Comuna Căpușu Mare, Cluj

Coordonate: 46°47′26″N 23°17′32″E ({{PAGENAME}}) / 46.79056°N 23.29222°E
Căpușu Mare
Magyarkapus
— comună —
Biserica de lemn din satul Agârbiciu (monument istoric)
Căpușu Mare Căpușu Mare (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Cluj

SIRUTA	56568
Atestare	1282 ^[1]

Reședință	Căpușu Mare
Sate componente	Căpușu Mare, Agârbiciu, Bălcești, Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni, Straja

Guvernare
- Primar	Gheorghe Iancu[*]^[3]^[4] (PNL, 2012)

Suprafață
- Total	58,4 km²

Populație (2021)
- Total	3.451 locuitori
- Densitate	59,5 loc./km²

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	407145
Prefix telefonic	+40 x64 ^[2]

Prezență online
site web oficial GeoNames

Localizarea comunei în județul Cluj Localizarea comunei în județul Cluj
Căpușu Mare pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) Căpușu Mare pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Căpușu Mare (în maghiară Magyarkapus, în germană Grossthoren) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agârbiciu, Bălcești, Căpușu Mare (reședința), Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni și Straja.

Din punct de vedere etnografic, comuna face parte din Țara Călatei (în maghiară Kalotaszeg).

Date geografice

Comuna este situată la poalele de nord-est ale Munților Gilău, pe râul Căpuș, în partea de vest a județului Cluj, la 25 km de Cluj-Napoca și de Huedin. Se învecinează la nord cu comuna Aghireșu și Gârbău, la sud cu Râșca, la est cu Gilău și la vest cu comunele Mănăstireni și Izvoru Crișului.

Comuna Căpușu Mare este compusă din satul Căpușu Mare, reședință de comună, și satele Agârbiciu, Bălcești, Căpușu Mic, Dângău Mare, Dângău Mic, Dumbrava, Păniceni și Straja. Se întinde pe o suprafață de 58,5 km².

Relieful este unul de deal și munte, comuna fiind situată în zona de legătură dintre Dealurile Căpușului și Munții Gilăului.

Comuna este traversată de râul Căpuș și de valea Râștii.

Altitudinea medie: 468 m.

Date economice

La sud de Căpușu Mic s-a aflat singurul zăcământ de fier (astăzi epuizat) de origine sedimentară din România, format din limonit și siderit oolitic. Zăcământul de fier a fost descoperit în anul 1960 de către cercetătorii Stoicovici Eugen și Mureșan Ioan de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj în formațiuni sedimentare eocene.

Pentru prepararea minereului s-a construit o fabrică în Căpușu Mare, care după epuizarea resurselor locale și al celor regionale (fier la Băișoara, feldspat la Muntele Rece) a fost închisă.

Exploatarea de fier de la Căpușu Mic a fost de suprafață (carieră). Din această activitate au rezultat peste 1000 ha halde de steril, care vor trebui renaturalizate.

Funcționarea acestei exploatări a fost scurtă (1962-1985).

Date demografice

Componența etnică a comunei Căpușu Mare

Români (59,95%)

Maghiari (30,8%)

Romi (6,49%)

Alte etnii (0,12%)

Necunoscută (2,64%)

Componența confesională a comunei Căpușu Mare

Ortodocși (61,92%)

Reformați (27,99%)

Baptiști (3,13%)

Penticostali (1,42%)

Alte religii (2,35%)

Necunoscută (3,19%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Căpușu Mare se ridică la 3.451 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.295 de locuitori.^[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (59,95%), cu minorități de maghiari (30,8%) și romi (6,49%), iar pentru 2,64% nu se cunoaște apartenența etnică.^[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,92%), cu minorități de reformați (27,99%), baptiști (3,13%) și penticostali (1,42%), iar pentru 3,19% nu se cunoaște apartenența confesională.^[7]

Politică și administrație

Comuna Căpușu Mare este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gheorghe Iancu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	4
	Partidul Național Liberal	3
	Partidul Social Democrat	2
	Alianța pentru Unirea Românilor	1
	Forța Dreptei	1

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul^[9] ^[10]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Romi	Alte etnii
1.850	3.342	2.149	1.061	9	94	1.090
1.880	4.178	2.562	1.493	7		1.609
1.890	4.731	3.006	1.661	1		1.724
1.900	5.240	3.288	1.844	21		1.931
1.910	5.855	3.684	2.086	5		2.166
1.920	5.781	3.660	2.083			2.121
1.930	6.110	3.951	1.986	3	148	2.008
1.941	6.290	3.996	2.183			2.294
1.956	5.781	3.748	1.964	2	59	1.972
1.966	5.845	3.743	1.996		103	1.999
1.977	5.803	3.749	2.009		45	2.009
1.992	4.178	2.543	1.560		72	1.563
2.002	3.698	2.167	1.330	1	189	1.341

Căpușu Mare - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Istoric

Prima menționare documentară a satului Căpușu Mare este din 1282.

Lăcașuri de cult

Biserica Reformată-Calvină din Căpușu Mare (sec. XIII−XIV). Ferestrele sudice și portalul vestic (cu decorațiuni florale) au păstrat stilul original romanic.
Biserica Ortodoxă de lemn "Sf. Treime" din Agârbiciu (sec. XVI, pictura din 1801-1818).
Biserica Ortodoxă de lemn "Sf. Gheorghe" din Dângău Mare (sec. XVII).
Biserica Ortodoxă de lemn "Pogorârea Sfântului Duh" din Dângău Mic (sec. XVII).
Biserica Ortodoxă de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Păniceni (1730).
Biserica Ortodoxă de lemn "Adormirea Maicii Domnului" din Bălcești (sec. XVIII).

Obiective turistice

Cheile Păniceni.
Valea Căpușului (zonă peisagistică protejată).

Vezi și

Imagini

Agârbiciu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Agârbiciu
Biserica de lemn din satul Agârbiciu (monument istoric)
Agârbiciu
Bălcești
Biserica de lemn din satul Bălcești (monument istoric)
Portalul bisericii de lemn din satul Bălceşti
Căpușu Mare
Biserica reformată din satul Căpușu Mare (monument istoric)
Biserica reformată din satul Căpușu Mare (monument istoric)
Costum popular maghiar din Căpușu Mare
Biserica ortodoxă „Înălțarea Sfintei Cruci”
Satul Căpuşu Mic
Râul Căpuș
Biserica reformată din satul Căpușu Mic (monument istoric)
Biserica ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae” (1925)
Biserica ortodoxă „Sfântul Ierarh Nicolae” (nava spre iconostas)
Dângău Mare
Biserica ortodoxă
Biserica de lemn din satul Dângău Mare (monument istoric)
Dângău Mic
Biserica de lemn din satul Dângău Mic (monument istoric)
Dumbrava
Biserica reformată din satul Dumbrava (monument istoric)
Biserica reformată din satul Dumbrava (monument istoric)
Biserica ortodoxă „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1926)
Păniceni
Râul Căpuș
Cheile Păniceniului
Biserica de lemn din satul Păniceni (monument istoric)
Biserica ortodoxă din satul Păniceni
Drumul spre satul Straja
Straja
Biserica de lemn din satul Straja (monument istoric)

Bibliografie

Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

Note

^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 102
^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.
^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
^ Structura etno-demografică a României

Legături externe

Materiale media legate de Căpușu Mare la Wikimedia Commons

Descrierea comunei Căpușu Mare
Imagine din satelit
Turism rural în Căpușu Mare Arhivat în 30 septembrie 2007, la Wayback Machine.
Arii naturale protejate din județul Cluj Arhivat în 2 mai 2007, la Wayback Machine.

[atlas1-1] Atlasul localităților județului Cluj, p. 102

[2] x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

[301aaf5d39e7e49fea37b01c5364fbd5-3] Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central

[665bf47930e4600db26b27cd6d86fee5-4] Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central

[insse_2011_nat-5] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-6] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-7] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[8] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[st-9] Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate

[10] Structura etno-demografică a României

[1]

[3]

[4]

[2]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]