maîtrise, Michel Lheure, 1994

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Montchauvet,_Yvelines&oldid=16325426