număr
 Vezi și : numar
|
Etimologie
Din latină numerus
Pronunție
- AFI: /ˈnu.mər/
Substantiv
| Declinarea substantivului număr | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | număr | numere |
| Articulat | numărul | numerele |
| Genitiv-Dativ | numărului | numerelor |
| Vocativ | numărule | numerelor |
- cantitate de elemente de același fel care intră într-o înșiruire, cantitate care arată de câte ori o mărime se cuprinde în alta de aceeași natură; ceea ce reprezintă rezultatul unei măsurări; semn grafic sau grup de semne grafice care indică o asemenea cantitate, un asemenea rezultat.
- categorie gramaticală prin care se exprimă deosebirea dintre un singur exemplar și două sau mai multe exemplare ale aceluiași obiect.
- cifră sau succesiune de cifre servind la identificarea unui obiect dintr-o mulțime de obiecte sau de clase de obiecte organizate într-un anumit fel, ca indice de mărime, de valoare etc.; obiect care corespunde acestei cifre ori succesiunii de cifre, care poartă pe el o asemenea indicație.
- reversul unei monede.
- fiecare dintre exemplarele unei publicații periodice care face parte din aceeași serie, din același tiraj etc.
- bucată sau parte din programul unui concert, al unui spectacol de estradă, de circ etc.; parte distinctă dintr-o operă (duet, arie etc.)
Sinonime
Cuvinte apropiate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc.adj. și adv.) Fără (de) număr = nenumărat; (p.ext.) imens.
- Cu număr = socotit; (p.ext.) limitat.
- (loc.adv.) În număr = cu socoteală; complet.
- (loc.prep.) În (sau din) numărul = printre, dintre.
Expresii
- A nu (mai) avea număr = a fi peste măsură de numeros.
- Un număr de = câțiva.
- La număr sau în număr de... = în total.
- Numărul unu = de prima calitate, fără pereche; strașnic, excelent.
Traduceri
Traduceri
|
|
Etimologie
Din număra.
Pronunție
- AFI: /ˈnu.mər/
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru număra.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru număra.