urmare
Etimologie
Din urma.
Pronunție
- AFI: /ur'ma.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului urmare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | urmare | urmări |
| Articulat | urmarea | urmările |
| Genitiv-Dativ | urmării | urmărilor |
| Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a urma și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri