Sari la conținut

Biserica fortificată din Veseud (Chirpăr)

45°55′46″N 24°38′28″E (Biserica fortificată din Veseud (Chirpăr)) / 45.92944°N 24.64111°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica fortificată din Veseud
Biserica fortificată din Veseud Machetă pentru biserica fortificată din Veseud Planul fortificaţiei din Veseud[1]
Biserica fortificată din Veseud
Machetă pentru biserica fortificată din Veseud
Planul fortificaţiei din Veseud[1]
Poziționare
Biserica fortificată din Veseud se află în Județul Sibiu
Biserica fortificată din Veseud
Biserica fortificată din Veseud
Coordonate45°55′46″N 24°38′28″E ({{PAGENAME}}) / 45.92944°N 24.64111°E
LocalitateVeseud (Chirpăr), Sibiu
ComunăChirpăr
ȚaraRomânia
AdresaSat Veseud nr.10
Edificare
Bazilică romanică modificată în stil goticfortificată
Tipdefensiv
Data începerii construcțieisecolul al XIII-lea
MaterialeConstrucție de piatră și cărămidă
Clasificare
LMISB-II-a-B-12587

Biserica evanghelică din Veseud este situată în satul Veseud, din comuna Chirpăr, județul Sibiu. Biserica a fost construită în secolul al XIII-lea și figurează pe lista monumentelor istorice 2010 sub codul cod LMI SB-II-a-B-12587, cu următoarele obiective:

  • Biserica evanghelică fortificată, cod LMI SB-II-m-B-12587.01, secolul al XIII-lea, secolul al XVI-lea, 1784 - 1785
  • Incintă fortificată (fragment), cu turn de poartă, cod LMI SB-II-m-B-12587.02, secolul al XVI-lea - XVIII-lea

Veseud, mai demult Vesăud, Veseud-Agnita (în dialectul săsesc Tsît, în germană Zied, Ziedt, în maghiară Szászvessződ, Vessződ), este un sat în partea de est a județului Sibiu, în Podișul Hârtibaciului. Aparține de comuna Chirpăr. Localitatea se află la 6 km sud de Agnita și a fost prima oară atestată în 1379. Biserica și fortificațiile care o înconjurau odinioară sunt așezate pe un promontoriu, lângă drum.

Lăcașul de cult din Veseud era o bazilică romanică ridicată în secolul al XIII-lea. Ea avea probabil tipica absidă semicirculară, care a fost demolată la fortificarea de la sfârșitul secolului al XV-lea, pentru a se clădi deasupra corului un turn de apărare cu cinci niveluri. Din bazilica romanică s-a păstrat doar arcul triumfal semicircular.

Fortificația

[modificare | modificare sursă]

O descriere a lui Friedrich Müller din 1857 amintește existența a două turnuri de apărare de plan pătrat, prevăzute cu galerii de apărare, și a două bastioane circulare. Din fortificațiile bisericii de la Veseud s-a mai păstrat un singur fragment de zid pe latura de miazăzi, lung de 20 metri și lat de un metru.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Juliana Fabrițius Dancu - Sachsische Kirchenburgen in Siebenburgen, Zeitschrift Transilvania, Sibiu, 1983.
  • Hermann Fabini - Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, Monumenta und AKSL, Hermannstadt-Heidelberg, vol. I 1998, vol. al II-lea 1999, vol al III-lea 2002.
  • Hermann Fabini - Kirchenburgen in Siebenbürgen [în trad. "Biserici fortificate din Transilvania"], Leipzig 1985, Wien 1986, Leipzig 1991;
  • Anghel Gheorghe, Fortificații medievale din piatră, secolele XII-XVI, Cluj Napoca, 1986.
  • Avram Alexandru, Câteva considerații cu privire la bazilicile scurte din bazinul Hârtibaciului și zona Sibiului, în Revista monumentelor și muzeelor de istorie, 1981, numărul 2.
  • Crîngaci Maria-Emilia, Bazilici romanice din regiunea Sibiului în Analele Asociației a Tinerilor Istorici din Moldova, Ed. Pontas, Chișinău, 2001.
  • Dancu Fabrițius Juliana, Cetăți țărănești săsești din Transilvania, în Revista Transilvania, Sibiu, 19.
  • Iambor Petre, Așezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005.
  • Luca Sabin Adrian, PINTER Zeno Karl, GEROGESCU Adrian, Repertoriul arheologic al județului Sibiu (Situri, monumente arheologice și istorice), Sibiu, 2003.
  • Thomas Nägler, Așezarea sașilor în Transilvania, Editura Kriterion, București, 1992.
  • Rusu Adrian Andrei, Castelarea carpatica, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005.
  • George Oprescu, Bisericile, cetăți ale sașilor din Ardeal, Editura Academiei, București, 1956.
  • Țiplic Ioan-Marian, Organizarea defensivă a Transilvaniei în evul mediu (secolele X-XIV), Editura Militară, București, 2006.