spectator
Etimologie
Din franceză spectateur < latină spectator.
Pronunție
- AFI: /spek.ta'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului spectator | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spectator | spectatori |
| Articulat | spectatorul | spectatorii |
| Genitiv-Dativ | spectatorului | spectatorilor |
| Vocativ | spectatorule | spectatorilor |
- persoană care asistă la un spectacol, la o competiție sportivă, la o ceremonie etc.
- martor la o întâmplare, la un eveniment.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online