interval
Etimologie
Din franceză intervalle < latină intervallum.
Pronunție
- AFI: /in.ter'val/
Substantiv
| Declinarea substantivului interval | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | interval | intervale |
| Articulat | intervalul | intervalele |
| Genitiv-Dativ | intervalului | intervalelor |
| Vocativ | intervalule | intervalelor |
- distanță în timp între două fenomene, între două perioade, între două evenimente consecutive; răstimp.
- distanță în spațiu între două puncte, între două lucruri.
- (mat.) ansamblu de puncte, de numere cuprinse între două valori date.
- diferență de înălțime între două sunete muzicale.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online