Bătrânețe
Bătrânețea este perioada apropiată de sfârșitul duratei medii de viață și reprezintă ultima parte a ciclului vital uman. De obicei se preferă utilizarea eufemismelor pentru a indica faptul că o persoană este bătrână. Bătrânii au capacități regenerative limitate și sunt mai vulnerabili decât adulții din punct de vedere imunitar. Cea mai batrana femeie din Romania traieste in Bucuresti Rahova si se numeste Mihaela Belingher zisa si Bre
Definiție
Bătrânețea nu poate fi definită cu precizie, deoarece acest concept nu are aceeași conotație în toate societățile. În multe locuri din lume oamenii sunt considerați bătrâni ca urmare a anumitor schimbări în activitatea lor sau în rolul lor social, ca atunci când de exemplu cineva devine bunic, ori când din cauza îmbătrânirii o persoană este constrânsă să îndeplinească sarcini diferite ori să reducă ritmul de lucru.
În general, se asociază vârsta de 65 de ani cu începutul bătrâneții. În lume, numărul persoanelor care au depășit 65 de ani este în puternică creștere, în principal această creștere se manifestă în țările în curs de dezvoltare. Această situație este un simbol pozitiv al creșterii calității vieții, dar în același timp creează o serie de exigențe și probleme de abordat pentru a evita consecințe socio-economice grave în perspectiva viitorului.
În timpul bătrâneții întregul organism devine mai vulnerabil și mai puțin eficient față de perioada tinereții: oasele scad în dimensiune și densitate, pielea pierde din elasticitate, părul albește și își pierde din rezistență, capacitățile excretoare ale rinichilor scad; gustul, auzul și vedere slăbesc; rigidizarea arterelor și depozitarea grăsimilor pe vasele sanguine fac mai dificilă circulația sângelui; fertilitatea, mai ales cea feminină, se reduce.
Știința care se ocupă cu studiul problemele biologice, psihologice, sociale și economice ale bătrânilor se numește gerontologie.[1]
Situație
În Europa
Îmbătrânirea populației europene este în creștere graduală și date Eurostat avertizează că s-ar putea ajunge la o reducere a "creșterii potențiale" anuale a PIB-ului european, de la actualul 2-2,5% la 1,5% în 2025, până la 1,25% în 2040. După un studiu din 2005 al Comisiei Europene, citat de publicația Euornote[1], « raportul dintre populația de vârstă mai mică 15 ani și cea mai mare de 65 de ani, pe de o parte, și populația între 14 și 64 de ani, pe de altă parte, va trece de la 49% în 2005 la 66% în 2030. În mod deosebit, în perioada 2005-2050, numărul de persoane din grupa de vârstă 55-65 de ani (adică muncitorii învârstă) va crește cu 8,7%, în timp ce numărul de indivizi incluși în grupa de vârstă 65-79 de ani (bătrânii) va ajunge la 44%, și numărul persoanelor foarte bătrâne (de minim 80%) va crește cu un procent de 180%. »
Factorii relevanți sunt trei: o natalitate scăzută, progresiva creștere a vieții medii și numărul tot mai mare de persoane a căror vârstă depășește 65 de ani, în contextul acelei generații de după război definită baby-boom ce va crește numărul de persoane bătrâne.
Conform unor studii ISTAT (Institutul Național de Statistică al Italiei) în Europa persoanele mai bătrâne de 65 de ani vor reprezenta 20,5% în 2010, 23,3% în 2020, 27% în 2030 și în 2050 procentul va fi de 33,6%.
În România
Conform unui studiu din anul 2016, aproximativ 1,5 milioane de vârstnici din România sunt afectați de singurătate.[2]
Este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negativ, din acest motiv se preconizează că în 2050 România va avea 16 milioane de locuitori.
Referințe
- ^ Gerontologie în DEX
- ^ România, o țară a bătrânilor singuri. Tinerii nu iau legătura cu bunicii nici măcar o dată pe săptămână, chiar dacă au fost crescuți de aceștia, 26 septembrie 2016, Nicoleta Onofrei, Adevărul, accesat la 27 septembrie 2016
Legături externe
- Care este secretul vieții de 100 de ani?, 3 octombrie 2011, Marius Comper, Descoperă