Sari la conținut

Jarosław Iwaszkiewicz

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
[[wiki]]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în martie 2021
Jarosław Iwaszkiewicz

Jarosław Iwaszkiewicz
Date personale
Născut[2][3][4][1][5] Modificați la Wikidata
Kalnik, Regiunea Vinița, Ucraina
Decedat (86 de ani)[2][6][4][1][5] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia[7] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAnna Iwaszkiewicz[*][[Anna Iwaszkiewicz (scriitoare poloneză)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiMaria Iwaszkiewicz[*]​ Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Romano-Catolică[1] Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet, eseist, dramaturg, romancier, om politic
Limbi vorbitelimba poloneză[8][9] Modificați la Wikidata
PseudonimEleuter
Activitatea literară
Mișcare/curent literarmodernism, realism socialist
Subiecteistoria țării, realitatea socială
Specie literarăpoezie, eseu, teatru, roman
Note
PremiiDrept între popoare[1]
Premiul Lenin internațional "pentru întărirea păcii între popoare"
Order Budowniczych Polski Ludowej[*][[Order Budowniczych Polski Ludowej |​]]
Medalia Aniversării de 10 Ani a Poloniei Populare[*]​
Złoty Wawrzyn Akademicki[*][[Złoty Wawrzyn Akademicki |​]]
Ordinul Prietenia Popoarelor[*]​
Ordinul Polonia Restituta în grad de comandor cu stea[*]​
Work Flag Order, 1st class[*][[Work Flag Order, 1st class (Polish honors)|​]]
Złoty Krzyż Zasługi[*][[Złoty Krzyż Zasługi (Polish award)|​]]
Ordinul Polonia Restituta în grad de mare cruce[*]​
Za Zasługi dla Gdańska[*][[Za Zasługi dla Gdańska (Badge of honor. Established by a resolution of the Gdańsk National City Council (awarded between February 2, 1960 - 1990))|​]]  Modificați la Wikidata
1970 - Premiul Lenin pentru Pace
1979 - Doctor honoris causa al Universității Jagiellonă din Cracovia
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Vila familiei Iwaszkiewicz în Stawisko
Mormântul lui Jarosław Iwaszkiewicz la cimitir în Brwinów

Jarosław Leon Iwaszkiewicz, pseudonim Eleuter (n. , Kalnîk, Raionul Illinți, Regiunea Vinița, Ucraina – d. , Varșovia, Polonia) a fost un scriitor polonez (prozator, poet și eseist), traducător și libretist, cofondator al grupului artistic Skamander, colaborator al revistei „Wiadomości Literackie” („Știrile literare”), redactor al revistei „Twórczość” („Opera”).

Soția sa a fost scriitoarea și traducătoarea Anna Iwaszkiewiczowa. Au avut doi copii: Maria (n. 1924) și Teresa (n. 1928). Unul dintre rudele îndepărtate ale poetului a fost compozitorul Karol Szymanowski.

Conținut

[modificare | modificare sursă]

Viață și activitate

[modificare | modificare sursă]

Născut ca Leon Iwaszkiewicz, numit Jarosław de către familia cea mai apropiată (în actele oficiale apare abia după 1945). Tatăl lui, Bolesław și unchiul Zygmunt au luptat în insurecția poloneză din ianuarie. La aniversarea de 100 de ani de la începutul ei i-a dedicat lor povestirea „Heydenreich” . A început școala în 1902 în Varșovia, iar în 1904 s-a mutat cu familia sa în Elizawetgrad (astazi Kirovohrad unde a făcut liceul. Din 1909 a locuit Kiev și învăța la liceul nr. 4. În acest loc, unde a cunoscut colegi talentați artistic (mai ales pe Mikołaj Niedźwiedzki, după cum se numea universitatea sa) și învățătorii au avut parte de primele încercări de creativitate, mai degrabă în domeniul de compunere a muzicii și de poezie. După bacalaureat a început să studieze la facultatea de drept a Universității din Kiev, însă n-a terminat-o. De asemenea a studiat la conservatorul de muzică din Kiev.

La sfârșitul liceului și la începutul studiilor a lucrat în calitate de meditator. La vremea respectiva călătorea destul de mult, vizitând curțile poloneze și rusești pe teritoriul Polonia și al Ucraina, care au fost inspirație pentru multe dintre operele sale. Foarte importantă din punct de vedere al operei sale a fost vizita în Byszewy lângă Łódź, unde a avut contact cu mediul de boierime de acolo. În 1918 a plecat în Varșovia din cauza haosului revoluționar care se răspândea în regiunea Kievului.

La începutul anilor '20 ai secolului XX a servit în al 221-lea regiment de infanterie din Ostrów Wielkopolski, compus în cele mai multe cazuri din voluntari (unul dintre colegii lui a fost Aleksander Wat). Din 1928 a stat cu soția sa în Podkowa Leśna, proprietatea Stawisko. Astăzi se află acolo muzeu.

Între anii 1923-1925 a fost secretarul președintelui Camerei Deputaților Maciej Rataj. Din 1927 a lucrat în diplomație. A oficiat ca secretar al ambasadei Republicii Poloneze în Copenhaga (1932-1935) și Bruxelles (1935-1936).

În timpul celui de-Al doilea Război Mondial a fost activ în structurile Statului Secret Polonez în departamentele de cultură și artă . A colaborat cu profesorul Lorentz la salvarea monumentelor de cultură. Toată perioada ocupației și mai ales după prăbușirea revoltei din Varșovia, vila din Stawisko a fost adăpost pentru mulți polonezi și evrei amenințați de arestări.

Între anii 1945-1946, 1947-1949 și 1959-1980 a ocupat funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor Polonezi. Din martie 1947 până în decembrie 1948 publica revista „Nowiny Literackie” („Noutățile literare”), al cărei scop a fost continuarea tradiției „Știrilor Literare”. După război a avut mai multe mandate de deputat fără partid în Camera Deputaților din Polonia și președinte al Comitetului Polonez al Apărătorilor Păcii. Din 1958 a mai fost membru Prezidiului Frontului Unității Națiunii.

A fost înmormântat pe 5 martie 1980 (după dorința lui, în uniformă de miner) la cimitirul din Brwinów, lângă Varșovia.

Muzeul vieții și al operei lui Jarosław Iwaszkiewicz (Muzeul Annei și lui Jarosław Iwaszkiewicz) a fost deschis în vila din Stawisko după moartea scriitorului.

Jarosław Iwaszkiewicz a fost bisexual. Motivele homosexuale au fost menționate de către el în poeziile sale, precum și în proză. Iwaszkiewicz a tradus din Paul Valéry și Stefan George.

Opera

[modificare | modificare sursă]

A debutat în 1915 cu poemul Lilith în revista „Pióro” („Stiloul”) din Kiev. Prima carte a lui a fost Oktostychy (Octostihuri), publicată în 1919.

Poezii

[modificare | modificare sursă]
  • Oktostychy (Octostihuri) – 1919
  • Dionizje (Dionisii) – 1922
  • Księga dnia i księga nocy. Poezje (Cartea zilei și cartea nopții. Poezii) – 1929
  • Powrót do Europy (Întoarcere în Europa) – 1931
  • Lato (Vară) – 1933
  • Inne życie (Altă viață) – 1938
  • Wiersze wybrane (Poezii alese) – 1946
  • Warkocz jesieni i inne wiersze (Codița toamnei și alte poezii) – 1954
  • Jutro żniwa (Mâine recoltă) – 1963
  • Mapa pogody (Harta vremii) – 1977
  • Muzyka wieczorem (Muzică seara) – 1980

Romane, nuvele și povestiri

[modificare | modificare sursă]
  • Zenobia Palmura (roman poetic) – 1920
  • Legendy i Demeter (Legende și Demetra) – 1921
  • Ucieczka do Bagdadu (Evadare în Baghdad, roman) – 1923
  • Księżyc wschodzi (Răsare luna, roman) – 1925
  • Pejzaże sentymentalne (Peisaje sentimentale, povestiri și feuilletoane) – 1926
  • Zmowa mężczyzn[10] (Conspirația bărbațiilor, roman) – 1930
  • Panny z Wilka (Domnișoarele din Wilko, povestiri) – 1932
  • Czerwone tarcze (Scuturile roșii, roman) – 1934
  • Młyn nad Utratą (Moara de pe Utrata, povestiri) – 1936
  • Dwa opowiadania (Două povestiri) – 1938
  • Stara cegielnia. Młyn nad Lutynią (Cărămidăria cea veche.[11] Moara de pe Lutynia, povestiri) – 1946
  • Nowa miłość i inne opowiadania (Iubirea nouă și alte povestiri) – 1946
  • Nowele włoskie (Nuvelele italiene) – 1947
  • Opowiadania. 1918–1953, t. I–II (Povestiri. 1918-1953, v. I-II) – 1954
  • Tatarak i inne opowiadania (Obligeană și alte povestiri) – 1960
  • Kochankowie z Marony[12] (Îndrăgostiții din Marona, roman) – 1961
  • Sława i chwała[13] (Slavă și fală, roman), v. I – 1956; v. II – 1958; v. III – 1962
  • Heydenreich. Cienie (Heydemreich. Umbre, povestiri) – 1964
  • Ogrody (Grădini) – 1974

Piese de teatru

[modificare | modificare sursă]
  • Kochankowie z Werony. Tragedia romantyczna w trzech aktach (Iubitorii din Verona. Tragedie romantică în trei acte) – 1929
  • Lato w Nohant. Komedia w trzech aktach[14] (Vară în Nohant. Comedie în trei acte) – 1937
  • Maskarada. Melodramat w czterech aktach (Mascaradă. Melodramă în patru acte) – 1939
  • Odbudowa Błędomierza. Sztuka w trzech aktach (Reconstrucția lui Błędomierz. Piesă în trei acte) – 1951
  • Dzieła. Dramaty (Opere. Drame) – 1958

Librete

[modificare | modificare sursă]
  • Król Roger (Regele Roger)[15] – 1926

Memorii

[modificare | modificare sursă]
  • Książka o Sycylii (Carte despre Sicilia) – 1956
  • Książka moich wspomnień (Cartea amintirilor mele) – 1957
  • Gniazdo łabędzi. Szkice z Danii (Cuibul lebedelor. Schițe din Danemarca) – 1962
  • Portrety na marginesach (Portrete pe margini) – 2004

Adaptări

[modificare | modificare sursă]

Corespondență

[modificare | modificare sursă]

Iwaszkiewicz în muzică

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d The Righteous Among the Nations Database 
  2. ^ a b Jarosław Iwaszkiewicz, SNAC, accesat în  
  3. ^ Jaroslaw Iwaszkiewicz, Academia de Arte din Berlin, accesat în  
  4. ^ a b Jarosław Iwaszkiewicz, Opća i nacionalna enciklopedija 
  5. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  6. ^ Jarosław Iwaszkiewicz, E-teatr.pl 
  7. ^ „Jarosław Iwaszkiewicz”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  10. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), Zmowa mężczyzn – Wikipedia, wolna encyklopedia, Wikimedia Foundation, Inc. 
  11. ^ [1]
  12. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), Kochankowie z Marony (powieść) – Wikipedia, wolna encyklopedia, Wikimedia Foundation, Inc. 
  13. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), powieść Jarosława Iwaszkiewicza, Wikimedia Foundation, Inc. 
  14. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), sztuka teatralna Jarosława Iwaszkiewicza, Wikimedia Foundation, Inc. 
  15. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), Król Roger (opera) – Wikipedia, wolna encyklopedia, Wikimedia Foundation, Inc. 
  16. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), dziennikarz, publicysta, związany z paryską "Kulturą", Wikimedia Foundation, Inc. 
  17. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), polski piosenkarz, kompozytor i autor tekstów piosenek, Wikimedia Foundation, Inc. 
  18. ^ http://pl.wikipedia.org/w/index.php?title=Nim_przyjdzie_wiosna[nefuncțională]
  19. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), Grzegorz Turnau (în poloneză), Wikimedia Foundation, Inc. 
  20. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), Tutaj jestem (în poloneză), Wikimedia Foundation, Inc. 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Współcześni polscy pisarze i badacze literatury. Słownik biobibliograficzny, T. 3 (Scriitorii polonezi contemporani și cercetătorii de literatură. Dicționar biobibliografic, vol. 3), pod red. J. Czachowskiej, A. Szałagan. Warszawa: WSiP, 1994, s. 318. ISBN 83-02-05636-7.
  • Jarosław Iwaszkiewicz, Książka moich wspomnień (Cartea amintirilor mele) (Wydawnictwo Literackie[1] 1957)
  • Burek Wincenty, Jarosław Iwaszkiewicz, Sandomierz nas połączył. Korespondencja z lat 1945-1963 (Sandomierz ne-a legat. Corespondență dintre anii 1945-1963), oprac. Marta, Krzysztof i Tomasz Burkowie (Warszawa 1995)
  • Stanisław Burkot, Kontemplacja i pasja życia – Jarosław Iwaszkiewicz(Contemplația și pasiunea vieții – Jarosław Iwaszkiewicz), [în:] Prozaicy dwudziestolecia międzywojennego. Sylwetki(Prozaici din perioada interbelică. Siluete), red. B. Faron (Warszawa 1974)
  • Andrzej Zawada, Jarosław Iwaszkiewicz (biografia; Wiedza Powszechna 1994)
  • Kalendarium życia i twórczości (Calendarul vieții și al operelor)

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Współtwórcy projektów Fundacji Wikimedia (), Wydawnictwo Literackie (în poloneză), Wikimedia Foundation, Inc. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Jarosław_Iwaszkiewicz&oldid=15553614