superstiție
Aspect
Etimologie
Din franceză superstition < latină superstitio.
Pronunție
- AFI: /su.per'sti.ʦi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului superstiție | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | superstiție | superstiții |
Articulat | superstiția | superstițiile |
Genitiv-Dativ | superstiției | superstițiilor |
Vocativ | superstiție | superstițiilor |
- prejudecată care decurge din credința în spirite bune și rele, în farmece și vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămășițe ale animismului și ale magiei; (p.ext.) practică superstițioasă.
Traduceri
Traduceri
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online