Sari la conținut

Sezonul de Formula 1 din 1999

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Campionatul Mondial de Formula 1
Sezonul 1999
Durată
7 martie - 8 octombrie
Nr. curse
16
Nr. piloți
24
Nr. echipe
11
Campionul la Piloți
Finlanda Mika Häkkinen (Al 2-lea titlu)
Campionul la Constructori
Italia Ferrari (Al 9-lea titlu)

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1999 a fost cel de-al 53-lea sezon al curselor auto pentru mașinile de Formula 1, recunoscut de organismul de conducere al sportului internațional, Federația Internațională de Automobilism, ca fiind competiția de cea mai înaltă clasă pentru mașinile de curse. A inclus cea de-a 50-a ediție a Campionatului Mondial al Piloților, și a 42-a ediție a Campionatului Mondial al Constructorilor. Sezonul a fost disputat pe parcursul a șaisprezece curse, începând în Australia pe 7 martie și terminându-se în Japonia pe 31 octombrie.

Campionatul la Piloți a fost câștigat pentru a doua oară consecutiv de Mika Häkkinen, deși Eddie Irvine, David Coulthard și Heinz-Harald Frentzen au avut cu toții șanse de a câștiga titlul în diferite etape. Ferrari a câștigat al nouălea titlu de constructori și primul din sezonul 1983, deschizând calea pentru era Michael Schumacher a dominației Ferrari începând cu 2000. Cu toate acestea, participarea lui Schumacher în campionatul din 1999 a fost întreruptă din cauza unei accidentări la Marele Premiu al Marii Britanii, unde a suferit un picior rupt într-un accident. S-a întors pentru ultimele două curse ale sezonului pentru a-l ajuta pe Irvine în cursa pentru campionat.

Finalul campionatului a fost desfășurat în circumstanțe controversate: la Marele Premiu inaugural al Malaysiei, Ferrari a ocupat locurile 1 și 2, dar au fost descalificați pentru încălcarea regulamentelor tehnice. Ei au fost reintegrați la apel, asigurându-se că Irvine avea conducerea clasamentului înainte de cursa finală din Japonia. Dacă Schumacher ar fi câștigat, lui Irvine i-ar fi trebuit cel puțin locul 4 pentru a fi campion mondial. Schumacher a luat pole-ul, dar a pierdut startul în fața lui Häkkinen, care apoi a plecat în față, nefiind niciodată deranjat pentru poziție de către Schumacher, în ciuda faptului că au stat aproape toată cursa. Dacă Ferrari și-ar fi interschimbat mașinile, Irvine ar fi pierdut în continuare titlul la numărătoare inversă din cauza celor cinci victorii ale lui Häkkinen, comparativ cu cele patru ale lui Irvine. În cele din urmă, Irvine a terminat la distanță pe locul trei, terminând campionatul pe locul 2, la două puncte în spatele lui Häkkinen.

Piloții și echipele înscrise în campionat

[modificare | modificare sursă]

Piloții și echipele următoare au fost incluse în sezonul din 1999 al campionatului. Echipele au concurat cu anvelopele furnizate de Bridgestone.

Imagine Concurent Constructor Motor Șasiu Piloți
Nr. Numele pilotului Etape
McLaren MP4/14 Regatul Unit West McLaren Mercedes McLaren Mercedes FO110H MP4/14 1 Finlanda Mika Häkkinen Toate
2 Regatul Unit David Coulthard Toate
Ferrari F399 Italia Scuderia Ferrari Marlboro Ferrari Ferrari 048 F399 3 Germania Michael Schumacher 1–8, 15–16
Finlanda Mika Salo 9–14
4 Regatul Unit Eddie Irvine Toate
Williams FW21 Regatul Unit Winfield Williams Williams Supertec FB01 FW21 5 Italia Alessandro Zanardi Toate
6 Germania Ralf Schumacher Toate
Jordan 199 Republica Irlanda Benson and Hedges Jordan Honda Jordan Mugen-Honda MF-301 HD 199 7 Regatul Unit Damon Hill Toate
8 Germania Heinz-Harald Frentzen Toate
Benetton B199 Italia Mild Seven Benetton Playlife Benetton Playlife FB01[a] B199 9 Italia Giancarlo Fisichella Toate
10 Austria Alexander Wurz Toate
Sauber C18 Elveția Red Bull Sauber Petronas Sauber Petronas SPE-03A[b] C18 11 Franța Jean Alesi Toate
12 Brazilia Pedro Diniz Toate
Arrows A20 Regatul Unit Repsol Arrows F1 Team Arrows Arrows T2-F1 A20 14 Spania Pedro de la Rosa Toate
15 Japonia Toranosuke Takagi Toate
Stewart SF3 Regatul Unit HSBC Stewart Ford Stewart Ford CR-1 SF3 16 Brazilia Rubens Barrichello Toate
17 Regatul Unit Johnny Herbert Toate
Prost AP02 Franța Gauloises Prost Peugeot Prost Peugeot A18 AP02 18 Franța Olivier Panis Toate
19 Italia Jarno Trulli Toate
Minardi M01 Italia Fondmetal Minardi Team Minardi Ford VJM1 Zetec-R
Ford VJM2 Zetec-R
M01 20 Italia Luca Badoer 1, 3–16
Franța Stéphane Sarrazin 2
21 Spania Marc Gené Toate
BAR 01 Regatul Unit British American Racing BAR Supertec FB01 01 22 Canada Jacques Villeneuve Toate
23 Brazilia Ricardo Zonta 1–2, 6–16
Finlanda Mika Salo 3–5

Toate motoarele erau de 3,0 litri, configurație V10.

Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în 1999 sunt arătate în verde. Națiunile care au găzduit curse de Formula 1 în trecut sunt arătate în gri închis

Campionatul Mondial de Formula 1 din 1999 a cuprins următoarele 16 curse.[1]

1. Australia 2. Brazilia 3. San Marino 4. Monaco
Marele Premiu al Australiei
5-7 martie
Marele Premiu al Braziliei
9-11 aprilie
Marele Premiu al statului San Marino
30 apr-2 mai
Marele Premiu al Principatului Monaco
13, 15-16 mai

Albert Park (S)

Interlagos (P)

Imola (P)

Monaco (S)
5. Spania 6. Canada 7. Franța 8. Regatul Unit
Marele Premiu al Spaniei
28-30 mai
Marele Premiu al Canadei
11-13 iunie
Marele Premiu al Franței
25-27 iunie
Marele Premiu al Marii Britanii
9-11 iulie

Catalunya (P)

Gilles Villeneuve (S)

Magny-Cours (P)

Silverstone (P)
9. Austria 10. Germania 11. Ungaria 12. Belgia
Marele Premiu al Austriei
23-25 iulie
Marele Premiu al Germaniei
30 iul-1 aug
Marele Premiu al Ungariei
13-15 august
Marele Premiu al Belgiei
27-29 august

A1-Ring (P)

Hockenheimring (P)

Hungaroring (P)

Spa-Francorchamps (P)
13. Italia 14. Germania 15. Malaysia 16. Japonia
Marele Premiu al Italiei
10-12 septembrie
Marele Premiu al Europei
24-26 septembrie
Marele Premiu al Malaysiei
15-17 octombrie
Marele Premiu al Japoniei
29-31 octombrie

Monza (P)

Nürburgring (P)

Sepang (P)

Suzuka (P)
(P) - pistă; (S) - stradă.

Următoarele curse a fost incluse în calendarul inițial, dar au fost anulate ulterior:

Mare Premiu Circuit Data programată
Republica Populară Chineză Marele Premiu al Chinei
Zhuhai (P)
21 martie
Argentina Marele Premiu al Argentinei
Oscar Alfredo Gálvez (P)
28 martie
Surse:[1][2][3][4]

Rezultate și clasamente

[modificare | modificare sursă]

Marile Premii

[modificare | modificare sursă]
Etapa Mare Premiu Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport Lider
Pilot Dif.
1 Australia MP al Australiei Finlanda Mika Häkkinen Germania Michael Schumacher Regatul Unit Eddie Irvine Italia Ferrari Raport Regatul Unit IRV 4
2 Brazilia MP al Braziliei Finlanda Mika Häkkinen Finlanda Mika Häkkinen Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit McLaren-Mercedes Raport 2
3 San Marino MP al statului San Marino Finlanda Mika Häkkinen Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Italia Ferrari Raport Germania MSC 4
4 Monaco MP al Principatului Monaco Finlanda Mika Häkkinen Finlanda Mika Häkkinen Germania Michael Schumacher Italia Ferrari Raport 8
5 Spania MP al Spaniei Finlanda Mika Häkkinen Germania Michael Schumacher Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit McLaren-Mercedes Raport 6
6 Canada MP al Canadei Germania Michael Schumacher Regatul Unit Eddie Irvine Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit McLaren-Mercedes Raport Finlanda HAK 4
7 Franța MP al Franței Brazilia Rubens Barrichello Regatul Unit David Coulthard Germania Heinz-Harald Frentzen Republica Irlanda Jordan-Mugen-Honda Raport 8
8 Regatul Unit MP al Marii Britanii Finlanda Mika Häkkinen Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit David Coulthard Regatul Unit McLaren-Mercedes Raport 8
9 Austria MP al Austriei Finlanda Mika Häkkinen Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit Eddie Irvine Italia Ferrari Raport 2
10 Germania MP al Germaniei Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit David Coulthard Regatul Unit Eddie Irvine Italia Ferrari Raport Regatul Unit IRV 8
11 Ungaria MP al Ungariei Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit David Coulthard Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit McLaren-Mercedes Raport 2
12 Belgia MP al Belgiei Finlanda Mika Häkkinen Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit David Coulthard Regatul Unit McLaren-Mercedes Raport Finlanda HAK 1
13 Italia MP al Italiei Finlanda Mika Häkkinen Germania Ralf Schumacher Germania Heinz-Harald Frentzen Republica Irlanda Jordan-Mugen-Honda Raport 0
14 Germania MP al Europei Germania Heinz-Harald Frentzen Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit Johnny Herbert Regatul Unit Stewart-Ford Raport 2
15 Malaysia MP al Malaysiei Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Regatul Unit Eddie Irvine Italia Ferrari Raport Regatul Unit IRV 4
16 Japonia MP al Japoniei Germania Michael Schumacher Germania Michael Schumacher Finlanda Mika Häkkinen Regatul Unit McLaren-Mercedes Raport Finlanda HAK 2

Sistemul de punctaj

[modificare | modificare sursă]

Punctele sunt acordate primilor șase piloți care au terminat în fiecare cursă, folosind următoarea structură:

Loc 1 2 3 4 5 6
Puncte 10 6 4 3 2 1

Pentru a obține toate punctele, câștigătorul cursei trebuie să termine cel puțin 75% din distanța programată.[1] Jumătate de puncte sunt acordate dacă câștigătorul cursei termină mai puțin de 75% din distanță, cu condiția terminării a cel puțin două tururi complete. În cazul de egalitate la încheierea campionatului, se folosește un sistem de numărătoare, cel mai bun rezultat fiind folosit pentru a decide clasamentul final.[2]

Note
  • ^1 - În cazul în care nu sunt încheiate două tururi complete, nu se acordă nici un punct și cursa este abandonată.
  • ^2 - În cazul în care doi sau mai mulți piloți realizează același cel mai bun rezultat de un număr egal de ori, se va folosi următorul cel mai bun rezultat. Dacă doi sau mai mulți piloți vor avea un număr egal de rezultate de un număr egal de ori, FIA va nominaliza câștigătorul conform unor criterii pe care le va considera potrivite.

Clasament Campionatul Mondial al Piloților

[modificare | modificare sursă]
Poz. Pilot AUS
Australia
BRA
Brazilia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
AUT
Austria
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
EUR
Germania
MAL
Malaysia
JPN
Japonia
Puncte
1 Finlanda Mika Häkkinen AbP 1P
R
AbP 3P
R
1P 1 2 AbP
R
3P
R
AbP 1P 2P
R
AbP 5R 3 1[c] 76
2 Regatul Unit Eddie Irvine 1 5 Ab 2 4 3R 6 2 1 1 3 4 6 7 1 3 74
3 Germania Heinz-Harald Frentzen 2 3* Ab 4 Ab 11* 1 4 4 3 4 3 1 AbP 6 4 54
4 Regatul Unit David Coulthard Ab Ab 2 Ab 2 7 AbR 1 2 5R 2R 1 5 Ab Ab Ab 48
5 Germania Michael Schumacher 8R 2 1R 1 3R AbP 5 NS 2P
R
2P
R
44
6 Germania Ralf Schumacher 3 4 Ab Ab 5 4 4 3 Ab 4 9 5 2R 4 Ab 5 35
7 Brazilia Rubens Barrichello 5 Ab 3 9* DSC Ab 3P 8 Ab Ab 5 10 4 3 5 8 21
8 Regatul Unit Johnny Herbert NS Ab 10* Ab Ab 5 Ab 12 14 11* 11 Ab Ab 1 4 7 15
9 Italia Giancarlo Fisichella 4 Ab 5 5 9 2 Ab 7 12* Ab Ab 11 Ab Ab 11 14* 13
10 Finlanda Mika Salo 7* Ab 8 9 2 12 7 3 Ab 10
11 Italia Jarno Trulli Ab Ab Ab 7 6 Ab 7 9 7 Ab 8 12 Ab 2 NS Ab 7
12 Regatul Unit Damon Hill Ab Ab 4 Ab 7 Ab Ab 5 8 Ab 6 6 10 Ab Ab Ab 7
13 Austria Alexander Wurz Ab 7 Ab 6 10 Ab Ab 10 5 7 7 14 Ab Ab 8 10 3
14 Brazilia Pedro Diniz Ab Ab Ab Ab Ab 6 Ab 6 6 Ab Ab Ab Ab Ab Ab 11 3
15 Franța Jean Alesi Ab Ab 6 Ab Ab Ab Ab 14* Ab 8 16* 9 9 Ab 7 6 2
16 Franța Olivier Panis Ab 6 Ab Ab Ab 9 8 13 10 6 10 13 11* 9 Ab Ab 2
17 Spania Marc Gené Ab 9 9 Ab Ab 8 Ab 15 11 9 17 16 Ab 6 9 Ab 1
18 Spania Pedro de la Rosa 6 Ab Ab Ab 11 Ab 11 Ab Ab Ab 15 Ab Ab Ab Ab 13 1
Italia Alessandro Zanardi Ab Ab 11* 8 Ab Ab Ab 11 Ab Ab Ab 8 7 Ab 10 Ab 0
Japonia Toranosuke Takagi 7 8 Ab Ab 12 Ab DSC 16 Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 0
Canada Jacques Villeneuve Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 15 8 10* Ab 9 0
Brazilia Ricardo Zonta Ab NSC Ab 9 Ab 15* Ab 13 Ab Ab 8 Ab 12 0
Italia Luca Badoer Ab 8 Ab Ab 10 10 Ab 13 10 14 Ab Ab Ab Ab Ab 0
Franța Stéphane Sarrazin Ab 0
Poz. Pilot AUS
Australia
BRA
Brazilia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
AUT
Austria
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
EUR
Germania
MAL
Malaysia
JPN
Japonia
Puncte
Sursa:[5]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
* Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Clasament Campionatul Mondial al Constructorilor

[modificare | modificare sursă]
Poz. Constructor AUS
Australia
BRA
Brazilia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
AUT
Austria
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
EUR
Germania
MAL
Malaysia
JPN
Japonia
Puncte
1 Italia Ferrari 1 2 1R 1 3R 3R 5 2 1 1 3 4 3 7 1 2P
R
[d]
128
8R 5 Ab 2 4 AbP 6 NS 9 2 12 7 6 Ab 2P
R
3
2 Regatul Unit McLaren-Mercedes AbP 1P
R
2 3P
R
1P 1 2 1 2 5R 1P 1 5 5R 3 1 124
Ab Ab AbP Ab 2 7 AbR AbP
R
3P
R
AbP 2R 2P
R
AbP Ab Ab Ab
3 Republica Irlanda Jordan-Mugen-Honda 2 3* 4 4 7 11* 1 4 4 3 4 3 1 AbP 6 4 61
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 5 8 Ab 6 6 10 Ab Ab Ab
4 Regatul Unit Stewart-Ford 5 Ab 3 9* Ab 5 3P 8 14 11* 5 10 4 1 4 7 36
NS Ab 10* Ab DSC Ab Ab 12 Ab Ab 11 Ab Ab 3 5 8
5 Regatul Unit Williams-Supertec 3 4 11* 8 5 4 4 3 Ab 4 9 5 2R 4 10 5 35
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 11 Ab Ab Ab 8 7 Ab Ab Ab
6 Italia Benetton-Playlife 4 7 5 5 9 2 Ab 7 5 7 7 11 Ab Ab 8 10 16
Ab Ab Ab 6 10 Ab Ab 10 12* Ab Ab 14 Ab Ab 11 14*
7 Franța Prost-Peugeot Ab 6 Ab 7 6 9 7 9 7 6 8 12 11* 2 Ab Ab 9
Ab Ab Ab Ab Ab Ab 8 13 10 Ab 10 13 Ab 9 NS Ab
8 Elveția Sauber-Petronas Ab Ab 6 Ab Ab 6 Ab 6 6 8 16* 9 9 Ab 7 6 5
Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 14* Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 11
9 Regatul Unit Arrows 6 8 Ab Ab 11 Ab 11 16 Ab Ab 15 Ab Ab Ab Ab 13 1
7 Ab Ab Ab 12 Ab DSC Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab
10 Italia Minardi-Ford Ab 9 8 Ab Ab 8 10 15 11 9 14 16 Ab 6 9 Ab 1
Ab Ab 9 Ab Ab 10 Ab Ab 13 10 17 Ab Ab Ab Ab Ab
Regatul Unit BAR-Supertec Ab Ab 7* Ab 8 Ab 9 Ab 15* Ab 13 15 8 8 Ab 9 0
Ab NSC Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab Ab 10* Ab 12
Poz. Constructor AUS
Australia
BRA
Brazilia
SMR
San Marino
MON
Monaco
ESP
Spania
CAN
Canada
FRA
Franța
GBR
Regatul Unit
AUT
Austria
GER
Germania
HUN
Ungaria
BEL
Belgia
ITA
Italia
EUR
Germania
MAL
Malaysia
JPN
Japonia
Puncte
Sursa:[5]
Legendă
Culoare Rezultat
Auriu Câștigător
Argintiu Locul 2
Bronz Locul 3
Verde Alte locuri care punctează
Albastru Alte locuri
Nu s-a clasat, dar a terminat cursa (NC)
Purpuriu A abandonat cursa (Ab)
Negru Descalificat (DSC)
Alb Nu a luat startul (NS)
Roșu Nu s-a calificat (NSC)
Fără culoare Retras înainte de calificări (Ret)
Exclus (EX)
Nu a participat (celulă goală)
Adnotare Însemnătate
P Pole position
R Cel mai rapid tur
* Nu a terminat, dar a parcurs mai mult de 90% din cursă

Note:

  • Pozițiile sunt sortate după cel mai bun rezultat, rândurile nefiind legate de piloți. În caz de egalitate de puncte, cele mai bune poziții obținute au determinat rezultatul.
  1. ^ Benetton a folosit motoare Supertec. Din motive de sponsorizare, aceste motoare au fost redenumite drept „Playlife”.
  2. ^ Sauber a folosit motoare Ferrari. Din motive de sponsorizare, aceste motoare au fost redenumite drept „Petronas”.
  3. ^ Mika Häkkinen și-a adjudecat titlul la piloți la Marele Premiu al Japoniei.
  4. ^ Ferrari și-a adjudecat titlul la constructori la Marele Premiu al Japoniei.
  1. ^ a b „1999 Argentine Grand Prix” (PDF). FIA.com. Fédération Internationale de l'Automobile. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Provisional 1999 calendar”. www.atlasf1.com. . Accesat în . 
  3. ^ „Chinese Grand Prix cancelled”. BBC Sport. . Accesat în . 
  4. ^ „Argentine Grand Prix Ruled Out for 1999”. tehrantimes.com. . Accesat în . 
  5. ^ a b „1999 FIA Formula One World Championship – Final Classification” (PDF). FIA. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .