Genova

Zena

— Oraș —

Drapel

Stemă

Genova

Genova (Italia)

Poziția geografică

Coordonate: 44°24′40″N 08°55′58″E / 44.41111°N 8.93278°E

010025

Guvernare

- Primar

Marco Bucci[*] (27 iunie 2017)

Suprafață^[1]

- Total

240,29 km²

Altitudine

20 m.d.m.

Populație (2023)

- Oraș

558.745 locuitori

- Metropolitană

812,937 locuitori

Fus orar

CET (+1)

- Ora de vară (DST)

CEST (+2)

Cod poștal

16100

Prefix telefonic

010

Localități înfrățite

- 17 orașe înfrățite

listă

Patron

genovezi

- Ziua

24 iunie

Comune vecine

Arenzano, Bargagli, Bogliasco, Bosio (AL), Campomorone, Ceranesi, Davagna, Masone, Mele, Mignanego, Montoggio, Sant'Olcese, Sassello (SV), Serra Riccò, Sori, Tiglieto, Urbe (SV)

Prezență online

http://www.comune.genova.it/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Poziția localității Genova

Genova (în ligură Zena, mai rar în română Genua^[2]) este un oraș-port și comună din Italia de nord, capitală a Liguriei și principal port de deservire al insulelor Corsica și Sardinia. Are o populație de cca. 588 745 locuitori și a fost capitala culturală europeană în 2004.

Geografie

Genova se întinde din est în vest pe o distanță de mai bine de 15 km, dar din nord (contraforții munților Apenini Ligurici) spre sud (Marea Mediterană) pe mai puțin de 3 km, conform topografiei locului, între munte și mare. Orașul s-a dezvoltat în jurul portului vechi (porto antico), un fost golf semi-circular, care adăpostește astăzi un muzeu al marinei și un mare acvariu public, cel mai mare din Italia și al doilea din Europa, după cel din Valencia.

„Strada Nuova” (în prezent via Garibaldi) și „Palazzo dei Rolli” din Genova au fost înscrise în anul 2006 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Istorie

Ambroise Louis Garneray : *Vedere cu Genova* (circa 1810) arătând orașul vechi, azi centrul.

Pentru aproximativ opt secole Genova a fost capitala Republicii Genova, care cuprindea majoritatea Liguriei, Corsica (dată Franței in 1768), o parte din Piemont (partea numită oltregiogo) și insula Capraia.

Cele mai vechi dovezi găsite în zona orașului sunt un așezământ din Neolitic (în zona Brignole) din mileniul V sau IV î.Hr. și locuințe din Epoca Bronzului (un perete aproape de râul Bisagno).^[3]

Orașul a avut originea lângă fortificația (oppidum) de pe colina "di Castello"(Castelului), aproape de portul antic, întemeiată la începutul secolului V î.Hr.^[4]

În antichitate Genova a fost un orășel al Ligurilor. Aliat credincios al Romei, spre deosebire de alte popoare ligure și celtice din Italia de nord (care se alăturaseră cartaginezilor în Al Doilea Război Punic), Genova și-a pierdut din importanță ca oraș-port după ascensiunea noului port Vada Sabatia, lângă Savona.

Timp de cinci secole în fiecare parte a Mării Mediterane s-au dezvoltat numeroase colonii genoveze, acestea fiind ori emporii, ori colonii propriu-zise, în strânsă legătură cu Republica, cu Banco di San Giorgio (Banca Sfântului Gheorghe) sau cu cetățenii privați.

În anul 411 este asediată, cucerită și prădată de Vizigoți, iar în 493 ajunge, odată cu toată Italia, în mâinile Ostrogoților. Romanii (de Răsărit), conduși de generalul Belisarie, o recuceresc în anul 536 și se mențin până în 650 când orașul este cucerit de lombarzi. În 774 intră în componența imperiului francilor, apoi în cea a ducatului Lombardiei, el însuși parte a Sfântului Imperiu Roman.

Republica Genova

Articol principal: Republica Genova.

Cultura

Genova datorează renașterea sa culturală într-o mare măsură proiectului său de mediu (de exemplu, crearea de diverse parcuri naturale, cum ar fi Parcul Natural Beigua și Parcul Natural Aveto), dar în primul rând a măsurilor structurale în centrul orașului. Legat de aniversarea lui Columb în 1992 și Expo 1992, a fost construit cel mai mare acvariu din Europa^[5]. Acquario di Genova se află pe aria portului turistic, complet restructurat din 1992 (Porto Antico), care oferă locuri pentru sute de bărci și iahturi.

Arhitectura

În anii 1980 și 1990 mai multe clădiri, mai ales biserici si palate, până atunci neglijate, au fost restaurate și reconstruite. De exemplu, printre acestea, și monumentul renașterii Basilica di Santa Maria Assunta, care datorită poziției pe Carignano, o colina a orașului, este aproape vizibilă din orice punct.

O apreciere culturală orașului a adus restaurarea completă a somptuosului Palazzo Ducale, cândva centrul puterii Dogilor și senatori și astăzi loc de întâlnire pentru numeroase evenimente culturale, cât și a Operei Carlo Felice. Ambele clădiri sunt situate în Piazza De Ferrari, care reprezintă centrul orașului.

Un alt monument important al Genovei este cimitirul Staglieno. Aici se află mormintele unor personalități cunoscute, printre care Giuseppe Mazzini, Fabrizio de André și soția lui Oscar Wilde.

Orașul vechi

Fortificațiile sunt o mărturie a istoriei turbulente a fostei Republici. Cândva Genova a fost înconjurată de un zid continuu. Porțiuni întregi precum și o mare parte din fort pot fi văzute și astăzi.

Orașul vechi din Genova este unul dintre cele mai mari din Europa. În anii de după al doilea război mondial a fost tot mai abandonat. Din cauza problemelor grave economice, cum ar fi declinul portului și șantierului naval, lipsei de muncă și a emigrației, au lipsit pe de o parte bani pentru a-l conserva. Pe de altă parte, de asemenea, tot mai puțini genovezi au vrut să locuiască în cartierul istoric.

Ceva s-a făcut abia înainte de anul 2004, când Genova a fost Capitală Europeană a Culturii. Vechiul port, situat la vest de orașul vechi, a fost substanțial reorganizat în 1990 de către arhitectul orașului, Renzo Piano. Așa a fost creată o trecere de la orașul vechi la portul vechi. Principala axă a orașului vechi, Via di San Lorenzo, a fost extinsă. Nenumărate palate au fost restaurate. În apropiere de Porta Soprana, fosta poartă a orașului, se află presupusa casă în care s-a născut Cristofor Columb.

Un contrast mare cu orașul vechi medieval sunt clădirile aristrocrate și palatele fastuase din Le Strade Nuove din secolul al XVI-lea. Pe Via Garibaldi și Via Balbi cu palatele sale, curți interioare și grădini, s-a aflat clar întreaga bogăție de odinioară ca putere maritimă și financiară a Europei. În primul rând este Palazzo Ducale, menționat din secolul al XIII-lea, care este situat, la capătul estic al Via di San Lorenzo. În Via Garibaldi sunt, de asemenea, cele mai importante muzee de artă din oraș, Palazzo Rosso și Palazzo Bianco în Via Balbi, clădirea principală a Universității din Genova.

În jurul portului Genova s-a obișnuit până în ziua de azi, tradiția Trallalero, o formă de creație muzicală pe mai multe voci fără instrumente.

Farul

În apropiere de Fontana di Piazza de Ferrari este situat farul, sau La Lanterna, reper al orașului Genova. Acesta este situat pe un deal, în apropiere de cartierul Sampierdarena, în districtul de vest al orașului. Cladirea are o înălțime de 77 m^[6] (117 m cu fundația) și constă din două turnuri suprapuse cu planuri pătrate.

Farul ridicat în anul 1128, a fost în anul 1514, în timpul asediului francez, grav deteriorat și reconstruit abia în 1543. Fanalul se poate observa, în condiții de vizibilitate bună, chiar de la o distanță de până la 36 mile marine (aproximativ 55 km).

Castele și forturi

Castele

Castello d'Albertis
Castello Mackenzie
Castello Raggio

Forturi

Forte Belvedere (distrus)
Forte Crocetta
Forte Tenaglia
Forte Begato
Forte Sperone
Forte Castellaccio

Forte Puìn
Forte Fratello Minore
Forte Fratello Maggiore
Forte Diamante
Forte Quezzi
Torre Quezzi
Forte Ratti
Forte Richelieu
Forte Santa Tecla

Muzee

Biserici

Universitatea și Academiile

În Genova, se află Università degli Studi di Genova, cu alte instituții de învățământ în Imperia, Savona, Chiavari și La Spezia. Acesta acoperă aproape toate facultățile, prioritar fiind Facultatea de Construcții Navale.

Importante academii din Genova sunt Conservatorio "Niccolò Paganini", Accademia Ligustica di Belle Arti și Academia de Marină Comercială Italiană.

Demografie

Genova - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Localități înfrățite

Iar are acorduri de colaborare cu:

Personalități

Leon Battista Alberti (1404 – 1472), umanist, arhitect;
Andrea Doria (1466 – 1560), amiral;
Cristofor Columb (Cristoforo Colombo) (1451 – 1506), navigatorul care a descoperit America;
Niccolò Paganini (1782 – 1840), violonist;
Giuseppe Mazzini (1805 – 1872), revoluționar;
Lina Volonghi (1914 - 1991), actriță;
Vittorio Gassman (1922 – 2000), actor;
Riccardo Giacconi (1931 - 2018), fizician, Premiul Nobel pentru Fizică;
Bruno Lauzi (1937 – 2006), cântăreț;
Giuseppe Pericu (1937 – 2022), primar;
Luigi Tenco (1938 – 1967), cântăreț;
Fabrizio De Andrè (1940 – 1999), cântăreț;
Marta Vincenzi (n. 1947), primăriță;
Sabrina Salerno (n. 1968), cântăreață.

Vezi și

Note

^ Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în 16 martie 2019
^ „Genua - definiție Șăineanu, ed. VI și paradigmă”. Dex Online.
^ Dovezile, găsite în timpul lucrărilor pentru metrou au fost prezentate la expoziția Archeologia Metropolitana. Piazza Brignole e Acquasola, la Museo di archeologia ligure (30 noiembrie 2009 - 14 februarie 2010): Stirea despre expozitie pe site-ul Muzeelor din Genova(Musei di Genova).
^ Marco Milanese, Scavi nell'oppidum preromano di Genova, L'Erma di Bretschneider, Roma 1987 textul on-line pe GoogleBooks; Piera Melli , Una città portuale del Mediterraneo tra il VII e il III secolo a.C.", Genova, Fratelli Frilli ed., 2007.
^ Acquario di Genova
^ „Homepage des Leuchtturms von Genua”. Arhivat din original la 7 decembrie 2007. Accesat în 19 noiembrie 2015.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Genova

Genova – Cetatea lui Cristofor Columb Arhivat în 7 martie 2012, la Wayback Machine., 29 august 2011, Nicu Parlog, Descoperă - Travel
Genova, regina marilor Arhivat în 15 septembrie 2014, la Wayback Machine., 20 septembrie 2012, Irina Stoica, Revista Magazin

[9fd629b5e2a2982729aa0abc7cfdbc64-1] Superficie di Comuni Province e Regioni italiane al 9 ottobre 2011 (în italiană), Istituto Nazionale di Statistica, accesat în 16 martie 2019

[2] „Genua - definiție Șăineanu, ed. VI și paradigmă”. Dex Online.

[3] Dovezile, găsite în timpul lucrărilor pentru metrou au fost prezentate la expoziția Archeologia Metropolitana. Piazza Brignole e Acquasola, la Museo di archeologia ligure (30 noiembrie 2009 - 14 februarie 2010): Stirea despre expozitie pe site-ul Muzeelor din Genova(Musei di Genova).

[4] Marco Milanese, Scavi nell'oppidum preromano di Genova, L'Erma di Bretschneider, Roma 1987 textul on-line pe GoogleBooks; Piera Melli , Una città portuale del Mediterraneo tra il VII e il III secolo a.C.", Genova, Fratelli Frilli ed., 2007.

[5] Acquario di Genova

[6] „Homepage des Leuchtturms von Genua”. Arhivat din original la 7 decembrie 2007. Accesat în 19 noiembrie 2015.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]