Uzbekistan
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Uzbekistan | |||||
| Uzbekistan O‘zbekiston Respublikasi O‘zbekiston Jumhuriyati | |||||
| |||||
Imnul național: O‘zbekiston Respublikasining Davlat Madhiyasi | |||||
| |||||
| Geografie | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Suprafață | |||||
| - totală | 448,978 km² (locul 56) | ||||
| Cel mai înalt punct | Khazret Sultan[*] (4.643 m)  | ||||
| Cel mai jos punct | Lacul Sarî Kamîș (−12 m) | ||||
| Cel mai mare oraș | Tashkent | ||||
| Vecini | Kazahstan Kârgâzstan Tadjikistan Afganistan Turkmenistan | ||||
| Fus orar | UZT (UTC+5) | ||||
| Populație | |||||
| Densitate | 61,4 loc/km² | ||||
| - Estimare 2021 | 34.915.100 | ||||
| Limbi oficiale | uzbeca | ||||
| Etnonim | uzbec | ||||
| Guvernare | |||||
| Sistem politic | republică prezidențială | ||||
| președinte | Șavkat Mirziyoyev | ||||
| prim-ministru | Abdulla Aripov | ||||
| Legislativ | Adunarea Supremă | ||||
| Camera superioară | Senat | ||||
| Camera inferioară | Camera Legislativă | ||||
| Capitala | Tașkent | ||||
| Istorie | |||||
| independență | 1 septembrie 1991 | ||||
| Economie | |||||
| PIB (PPC) | 2012 | ||||
| - Total | 103.212 miliarde $ | ||||
| PIB (nominal) | 2012 | ||||
| - Total | 51.979 miliarde $ | ||||
| - Pe cap de locuitor | 1.780 $ | ||||
| Gini | 35,3 | ||||
| IDU | 0,727 | ||||
| Monedă | somul uzbec (UZS) | ||||
| Coduri și identificatori | |||||
| Cod CIO | UZB | ||||
| Cod mobil | 434 | ||||
| Prefix telefonic | 998 | ||||
| ISO 3166-2 | UZ | ||||
| Domeniu Internet | .uz | ||||
| Prezență online | |||||
| site web oficial hasthtag | |||||
Modifică date / text  | |||||
![Drapel[*]](/https/ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Uzbekistan.svg)
![Stemă[*]](/https/ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Emblem_of_Uzbekistan.svg)
.svg)
Uzbekistan[4], sau Republica Uzbekistan (uzbecă: O‘zbekiston Respublikasi sau O‘zbekiston Jumhuriyati), este o țară în Asia Centrală, fostă republică sovietică. Se învecinează cu Kazahstanul la vest și la nord, cu Kârgâzstanul și Tadjikistanul la est și cu Afganistanul și Turkmenistanul la sud.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Arabii au stăpânit actualul teritoriu al Uzbekistanului încă din sec al VII-lea. În Evul Mediu, Uzbekistanul era unul din bastioanele islamului, fapt vizibil mai ales în Buhara, oraș din sud-estul țării, situat la 150 km vest de Samarkand, oraș faimos încă din secolul al IV-lea î.C. În Buhara s-au păstrat moschei vechi, minarete și medrese (școli islamice de învățământ superior). În ambele orașe domnea o atmosfera liberală; aici trăiau învățați și poeți marcanți, precum Avicenna sau Muhammad Al-Khwarizmi, unul dintre părinții algebrei.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Există patru mari zone geografice: în vest este Câmpia Turanului, în nord un mare deșert pietros, deșertul Kîzîlkum (nisip roșu), în sud un alt mare deșert, numit Karakum (nisip negru), iar în est relieful crește progresiv până la granița cu Kârgâzstanul, unde se află Munții Tian Shan. În extremitatea vestică a Uzbekistanului se găsește lacul Aral, cândva a 4-a întindere intracontinentală de apă din lume. Lacul și-a redus volumul la aproape jumătate prin intervenția nechibzuită a omului (cea mai mare parte a apei fluviului Amudaria, care curge în sudul țării și care se varsă în lacul Aral, este folosită pentru irigații). Aceasta zonă a Uzbekistanului se deșertifică rapid.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
| Population | |||
|---|---|---|---|
| Year | Million | ||
| 1950 | 6.2 | ||
| 2000 | 24.8 | ||
| 2016 | 31.4 | ||
| 2016 | 33.1 | ||
Începând cu 2019, Uzbekistan are cea mai mare populație din toate țările din Asia Centrală și este a doua ca mărime (dacă se exclude Kazahstanul). 32,768,725[5] de cetățeni constituie aproape jumătate din totalul populației din regiune. Populația din Uzbekistan este foarte tânără: 34,1% din populație sunt tinerii cu vârstă mai mică de 14 ani (estimările din 2008).[6] Conform surselor oficiale, Uzbecii constituie majoritatea (80%) din totalul populației. Alte grupuri etnice includ Ruși 2%, Tadjici 5%, Kazahi 3%, Karakalpaci 2,5% și Tatari 1,5% (estimări din 1996).[6]
Există unele controverse cu privire la procentul populației de Tadjici. În timp ce cifrele oficiale furnizate de stat arată 5%, se vorbește despre o subestimare și, potrivit unor rapoarte care nu pot fi supuse verificării, unii savanți occidentali vorbesc despre 20% -30%.[7][8][9][10] Uzbecii s-au amestecat cu Sarti, o populație turco-persană din Asia Centrală. Astăzi, majoritatea uzbecilor sunt amestecați și reprezintă diferite grade de diversitate.[11] Uzbekistan are o populație etnică coreeană care a fost strămutată forțat de către Stalin în această regiune din Orientul Îndepărtat Rus în anii 1937-1938. De asemenea, în Uzbekistan există grupuri mici de armeni, localizați în mare parte în Tashkent și Samarkand. 88% din populație sunt musulmani (în majoritate suniți, și șiiți 5%), 9% ortodocși din Est și 3% alte credințe. În raportul privind libertatea religioasă internațională al Departamentului de Stat SUA din 2004, se arată că 0,2% din populație sunt budiști (aceștia fiind coreeni etnici). Totodată, evreii din Bukharan au trăit în Asia Centrală, mai ales în Uzbekistan, de mii de ani. În 1989, în Uzbekistan locuiau circa 94.900 de evrei[12] (aproximativ 0,5% din populație conform recensământului din 1989), însă la moment, după destrămarea Uniunii Sovietice, majoritatea evreilor din Asia Centrală au părăsit regiunea și au plecat în Statele Unite, Germania, sau Israel. În 2007, în Uzbekistan, au rămas mai puțin de 5.000 de evrei.[13]
Rușii din Uzbekistan reprezentau 5,5% din totalul populației în 1989. În perioada sovietică, rușii și Ucrainenii au constituit mai mult de jumătate din populația din Tașkent.[14] În recensământul din 1970, țara număra aproape 1,5 milioane de ruși, 12,5% din populație.[15] După dizolvarea Uniunii Sovietice, a avut loc o emigrare masivă a etnicilor ruși, în mare parte cauzată de motive economice.[16]
În anii 1940, tătarii din Crimeea, împreună cu germanii de pe Volga, cecenii, grecii pontici,[17] Kumachi și multe alte naționalități au fost deportate în Asia Centrală. Aproximativ 100.000 de tătari din Crimeea continuă să trăiască în Uzbekistan.[18] În orașul Tașkent numărul grecilor a scăzut de la 35.000 în 1974 la aproximativ 12.000 în 2004.[19] Majoritatea turcilor meskhetieni au părăsit țara după pogromurile din valea Fergana din iunie 1989.[20]
Cel puțin 10% din forța de muncă din Uzbekistan lucrează în străinătate (în mare parte Rusia și Kazahstan) și alte țări.[21][22]
Uzbekistan are o rată de alfabetizare de 99,3% în rândul adulților mai mari de 15 ani (estimat în 2003),[6] care se datorează sistemului de învățământ gratuit și universal al Uniunii Sovietice.
În Uzbekistan, longevitatea estimată este de 66 de ani la bărbați și de 72 de ani la femei.[23]
Cele mai mari orașe
[modificare | modificare sursă]| Cele mai mari orașe din Uzbekistan — | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Loc | Numele orașului | Provincie | Pop. | ||||||
| 1 | Tashkent | Tashkent | 2,425,000[24] |  Samarkand | |||||
| 2 | Namangan | Regiunea Namangan | 597,000[25] | ||||||
| 3 | Samarkand | Regiunea Samarkand | 530,000[26] | ||||||
| 4 | Andijan | Regiunea Andijan | 417,000[27] | ||||||
| 5 | Nukus | Karakalpakstan | 310,000[28] | ||||||
| 6 | Bukhara | Regiunea Bukhara | 285,000[29] | ||||||
| 7 | Karși | Regiunea Kașkadaria | 260,000[30] | ||||||
| 8 | Fergana | Regiunea Fergana | 275,000[31] | ||||||
| 9 | Kokand | Regiunea Fergana | 240,000[32] | ||||||
| 10 | Margilan | Regiunea Fergana | 223,000[33] | ||||||
_(6018352949).jpg)
Religie
[modificare | modificare sursă]
Islamul este religia principală în Uzbekistan, deși puterea sovietică (1924–1991) a descurajat și a reprimat expresia credinței religioase în timpul în care Uzbekistanul era Republică Sovietică. În cadrul unui raport elaborat în 2009 de Centrul de Cercetare Pew a fost prezentat că 93,3% din populația Uzbekistanului sunt musulmani.[34] În 2014, 7% din populație reprezintă creștini ortodocși ruși.[35] Conform estimărilor, circa 93.000 de evrei locuiau în țară la începutul anilor 1990.[36] Totodată, a fost constatat că în Uzbekistan au rămas în jur de 7.400 de zoroastrieni, în mare parte în zonele Tadjice precum Hudjand.[37]
_(5658826884).jpg)
În ciuda predominanței islamului, practica credinței este departe de a fi monolitică. Uzbecii au practicat multe curente ale islamului. Conflictul tradiției islamice cu diverse agende de reformare sau secularizare de-a lungul secolului XX a lăsat o mare varietate de practici islamice în Asia Centrală.[36] 90% sunt musulmani suniți, iar restul populației practică credință străveche sau sunt necredincioși; 1% îl constituie șiiții.[38]
Sfârșitul controlului sovietic în Uzbekistan din 1991 nu s-a soldat cu o creștere imediată a fundamentalismului asociat religiei, așa cum a fost prognozat, ci mai degrabă o cunoaștere treptată a premiselor credinței islamice. Cu toate acestea, începând din 2015, a fost constatată o ușoară creștere a activității islamiste, organizații mici precum Mișcarea Islamică din Uzbekistan au declarat loialitate pentru Statul Islamic și au contribuit prin delegarea luptătorilor în străinătate,[39] deșinnnnzbekistan nivelul de amenințarea teroristă rămâne scăzut.[40]
Comunitatea evreiască
[modificare | modificare sursă]Comunitatea evreiască din Uzbekistan a înflorit timp de secole, cu greutăți temporare datorată domniei unor conducători. În timpul domniei lui Timur Lenk în secolul al XIV-lea, evreii au sprijinit foarte mult eforturile domnitorului în reconstruirea orașului Samarkand, unde a fost înființat un mare centru evreiesc.[41]
.jpg)
După ce zona a intrat sub dominația rusească în 1868, evreii au primit drepturi egale cu populația musulmană locală.[41] În acea perioadă, aproximativ 50.000 de evrei locuiau în Samarkand și 20.000 în Buhara.[41] După revoluție rusă din 1917 și instituirea regimului sovietic, viața religioasă evreiască (inclusiv toate celelalte religii) a devenit restricționate. Până în 1935, o singură sinagogă din cele 30 a rămas în Samarkand; cu toate acestea, viața subterană a comunității evreiești a continuat în perioada sovietică.[41]
Până în 1970, 103.000 de evrei au fost înregistrați în RSS Uzbekă.[41]
Din 1980, majoritatea evreilor din Uzbekistan au emigrat în Israel sau în Statele Unite ale Americii.[42] În 2013, o mică comunitate evreiască a rămas în țară: aproximativ 7.000 locuiau în Tașkent, 3.000 în Bukhara și 700 în Samarkand.[43]
Limba
[modificare | modificare sursă]
Limba uzbecă face parte din grupul de limbi turcești apropiată de limba uigură și ambele aparținând ramurii Karluk din familia limbilor turcice. Este singura limbă națională oficială și din 1992, este utilizată scrierea în baza grafiei latine.
Până în anii 1920, limba Uzbecă scrisă se numea Turki (cunoscută de savanții occidentali ca Ciagatai) și folosea grafia Nastaʿlīq. În 1926, alfabetul latin a fost introdus și a trecut prin mai multe revizii de-a lungul anilor 1930. În cele din urmă, în 1940, alfabetul chirilic a fost introdus de autoritățile sovietice și a fost folosit până la destrămarea Uniunii Sovietice. În 1993, Uzbekistan a revenit la scrierea latină (alfabetul uzbek), care a fost modificat în 1996 și este predat în școli începând cu anul 2000. Unitățile de învățământ predau doar grafia latină. În același timp, grafia chirilică este cunoscută în rândul persoanelor mai în vârstă.[44] Chiar dacă la moment, grafia chirilică a fost eliminată din documentația oficială uzbecă, aceasta este încă folosită de un șir de ziare și site-uri populare web, în timp ce câteva canale TV dublează grafia latină cu cea chirilică.
Karakalpak, este o limbă turcă, care este mai aproape de cea Kazahă și vorbită de jumătate de milion din populație. În această limbă se vorbește în primul rând în Republica Karakalpakstan, unde își are un statut oficial.
Deși limba rusă nu este limba oficială a aceste țări, ea este utilizată pe scară largă în multe domenii. Informațiile digitale de la guvern sunt bilingve.[45][46][47] Rusa este o limbă importantă pentru comunicarea interetnică, în special în orașe, incluzând o utilizare socială, tehnică, științifică, guvernamentală și de afaceri de zi cu zi. Țara găzduiește, de asemenea, aproximativ un milion de vorbitori nativi de rusă.[48][49][50][51][52][53][52]
Limba tadjică (o varietate de persană) este răspândită în orașele Buhara și Samarkand, ce se datorează în mare parte populației relativ mari de etnici tadjici.[54][7][8] Limba tadjika de asemenea, este vorbită în regiunile Kosonsoy, Hust, Rishtan și So’x din Fergana, precum și în Burchmulla, Ahangaran, Bogustan, în mijlocul regiunii Sîrdaria, iar în final în Șahrisabz, Karși, Kitab și văile râurilor Kafiringan și Chaganian, fiind în total, aproximativ 10-15% din populația Uzbekistanului.[7][8][9]
Peste 800.000 de oameni vorbesc și limba kazahă.
În Uzbekistan, nu există cerințe pentru cunoașterea limbii pentru obținerea cetățeniei.[52]
Împărțirea administrativă
[modificare | modificare sursă]
Uzbekistanul este împărțit în 12 provincii (viloyatlar, singular viloyat) și Republica Autonomă Karakalpakă (Qoraqalpogʻiston). Denumirile sunt mai jos în limbile Uzbecă și Karakalpakă, deși există multe variații ale transliterațiilor fiecărui nume.
| Diviziune | Capitala | Zonă (km²) |
Populație (2017)[55] | Cheie |
|---|---|---|---|---|
| Regiunea Andijan Uzbecă: Андижон вилояти/Andijon Viloyati |
Andijan Andijon |
4,303 | 2,965,500 | 2 |
| Regiunea Buhara Uzbecă: Бухоро вилояти/Buxoro Viloyati |
Buhara Buxoro |
41,937 | 1,843,500 | 3 |
| Regiunea Fergana Uzbecă: Фарғона вилояти/Fargʻona Viloyati |
Fergana Fargʻona |
7,005 | 3,564,800 | 4 |
| Regiunea Jizak Uzbecă: Жиззах вилояти/Jizzax Viloyati |
Jizak Jizzax |
21,179 | 1,301,000 | 5 |
| Republica Karakalpakstan Karakalpakă: Қарақалпақстан Республикасы/Qaraqalpaqstan Respublikasiʻ Uzbecă: Қорақалпоғистон Республикаси/Qoraqalpogʻiston Respublikasi |
Nukus No‘kis Nukus |
161,358 | 1,817,500 | 14 |
| Regiunea Kașkadaria Uzbecă: Қашқадарё вилояти/Qashqadaryo Viloyati |
Karși Qarshi |
28,568 | 3,088,800 | 8 |
| Regiunea Horezm Uzbecă: Хоразм вилояти/Xorazm Viloyati |
Urghenci Urganch |
6,464 | 1,776,700 | 13 |
| Regiunea Namangan Uzbecă: Наманган вилояти/Namangan Viloyati |
Namangan Namangan |
7,181 | 2,652,400 | 6 |
| Regiunea Navoi Uzbecă: Навоий вилояти/Navoiy Viloyati |
Navoi Navoiy |
109,375 | 942,800 | 7 |
| Regiunea Samarkand Uzbecă: Самарқанд вилояти/Samarqand Viloyati |
Samarkand Samarqand |
16,773 | 3,651,700 | 9 |
| Regiunea Surhandaria Uzbecă: Сурхондарё вилояти/Surxondaryo Viloyati |
Termez Termiz |
20,099 | 2,462,300 | 11 |
| Regiunea Sârdaria Uzbecă: Сирдарё вилояти/Sirdaryo Viloyati |
Gulistan Guliston |
4,276 | 803,100 | 10 |
| Tașkent Uzbecă: Тошкент/Toshkent Shahri |
Tashkent Toshkent |
327 | 2,424,100 | 1 |
| Regiunea Tașkent Uzbecă: Тошкент вилояти/Toshkent Viloyati |
Tashkent Toshkent |
15,258 | 2,829,300 | 12 |
Orașe
[modificare | modificare sursă]Capitala Uzbekistanului este Tashkent (2.339.600 loc.). Alte orașe importante sunt: Namangan (1.565.200 loc.), Andijan (1.448.300 loc.), Samarkand (1.309.300 loc.), Fergana (1.419.400 loc.), Nukus (842.991 loc.), care este capitala Republicii Autonome Karakalpakă, Bukhara (605.700 loc.).
.jpg)
.jpg)
Economie
[modificare | modificare sursă]Uzbekistanul este unul dintre cei mai mari producători de bumbac din lume și al 2-lea exportator mondial. Cu mare pondere în agricultura țării, care antrenează 50% din populație, sunt pomicultura și legumicultura. Pentru agricultură au fost construite 150000 km de canale de irigație.
Resurse naturale
[modificare | modificare sursă]Aur, uraniu, cărbune și, recent descoperite, zăcăminte uriașe de petrol și gaze naturale încă puțin folosite.
Sărbători și zile nelucrătoare
[modificare | modificare sursă]| Data | Denumire în limba română | Denumire locală | Precizări |
|---|---|---|---|
| 1 septembrie | Ziua Independenței | Mustaqillik Kuni | din 1991 |
| 1 ianuarie | Anul Nou | Yangi Yil Kuni | |
| 8 martie | Ziua Femeii | Xalqaro Xotin-qizlar Kuni | |
| 21 martie | Ziua Primăverii | Navro'z | (nereligioasă) |
| 9 mai | Ziua Comemorării | Hotira kuni | Ziua Victoriei asupra Nazismului în 1945 |
| potrivit calendarului musulman (Hijra) | Sfârșitul Ramadanului | Ramazon Hayiti | |
| 1 octombrie | Ziua Institutorului | O'qutuvchilar Kuni | |
| 8 decembrie | Ziua Constituției | Konstitutsiya Kuni | din 1992 |
| potrivit calendarului musulman (Hijra) | Ziua Sacrificiului | Qurbon Hayit |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ World Bank Open Data
- ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI?locations=UZ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Raportul Dezvoltării Umane,
- ^ “Țara Uzbecilor“, sufixul „stan“ însemnȃnd în persană „țară“.
- ^ „Worldmeters”. worldmeters.
- ^ a b c „Demographic situation in the Republic of Uzbekistan”. The State Committee of the Republic of Uzbekistan on statistics. Accesat în .
- ^ a b c Cordell, Karl (1998) Ethnicity and Democratisation in the New Europe, Routledge, ISBN: 0415173124, p. 201: "Consequently, the number of citizens who regard themselves as Tajiks is difficult to determine. Tajikis within and outside of the republic, Samarkand State University (SamGU) academic and international commentators suggest that there may be between six and seven million Tajiks in Uzbekistan, constituting 30% of the republic's 22 million population, rather than the official figure of 4.7% (Foltz 1996;213; Carlisle 1995:88).
- ^ a b c Jonson, Lena (1976) Tajikistan in the New Central Asia, I.B.Tauris, ISBN: 085771726X, p. 108: "According to official Uzbek statistics there are slightly over 1 million Tajiks in Uzbekistan or about 3% of the population. The unofficial figure is over 6 million Tajiks. They are concentrated in the Sukhandarya, Samarqand and Bukhara regions."
- ^ a b Richard Foltz (). „The Tajiks of Uzbekistan”. Central Asian Survey. 15 (2): 213–216. doi:10.1080/02634939608400946. ISSN 0263-4937.
- ^ Cornell, Svante E. (). „Uzbekistan: A Regional Player in Eurasian Geopolitics?”. European Security. 9 (2): 115. doi:10.1080/09662830008407454. Arhivat din original la .
- ^ Zerjal, Tatjana; Wells, R. Spencer; Yuldasheva, Nadira; Ruzibakiev, Ruslan; Tyler-Smith, Chris (). „A Genetic Landscape Reshaped by Recent Events: Y-Chromosomal Insights into Central Asia”. The American Journal of Human Genetics. 71 (3): 466–482. doi:10.1086/342096. PMC 419996
. PMID 12145751.
- ^ World Jewish Population 2001 Arhivat în , la Wayback Machine., American Jewish Yearbook, vol. 101 (2001), p. 561.
- ^ World Jewish Population 2007 Arhivat în , la Wayback Machine., American Jewish Yearbook, vol. 107 (2007), p. 592.
- ^ Allworth, Edward (1994) Central Asia, 130 years of Russian dominance: a historical overview Arhivat în , la Wayback Machine.. Duke University Press. p. 102. ISBN: 0-8223-1521-1
- ^ "The Russian Minority in Central Asia: Migration, Politics, and Language Arhivat în , la Wayback Machine." (PDF). Woodrow Wilson International Center for Scholars.
- ^ The Russians are Still Leaving Uzbekistan For Kazakhstan Now Arhivat în , la Wayback Machine.. Journal of Turkish Weekly. 16 December 2004.
- ^ Agtzidis, Vlasis (). „The Persecution of Pontic Greeks in the Soviet Union”. Journal of Refugee Studies. 4 (4): 372–381. doi:10.1093/jrs/4.4.372. ISSN 0951-6328.
- ^ Crimean Tatars Divide Ukraine and Russia [tt_news=35167&tx_ttnews[backPid]=7&cHash=0c1663d799 Arhivat] în , la Wayback Machine.. The Jamestown Foundation. 24 June 2009.
- ^ Greece overcomes its ancient history, finally Arhivat în , la Wayback Machine.. The Independent. 6 July 2004.
- ^ World Directory of Minorities and Indigenous Peoples – Uzbekistan : Meskhetian Turks Arhivat în , la Wayback Machine.. Minority Rights Group International.
- ^ „Uzbekistan: Labor Migrants Looking Beyond Russia”. . Arhivat din original la – via EurasiaNet.
- ^ International Crisis Group,„Archived copy”. Arhivat din original la . Accesat în ., Asia Briefing N°67, 22 August 2007
- ^ „Islam Karimov: Uzbekistan president's death confirmed”. BBC News. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Численность городского и сельского населения по регионам”. The State Comittee of the Republic of Uzbekistan on Statistics. Accesat în .
- ^ „Административно-территориальное деление Наманганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în .
- ^ „Самарқанд шаҳри”. samarkand.uz. Accesat în .
- ^ „Количество населения в Андижанской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în .
- ^ „Число постоянных жителей в Республики Каракалпакстан”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în .
- ^ „Численность населения Узбекистана по городам, 2018”. poltavareview.com. Accesat în .
- ^ „Численность населения Кашкадарьи”. Statistics. Accesat în .
- ^ „Демографическая ситуация в Ферганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în .
- ^ „Демографическая ситуация в Ферганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în .
- ^ „Демографическая ситуация в Ферганской области”. Портал открытых данных Республики Узбекистан. Accesat în .
- ^ Mapping the Global Muslim Population. A Report on the Size and Distribution of the World’s Muslim Population Arhivat în , la Wayback Machine.. Pew Forum on Religion & Public Life (October 2009)
- ^ „Middle East :: UZBEKISTAN”. CIA The World Factbook. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „A Country Study: Uzbekistan”. Federal Research Division. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „UZBEKISTAN Zoroastrian Association Registered”. Zoroastrians.net (în engleză). . Accesat în .
- ^ Pew Forum on Religious & Public life. 9 August 2012. Retrieved 29 October 2013.
- ^ „The Rising Islamic State threat in Central Asia”. Chicago Tribune. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Uzbekistan's real problem is not terrorism, it's politics”. Politico.eu. Politico. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d e "Uzbekistan Arhivat în , la Wayback Machine.". Jewish Virtual Library (30 July 2004). Retrieved on 29 November 2015.
- ^ „Bukharan Jews now in Queens recreate their Sukkot memories”. The Jewish News of Northern California. . Accesat în .
- ^ Euro-Asian Jewish Congress Arhivat în , la Wayback Machine. (retrieved 29 December 2013)
- ^ Kamp, Marianne (). The New Woman in Uzbekistan: Islam, Modernity, and Unveiling Under Communism. University of Washington Press. ISBN 978-0-295-98819-1. Arhivat din original la .
- ^ „State Education Portal of Uzbekistan”. Ziyonet. Government of Uzbekistan. Accesat în .
- ^ „President's FaceBook”. FaceBook. Accesat în .
- ^ „Presidential Site of Uzbekistan”. President.uz. The Government of Uzbekistan. Accesat în .
- ^ Юрий Подпоренко (). „Бесправен, но востребован. Русский язык в Узбекистане”. Дружба Народов. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Шухрат Хуррамов (). „Почему русский язык нужен узбекам?”. 365info.kz. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Евгений Абдуллаев (). „Русский язык: жизнь после смерти. Язык, политика и общество в современном Узбекистане”. Неприкосновенный запас. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ А. Е. Пьянов. „СТАТУС РУССКОГО ЯЗЫКА В СТРАНАХ СНГ”. 2011. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Languages in Uzbekistan Arhivat în , la Wayback Machine. – Facts and Details
- ^ „Uzbekistan's Russian-Language Conundrum”. Eurasianet.org. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Richard Foltz (). „The Tajiks of Uzbekistan”. Central Asian Survey. 15 (2): 213–216. doi:10.1080/02634939608400946.
- ^ „Statistical Review of Uzbekistan 2008” (PDF). p. 176. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Cotidianul.ro (online), 11 martie 2012, Victoria Anghelescu, Nestemate și mirodenii ca în 1001 de Nopți, În Uzbekistan, pe urmele lui Marco Polo
- 1 Septembrie - Ziua Națională a Uzbekistanului, 1 septembrie 2010, Amos News
- [1], Informații generale, Uzbekistan
| ||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||
.svg)
