Regatul Unit al Țărilor de Jos

Regatul Unit al Țărilor de Jos
Țările de Jos
Koninkrijk der Nederlanden Royaume des Belgiques
← 1815 – 1830 → →
Drapel Stemă
Imn național
Wien Neêrlands bloed
Regatul Unit al Țărilor de Jos în Europa Regatul Unit al Țărilor de Jos în Europa
Capitală	Amsterdam, Bruxelles
Limbă	neerlandeză, franceză, luxemburgheză, frizonă, germană
Religie	Protestantism, Catolicism
Guvernare
Formă de guvernare	Monarhie
Rege
- 1815-1830	William I al Țărilor de Jos
Legislativ	Staten-Generaal[*][[Staten-Generaal (legislature of the Netherlands)|​]]
Istorie
Congresul de la Viena	13 februarie 1815
Revoluția Belgiană	1830
Tratatul de la Londra	19 aprilie 1839
Date statistice
Suprafață
-	65.000 km²
Populație
- est.	5.500.000 loc.
Densitate	84,6 loc./km²
Economie
Monedă	Gulden

Regatul Unit al Țărilor de Jos (neerlandeză Koninkrijk der Nederlanden, franceză Royaume des Belgiques sau Royaume uni des Pays-Bas, în latină: Regnum Belgicum) este numele oficial al unui fost stat european creat la sfârșitul erei Napoleoniene, prin decizia Congresului de la Viena. Statul era format din trei state existente înaintea Revoluției franceze din 1789 și anume: Provinciile Unite, Țările de Jos Austriece și Principatul episcopal Liège. Pentru a diferenția acest stat de cel actual Țările de Jos, statul existent între 1815 și 1830 este cunoscut sub numele de Regatul Unit al Țărilor de Jos.

Noua hartă a Regatului Țărilor de Jos și a Marelui Ducat al Luxemburgului, 1815

Țările de Jos, Belgia, Luxemburgul și Limburgul în 1839
1, 2 și 3 Regatul Unit al Țărilor de Jos (până în 1830)
1 și 2 Regatul Țărilor de Jos (după 1830)
2 Ducatul Limburg (În Confederația Germană după 1839, ca și compensație pentru Luxemburgul valon)
3 și 4 Regatul Belgiei (după 1830)
4 și 5 Marele Ducat de Luxemburg (până în 1830)
4 Provincia Luxemburg (Luxemburgul valon, către Belgia în 1839)
5 Marele Ducat de Luxemburg (Luxemburgul german; frontiere după 1839)
În albastru, frontierele Confederației Germane.

Din punct de vedere economic, noul stat (format din Olanda, Belgia și Luxemburgul de azi) a devenit foarte repede prosper și a demarat o serie de proiecte de anvergură, cum ar fi construcția de noi canale și drumuri, precum și numeroase programe sociale și educaționale. Diferendele: dintre nordul protestant și sudul catolic trăind sub un rege protestant, încercările autorităților centrale de a limita utilizarea limbii franceze în spațiul public, dar și alocarea de prea puține locuri belgienilor în parlamentul olandez unit, au ieșit la iveală foarte repede, astfel că în 1830, în urma unei revoluții, statul s-a divizat în Țările de Jos actuale și noul stat belgian. Această separare a fost consfințită în anul 1839, prin Tratatul de la Londra.