Alpii Bernezi

Hartă
Alpii Bernezi

Altitudine	Finsteraarhorn 4.274 m
Localizare	cantonul Berna și Valais, Elveția
Aparține de	Berner Alpen im weiteren Sinne (SOIUSA)[*]
Coordonate	46°25′30″N 7°41′37″E ({{PAGENAME}}) / 46.425°N 7.6936°E
Alpii Bernezi (Elveția) Harta cu amplasarea muntelui
Modifică date / text

Alpii Bernezi - lanț muntos din Alpii Occidentali - se află pe teritoriul Elveției (cantoanele Berna, Vaud, Fribourg, Valais, Lucerna, Uri și Nidwalden).

Valea Ronului îi separă la sud de Alpii Pennini; trecătorile Furka, St. Gotthard și valea Ronului superior formează la sud-est granița cu Alpii Lepontini; la est, valea râului Reuss îi separă de Alpii Glarus; limita nordică nu este foarte bine definită, dar poate fi asimilată cu o linie ce unește lacurile Geneva și Lucerna.

Trecutul Alpilor Bernezi este inseparabil legat de istoria a două cantoane: Vaud si Berna. Din anul 58 î.Hr. aceste ținuturi au aparținut Imperiului Roman, care exercita însă numai autoritate simbolică asupra regiunii montane, lipsite de cai de acces. În secolul al V-lea in zonă s-au stabilit burgunzii, care au inclus aceste pământuri în statul lor medieval. În 1032 Vaud s-a aflat între granițele Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană, iar in secolul al XIII-lea a devenit proprietatea Casei de Savoia.

În perioada formării Confederației Elvețiene Vaud s-a simțit adeseori amenințat de cantonul învecinat, Berna. Și nu fără motiv: a fost supus de acesta în secolul al XVI-lea. In 1798 locuitorii din Vaud si-au dobandit independenta, de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republica Lemanica regiunea a fost subordonata Republicii Helvetice, un stat-satelit aparut la dorinta lui Napoleon. În 1728 tinuturile Aargau, Vaud si Oberland (care apartineau Bernei) au obtinut statut de cantoane independente, dar cel din urma a fost anexat de regiunea-mama in 1803. In acelasi an, din Republica Lemanică s-a desprins teritoriul cu numele Vaud.

Vaile apelor Rhône (Ron), Venoge si Gros de Vaud sunt, in prezent, regiuni specific agricole. Se cultiva cu precadere cereale, sfecla de zahar si tutun. In Alpii Bernezi ramura predominanta a agriculturii ramane insa cresterea vitelor pentru lapte.

Cantonul Vaud (germană: Waadt), situat in sud-vestul Elvetiei, face parte din regiunea fracofona a tarii. Numarul locuitorilor sai depaseste 650.000, iar densitatea populatiei variaza mult. Niciun alt canton elvetian nu este, probabil, atat de variat sub aspectul peisajelor. La nord, in preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai in extremitatea vestica si in interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg si Valais se ridica lanturi muntoase, care la vest sunt o prelungire a muntilor Jura. Segmentul lor aflat in cantonul Vaud, care atinge inalțimea maxima in Varful Mont Tendre, marchează totodata granita cu Franta.

Partea centrala a cantonului, care ocupa aproximativ doua treimi din suprafata sa, castiga in altitudine la est de Montereux, in directia Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea raului Saane, masivul Les Diablerets (cea mai inalta parte a cantonului, cu altitudini de pana la 3.210 m), precum si valea de pe malul stang al Ronului. Saane (Sarine) este un afluent drept al raului Aare. Aceasta apa curgatoare, cu lungimea de 128 km, izvoraste din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traverseaza Lacul Gruyére (ale carui ape au fost inaltate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsa in Aare la vest de Berna.

Dezvoltarea turismului in Alpii Bernezi a dus la extinderea statiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, in zona mai pot fi intalnite localitati care nu sunt foarte aglomerate nici macar in mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decat partea alpină este insa acea zona a cantonului Vaud aflata in imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se afla nu numai celebrele orase Montreux si Vevey, dar si Lausanne, sediul Comitetului Olimpic International .

Alpii Bernezi sunt străbătuți la nord de râul Aar și afluentul său Saane, la sud de Ron, iar în partea de est de râul Reuss.

Economia

Agricultura: cresterea vitelor de lapte.
Industria: alimentară (produse lactate)
Turism: (sporturi de iarna)

Statistica

Altitudinea maxima: Tête Ronde (3.210 m)
Alte varfuri:

Grand Muveran (3.051 m),
Dent de Morcles (2.969 m),
La Tornette (2.540 m)

Clima

Alpină. Temperaturile medii multianuale sunt, in vaile locuite, de -3 °C in ianuarie si de +17 °C in iulie.

Obiective turistice

Castelul Ex, rezervatia La Pierreuse, orasul Rougemont, muntele Les Diablerets (ghetarii), localitatea Villars-sur-Ollon.

Vârfuri

Principalele vârfuri din Alpii Bernezi sunt:

Finsteraarhorn	4.275 m
Aletschhorn	4.182 m
Jungfrau	4.166 m
Mönch	4.105 m
Grosses Schreckhorn	4.080 m
Grosses Fiescherhorn	4.049 m
Eiger	3.975 m
Bietschhorn	3.953 m
Gross Wannehorn	3.905 m
Gross Nesthorn	3.820 m
Lauterbrunnen Breithorn	3.779 m
Balmhorn	3.711 m
Wetterhorn Mittelhorn	3.708 m
Wetterhorn Jungfrau	3.703 m
Silberhorn	3.695 m
Blümlisalphorn	3.671 m
Gross Doldenhorn	3.647 m
Atels	3.636 m
Dammastock	3.633 m
Galenstock	3.597 m
Sustenhorn	3.512 m
Gspaltenhorn	3.442 m
Fleckistock	3.418 m
Gross Hühnerstock	3.348 m
Ewigschneehorn	3.331 m
Ritzlihorn	3.282 m
Wildhorn	3.264 m
Wildstrubel	3.253 m
Diablerets	3.246 m
Titlis	3.239 m
Gross Spannort	3.205 m
Wellhorn	3.196 m
Mettenberg	3.107 m
Löffelhorn	3.098 m
Grand Muveran	3.061 m
Gross Wendenstock	3.044 m
Sparrhorn	3.026 m
Torrenthorn	3.003 m
Grande Dent de Morcles	2.980 m
Schilthorn	2.973 m
Eggishorn	2.934 m
Uri Rothstock	2.932 m
Schwarzhorn Grindelwald	2.930 m
Gross Siedelhorn	2.881 m
Albristhorn	2.764 m
Röthihorn	2.759 m
Faulhorn	2.683 m
Gummfluh	2.461 m
Sulegg	2.412 m
Vanil Noir	2.395 m
Niesen	2.366 m
Brienzer Rothorn	2.351 m
Tour d'Aï	2.334 m
Hohgant	2.202 m
Stockhorn	2.192 m
Kaiseregg	2.189 m
Mount Pilatus Tomlishorn	2.132 m
Chamossaire	2.116 m
Gemmenalphorn	2.064 m
Rochers de Naye	1.740 m
Moléson	2.006 m
Dent de Jaman	1.879 m

Trecători

Principalele trecători din Alpii Bernezi sunt:

Denumire	Traseu	Acces	Înălțime (m)
Lauitor	de la Lauterbrunnen la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3.700
Mönchjoch	de la Grindelwald la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3.560
Jungfraujoch	de la Wengernalp la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3.470
Strahlegg Pass	de la Grindelwald la Grimsel Pass	acoperită de zăpadă	3.351
Grünhornlücke	de la Great Aletsch Glacier la Fiescher Glacier	acoperită de zăpadă	3.305
Oberaarjoch	de la Grimsel la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3.233
Gauli Pass	de la Grimsel la Meiringen	acoperită de zăpadă	3.206
Petersgrat	de la Lauterbrunnen la Lötschental	acoperită de zăpadă	3.205
Lötschenlücke	de la Lötschental la Eggishorn	acoperită de zăpadă	3.204
Lauteraarsattel	de la Grindelwald la Grimsel	acoperită de zăpadă	3.156
Beichgrat	de la Lötschental la Belalp	acoperită de zăpadă	3.136
Lammernjoch	de la Lenk la Gemmi	acoperită de zăpadă	3.132
Triftlimmi	de la Rhone Glacier la Gadmental	acoperită de zăpadă	3.109
Sustenlimmi	de la Stein Alp la Göschenen	acoperită de zăpadă	3.103
Gamchilucke	de la Kiental la Lauterbrunnen	acoperită de zăpadă	2.833
Tschiugel Pass	de la Lauterbrunnen la Kandersteg	acoperită de zăpadă	2.824
Hohtürli Pass	de la Kandersteg la Kiental	cărare	2.707
Lötschen Pass	de la Kandersteg la Lötschental	acoperită de zăpadă	2.695
Sefinenfurgge	de la Lauterbrunnen la Kiental	cărare	2.616
Wendenjoch	de la Engelberg la Gadmental	acoperită de zăpadă	2.604
Furtwangsattel	de la Guttannen la Gadmental	cărare	2.558
Furka Pass	de la Rhône Glacier la Andermatt	șosea	2.436
Rawil Pass	de la Sion la Lenk im Simmental	drum forestier	2.415
Gemmi Pass	de la Kandersteg la Leukerbad	drum forestier	2.329
Surenen Pass	de la Engelberg la Altdorf	cărare	2.305
Susten Pass	de la Meiringen la Wassen	șosea	2.262
Sanetsch Pass	de la Sion la Saanen	drum forestier	2.234
Joch Pass	de la Meiringen la Engelberg	drum forestier	2.215
Grimsel Pass	de la Meiringen la Rhone Glacier	șosea	2.164
Kleine Scheidegg	de la Grindelwald la Lauterbrunnen	potecă, cale ferată	2.064
Cheville	de la Sion la Bex	drum forestier	2.049
Grosse Scheidegg	de la Grindelwald la Meiringen	drum forestier	1.967
Jaman	de la Montreux la Montbovon	potecă tunel de cale ferată	1.516
Brünig Pass	de la Meiringen la Lucerna	șosea, cale ferată	1.035

Note

Bibliografie

Acest articol conține text din Encyclopædia Britannica 1911, o publicație aparținând domeniului public.

Vezi și