Comuna Baba Ana, Prahova
| Baba Ana | |||
| — comună — | |||
| |||
 Baba Ana (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 44°57′57″N 26°30′04″E / 44.965885°N 26.501155°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Prahova | ||
| SIRUTA | 132164 | ||
| Reședință | Baba Ana | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Baba Ana[*] | Ion Dragu[*][1][2] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 83,28 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 3.546 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Baba Ana este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Baba Ana (reședința), Cireșanu, Conduratu, Crângurile și Satu Nou.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în sud-estul județului, în zona de câmpie, aproape de limita cu județul Buzău, la sud de Mizil, pe malurile râului Iștău. Ea este traversată de șoselele județene DJ102H, DJ102D și DJ100C, care pleacă din Mizil și duc către Glodeanu-Siliștea (județul Buzău), Boldești-Grădiștea, respectiv Sălciile; precum și de șoseaua județeană DJ149 care duce către Fântânele.[3]
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Baba Ana
Români (89,71%)
Alte etnii (0,51%)
Necunoscută (9,79%)
Componența confesională a comunei Baba Ana
Ortodocși (87,11%)
Penticostali (1,55%)
Alte religii (0,9%)
Necunoscută (10,43%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Baba Ana se ridică la 3.546 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.894 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,71%), iar pentru 9,79% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,11%), cu o minoritate de penticostali (1,55%), iar pentru 10,43% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Baba Ana este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ion Dragu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||
| Partidul Puterii Umaniste | 2 | ||||||||
| Alianța Dreapta Unită | 1 | ||||||||
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Baba Ana făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Doar satul Conduratu, el însuși constituind o comună de sine stătătoare, făcea parte din plasa Cricovul din județul Prahova. Comuna Baba Ana era formată din cătunele Baba-Ana de Jos, Baba-Ana de Sus și Gorgănelele, având 820 de locuitori, o școală cu 61 de elevi (din care o singură fată), și o singură biserică în Baba-Ana de Sus. Comuna s-a înființat după anul 1830, în jurul unei cârciumi unde servea o anume Babă Ana, de la care și-a luat numele. Comuna Conduratu avea 845 de locuitori și o școală cu 60 de elevi (toți băieți), deși copiii de vârstă școlară erau în număr de 190 (96 băieți și 94 fete).[8][9]
În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Baba Ana în plasa Tohani a aceluiași județ, cu satele Baba Ana și Șchiopoaia, având o populație de 1165 de locuitori.[10] În 1931 ei i s-a adăugat și satul Cireșeanu, anterior aparținând orașului Mizil.[11]
În 1950, comuna Baba Ana a fost inclusă în raionul Mizil, regiunea Buzău, iar comuna Conduratu — în raionul Urlați, regiunea Prahova. În 1952, cele două comune s-au regăsit împreună în raionul al regiunii Ploiești. Cireșeanu a fost vremelnic reședința unei comune din care mai făceau parte și satele Mărăcini și Șchiopoaia, iar în 1964 aceste două sate au luat numele de Crângurile și, respectiv, Satu Nou.[12] După reforma administrativă din 1968, comunele Conduratu și Cireșeanu au fost desființate, satele lor fiind incluse în comuna Baba Ana, care a fost arondată județului Prahova.[13][14]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]În comuna Baba Ana se află două monumente istorice de arhitectură de interes național: biserica veche „Adormirea Maicii Domnului” (1815) și casa Ileana Costache (începutul secolului al XX-lea), ambele situate în satul Baba Ana.
În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice — așezarea de la sud de satul Baba Ana (pe drumul spre Boldești-Gradiștea), datând din secolul al IV-lea e.n.; așezarea de la Cireșanu (punctul Eforie), datând din secolele al IV-lea–al V-lea e.n.; și situl de „la Grajduri” de lângă ferma zootehnică de la Cireșanu, cuprinzând o așezare din secolele al IV-lea–al V-lea e.n. și o necropolă medievală. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate în satul Baba Ana: casa Lina Gheorghe (începutul secolului al XX-lea); casa Alexandru Micu (sfârșitul secolului al XIX-lea); casa Maria Stoica Ene (1901); și casa Călin C. Gheorghe (începutul secolului al XX-lea). Un alt obiectiv, crucea de pomenire din piatră (1732) din grădina lui Constantin Panait, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Baba Ana, Prahova (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Conduratul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 587.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Baba-Ana, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 147–148.
- ^ „Comuna Baba Ana în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 76. .
- ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Câmpia Gherghiței (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
| ||||||||||||||||