Sari la conținut

Nicolae Mavrogheni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nicolae Mavrogheni

Domn al Țării Românești
Date personale
Născut1735[1] Modificați la Wikidata
Paros (Grecia), Insulele Ciclade, Elayetul Arhipelagului, sangeacul Naxos, Imperiul Otoman
Decedat (55 de ani) Modificați la Wikidata
Beala (Bulgaria), vilayetul Silistra, beilerbeilicul Rumelia, Imperiul Otoman
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
CopiiEuforia Negri[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat
traducător
Domn Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Familie nobiliarăFamilia Mavrogheni
Domn al Țării Românești
Domnie6 aprilie 1786 – septembrie 1790
PredecesorMihai Suțu
SuccesorOcupație Habsburgică Josias de Saxa-Coburg

Nicolae Mavrogheni (numele Mavrogheni se pronunță în patru silabe, cu i plin;[2]), (n. 1735, Paros, Imperiul Otoman – d. , Biala, Imperiul Otoman) a fost un domnitor fanariot din Țara Românească.

Domnia sa a început la 6 aprilie 1786 și a durat până în septembrie 1790. Originar din insula Paros, Mavrogheni a ajuns domn cu ajutorul lui Gazi Hasan pașa, comandantul flotei otomane al cărei dragoman era. Numirea acestui „galiongiu“ (galion = corabie mare, galeră) n-a fost deloc bine văzută nici de boieri, nici de norod, și de aici un șir întreg de pamflete, piese de teatru sau versuri menite a ridiculiza politica și măsurile acestuia. Pe 30 septembrie 1790 a fost sugrumat din ordinul lui Hassan Pașa pentru nesupunere față de Imperiul Otoman.

A rămas în istoria Bucureștiului printr-o excentricitate a sa, de a polei cu aur coarnele cerbilor de la trăsura sa. De asemenea, la capătul Podului Mogoșoaiei (lângă Muzeul Țăranului Român) a construit o biserică ce a dăinuit până astăzi.

Este de asemenea unul dintre cei care au contribuit la dezvoltarea - modestă și primitivă, totuși, destinată câtorva boieri ai vremii - a alimentării cu apă printr-un sistem de conducte.

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Nicolae Mavrogheni”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Mioara Avram, Ortografie pentru toți, ediția a II-a, Editura Litera, București - Chișinău, p. 66

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Peter Mario Kreuter: Franz Leopold von Metzburg und Nicolae Mavrogheni. Momentaufnahmen einer schwierigen Beziehung zweier diplomatischer Welten. In: Encounters in Europe's Southeast. The Habsburg Empire and the Orthodox World in the Eighteenth and Nineteenth Centuries. Ed. Harald Heppner und Eva Posch. Bochum 2012, p. 75-91.
  • (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
  • Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
  • (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
  • Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
  • Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
  • Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
Mihai Suțu
Domnitor al Țării Românești

17861790
Succesor:
Mihai Suțu