Concursul Muzical Eurovision 1959 a fost cea de-a patra ediție a Concursului Muzical Eurovision, care a avut loc miercurea, pe 11 martie 1959, la Cannes, în urma victoriei Franței din anul precedent.[1] Competiția a fost câștigată de TȚaările de Jos, cu piesa „Een beetje”, interpretată de Teddy Scholten, fiind prima ocazie cu care o țară câștigă pentru a doua oară. Willy van Hemert a scris și piesa „Net als toen” (câștigătoare în 1957) – așadar, el este prima persoană ce a câștigat concursul de două ori.
Pentru mai multe detalii despre orașul-gazdă, vedeți Cannes.
Concursul Muzical Eurovision 1959 a fost organizat la Cannes, un oraș de pe Coasta de Azur. Palais des Festivals et des Congrès, în care s-a ținut concursul, a fost construit în 1949 pentru a găzdui Festivalul de Film de la Cannes. Clădirea inițială era localizată pe bulevardul Promenade de la Croisette, unde se află în prezent hotelul de 5 stele JW Marriott Cannes.
O nouă regulă a fost creată în acest an, aceasta interzicând ca juriile naționale să conțină compozitori profesioniști. Presa a susținut că Italia și Franța ar fi acordat mai multe puncte Țărilor de Jos pentru că niciuna dintre ele nu dorea ca cealaltă să câștige. Nu a existat nicio declarație oficială referitoare la aceste acuzații.
Această ediție a fost singura în care primele 3 cântece clasate (nu numai cel câștigător) au fost reluate la finalul transmisiunii.
În timp ce Luxemburgul s-a retras pentru prima oară din concurs, Regatul Unit a revenit după un an de pauză și a obținut pentru prima oară locul al doilea (pe care urma să îl obțină de încă 14 ori de-a lungul istoriei concursului). Monaco și-a făcut debutul în concurs, dar a obținut ultimul loc.
Tabelele de mai jos arată ordinea acordării voturilor, împreună cu purtătorii de cuvânt responsabili cu anunțarea rezultatelor din țara lor. Fiecare post participant a trimis și comentatori care să raporteze de la fața locului în limba maternă.[3]
^"Teddy Scholten eerste in Eurovisie Songfestival", Utrechts Nieuwsblad, 12 martie 1959
^Leif Thorsson. Melodifestivalen genom tiderna [„Melodifestivalen de-a lungul timpului”] (2006), pag. 14. Stockholm: Premium Publishing AB. ISBN 91-89136-29-2