Gheorghe Donici
Gheorghe Donici | |
Sergentul Gheorghe Donici | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 20 februarie 1849 Valea Seacă, Județul Bacău |
Decedat | (67 de ani) Robănești, Județul Dolj |
Părinți | Iancu Donici, Zinca Donici |
Cetățenie | Regatul României |
Ocupație | militar politician |
Limbi vorbite | limba română limba franceză |
Președinte al Consiliului Județean Bacău | |
În funcție | |
1911 - | |
Senator în circumscripția Bacău | |
În funcție | |
1 iunie 1899 - 14 februarie 1901 | |
Deputat în circumscripția Bacău | |
În funcție | |
ianuarie 1894 - octombrie 1895 | |
Studii | Liceul „Louis le Grand”, Paris |
Activitate | |
A luptat pentru | Armata României |
Ramura | Cavalerie |
Gradul | Sublocotenent (post-mortem) |
Unitatea | Regimentul 9 Roșiori |
Bătălii / Războaie | Războiul de Independență |
Decorații și distincții | |
Decorații | Virtutea Militară Crucea Sf. Gheorghe Trecerea Dunării |
Modifică date / text |
Gheorghe Donici (n. 20 februarie 1849, Valea Seacă, jud. Bacău[1] – d. 23 noiembrie 1916, Robănești, jud. Dolj[2]), a fost un boier moldovean și militar român participant la Războiul de Independență al României și Primul Război Mondial, distins cu mai multe medalii pentru curajul arătat în luptă, printre care Virtutea Militară și Crucea Sfântului Gheorghe.[1]
Înrolat voluntar la vârsta de 67 de ani, sergentul Donici a fost ucis pe câmpul de luptă lângă Craiova, la trei luni după intrarea României în Primul Război Mondial, în timp ce unitatea lui, Escadronul 3 din Brigada a 2-a a Regimentului 9 Roșiori executa Șarja de la Robănești.[2][3] Pentru eroismul de care a dat dovadă, Gheorghe Donici a fost înaintat post-mortem la gradul de sublocotenent.[3]
În prezent, străzi din mai multe orașe poartă numele sergentului Donici[4][5][6], iar un monument în amintirea lui a fost ridicat în anii 1930 în comuna Ștefan cel Mare[7].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b General (r) doctor Vasile Apostol (). „Erou de legenda, sublocotenentul post-mortem Gheorghe Donici (I)”. Onești Expres. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b Mircea Canțăr (). „Acum 100 de ani, Craiova urma să fie ocupată!”. Cuvântul Libertății. Accesat în .
- ^ a b Basil Mureșan (). „Cele 110 săbii", sau „ESCADRONUL KAMIKAZE" al românilor – un capitol uitat al Primului Război Mondial”. Critic Arad. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Strada Gheorghe Donici (Sergent), București”. bulevarde.ro. Accesat în .
- ^ „Strada Donici Gheorghe - Harta Bacău”. harta.bacau.rou.ro. Accesat în .
- ^ „Aleea I Donici Gheorghe - Harta Craiova”. harta.craiova.rou.ro. Accesat în .
- ^ „O fotografie..”. ofotografie.blogspot.be. . Accesat în .